Reforma agrara din 1945

REFORMA AGRARA DIN 1945

Problema agrara din Romania, a fost readusa in discutie dupa la scurta vreme dupa schmbarea politica din 23 august 1944. Cei care au sustinut in mod staruitor rezolvarea ei prin expropriere si improprietarire au fost comunistii.

P.C.R propunea infaptuirea unei reforme agrare prin exproprierea proprietatilor mai mari de 50 ha si improprietarirea taranilor fara pamant sau cu pamant putin.

Partidele istorice s-au declarat in general de acord cu improprietarirea taranilor, dar fiecare a venit cu propria formula. Liberalii s-au opus expropierii mosiiilor particulare. Ulterior, conducerea partidului si-a dat acordul pentru inzestrarea taranilor cu loturi provenite terenurile parasite de emigranti si din cele ce ar fi intrat in patrimoniul statului prin cumparare.

In programul P.N.T se mentiona ca partidul se situa pe temeiul proprietatii individuale taranesti, limitata in principal la capacitatea de munca a unei familii si ca transformarea marii proprietati agricole de azi in proprietate taraneasca va fi una din preocuparile de capetenie ale in acest domeniu.

Dupa 6 martie 1945, cand la carma tarii a venit un guvern ce se bucura de protectia comunistilor, al caror partid care incitase masele pentru lichidarea marii proprietatii, impartirea mosiilor a continuat cu intensitate sporita.

Guvernul nu a intreprins nimic pentru stoparea acestui proces, pe care incepea acum sa-l considere fara o baza legala, cu atat mai mult cu cat taranii acaparasera in multe sate si pamanturile statului.

Chiar in prima sedinta a Consiliului de ministri, primul ministru Petru Groza promitea ca va trece imediat la legiferarea reformei, acceptandu-se totodata ce se realizase, in limitele proiectului d program propus.

Petru Groza a dat dovada de o mare toleranta fata de actele de deposedare infaptuite anterior, cu scopul temperarii starii de spirit a taranilor improprietariti pe pamanturile ilegal confiscate din indemnul comunistilor si Frontului Plugarilor

Potrivit legii adoptate la 23 martie 1945 si regulamentul de aplicare a ei, au fost expropriate pamanturile si proprietatile agricole de orice fel apartinand colaborationistilor, criminalilor de razboi,celor vinovati de dezastrul tarii, celor ce s-au refugiat in strainatate dupa 23 august 1944 si celor care s-au inscrisvoluntari pentru a lupta impotriva Natiunilor unite, terenurile agricole de peste 10 ha ale celor ce nu-si cultivasera pamantul in ultimii 7 ani consecutivi, terenurile ce depaseau 50 ha ale persoanelor fizice.

Din oportunitate politica, au fost exceptate de la expropriere pamanturile clerului, monarhiei si unor cercuri de intelectuali ce gravitau in jurul unor institutii culturale. Se urmarea astfel evitarea unor multumirii ale unor categorii sociale.

Sub incidenta legii nu au intrat orezariile, viile si padurile, precum si fermele model, regimul lor urmand sa faca obiectul unor legi speciale ulterioare.

Inventarul agricol, format din tractoare, batoze, seceratoare si combine care au apartinut categoriilor de proprietati mai sus mentuionate, au trecut in proprietatea statului, care ulterior a infiintat centre judetene de inchiriat masini agricole.

Bunurile agricole ce au intrat sub incidenta legii de reforma agrara au fost confiscate fara despagubire, iar cei improprietariti urmau sa plateasca catre stat, pentru loturile primite, o suma echivaland cu valoarea unei recolte anuale mijlocii, apreciata la 1200 kg/ha la porumb si 1000 kg/ha la grau. Dupa achitarea a 10% din suma respectiva, diferenta era esalonata pe o perioada variind intre 10 si 20 ani.

La 15 decembrie 1945, ratele pe care le mai aveau de platit cei improprietariti au fost anulate printr-o hotarare a Consliului de Ministri. Cei improprietariti au primit pamantul fara nici o obligatie ce grevase anterior proprietatile expropriate.

Prin legea din 23 martie 1945 au fost expropriate 1468000 ha, au fost improprietariti cu loturi, intregi sau complementare, 917000 tarani cu 1109000 ha. In 1945 au mai fost confiscate 3100 tractuare, 2500 pluguri, 2100 batoze, 5000 semanatori, 37 combine, 2100 seceratori.

In 1948 au mai fost expropriate 1 milion ha, care au apartinut unor categorii de proprietari exceptati in 1945. O data cu pamantul, in proprietatea statului au intrat 1300 de conace si un numar mult mai mare de locuinte, cu inventarul lor: biblioteci, tablori, lucrari de arta.

Potrivit recensamantului agricol din 1948 , structura proprietatii agricole este redata in tabelul urmator:

Astfel rezulta ca 91% din proprietati detineau maxim 5 ha, iar 36%pana la un ha. Pulverizarea terenurilor agricole in mici proprietati nu permitea practicare unei agriculturi performante si valorificarea efectiva a potentialului agricol al tarii.

Scopul comunistilor era de a pregati terenul viitoarei regrupari a a micilor gospodarii in noi si mari unitati de productie, care puteau fi controlate cu usurinta de catre stat.

La acestea se adauga efectele dezastruoase ale secetei din 1946-1947, care au agravat situatia precara a agriculturii in asamblu, datorita urmarilor razboiului.

Potrivit legii din 23 martie 1945, o parte a pamanturilor, o parte a pamanturilor si inventariului agricol expropriate au fost nationalizate, constituindu-se proprietaea de stat, sub forma dde gospodarii agricole de sta(GAS) si statiuni de masini si tractoare(SMT). Pe acest fond, procesul de incurajare si dezvoltare a diferitelor forme de cooperare si asociere agricole a putut fi usor manipulat si de naturat.

In 1949 incepe un lung proces, care dureaza peste un deceniu , numit atunci transformarea socialista a agriculturii.