Agricultura
Combaterea buruienilorCombaterea buruienilor Datorita particularitatilor biologice foarte diferite ale acestora (inmultire, vitalitate, adaptabilitate etc.), diversitatea conditiilor pedoclimatice, buruienile se combat foarte greu si cel mai adesea partial. Insa, prin aplicarea combinata a mai multor metode atat preventive cat si curative se poate asigura distrugerea in totalitate a acestora. 1. Metode preventive (prevenire a aparitiei buruienilor) Aceste masuri au o mare importanta pentru practica agricola deoarece este mai usor a se preveni aparitia buruienilor decat distrugerea acestora. Principalele metode preventive se refera la: ● curatirea materialului de semanat sau plantat, prin utilizarea selectoarelor, a masinilor de decuscutat, trioare etc., in functie de proprietatile semintelor de buruieni sau ale plantelor de cultura; ● pregatirea rationala a gunoiului de grajd, acesta fiind considerat o sursa de imburuienare a culturilor, deoarece poate contine seminte de buruieni care isi mentin capacitatea de germinare chiar daca sunt trecute prin tubul digestiv al animalelor sau provin din asternut si chiar din ratia de fan administrata; ● distrugerea focarelor de infestare cu seminte de buruieni, marginile drumurilor, cailor ferate, perdelelor de protectie, taluzurile digurilor, canalelor de irigatie, a stanelor etc.; ● curatirea apelor de irigat, deoarece numeroase seminte de buruieni plutesc la suprafata apei si isi pot pastra capacitatea de germinatie un timp indelungat (8-44 luni); pentru aceasta, se recomanda: decantoare, traverse, site pentru a separa sau opri semintele de buruieni; ● evitarea raspandirii semintelor prin intermediul animalelor, asa cum s-a prezentat anterior, prin pasunat rational, pe parcele etc.; ● recoltarea la timp si corect a culturilor, deoarece prin intarzierea recoltatului o mare parte a buruienilor ajung la maturitate, se scutura infestand terenurile agricole; ● organizarea serviciului de carantina, care are rolul de a controla materialul de semanat sau alte produse de import. 2. Metode curative (distrugere totala a buruienilor) Aceste metode prezinta anumite avantaje deoarece combat toate speciile de buruieni aparute sau unele in curs de rasarire, se realizeaza anumite lucrari de pregatire a patului germinativ, lucrari de intretinere etc. Totodata, aceste metode prezinta si unele dezavantaje cum ar fi: consum de energie (combustibil), pot deteriora structura solului sau pot determina tasarea solului cu consecinte negative asupra regimului aerohidric din sol si implicit asupra cresterii si dezvoltarii plantelor. 1. Metode agrotehnice Principalele masuri agrotehnice sunt considerate urmatoarele: - lucrarile solului, (aratura, grapatul, cultivatia, lucrarea cu freza etc.) distrug buruienile in vegetatie precum si pe cele ce urmeaza sa apara; - rotatia culturilor, este o metoda recomandata, eficienta care se realizeaza fara cheltuieli suplimentare; prin practicarea monoculturii (opus rotatiei), buruienile se inmultesc, se favorizeaza aparitia de boli si daunatori;
- folosirea ingrasamintelor, stimuleaza cresterea plantelor de cultura dar si a buruienilor; daca buruienile sunt distruse prin diferite metode inainte, concomitent sau dupa semanat, plantele de cultura avanseaza in vegetatie si stanjenesc aparitia si cresterea buruienilor care rasar ulterior; - aplicarea amendamentelor, corecteaza reactia (pH-ul solului) ce poate fi total improprie pentru anumite buruieni, deoarece unele prefera soluri cu pH acid (coada calului, macris, piciorul cocosului etc.) altele prefera soluri cu pH alcalin (limba pestelui, pelinita, iarba sarata etc.); - semanatul rational, consta in pregatirea corecta a patului germinativ si respectarea epocii si densitatii la semanat; - plivitul buruienilor, este o lucrare ce se executa de regula in gradini, parcuri, pe pajisti, gazon etc., unde nu se poate interveni prin alte metode; - prasitul cu sapa, lucrare prin care se elimina buruienile de pe directia randurilor de plante prasitoare (porumb, fl. soarelui), in jurul pomilor, butucilor de vie etc. - cositul buruienilor, care se poate efectua manual sau mecanic, pe pajisti, marginea drumurilor, locurile virane etc.; sunt insa specii de buruieni cu rozeta sau tulpina joasa ce nu pot fi combatute prin cosit (papadie, pir, troscot, macris etc.); - inundarea, mai putin practicata la noi in tara, insa se recomanda indeosebi in orezarii in vederea distrugerii mohorului lat; - mulcirea (acoperirea solului cu diferite materiale), cu rolul de a stanjeni aparitia si cresterea buruienilor (pir gros, pir tarator, albastrele etc.) reduce evaporarea apei din sol; - arderea cu flacara, o metoda foarte putin utilizata si nerecomandata in ultimul timp, deoarece se consuma mult combustibil. 2. Metode biologice Aceasta metoda consta in utilizarea unor dusmani naturali (rozatoare, rate, gaste, insecte, melci etc.). Poate fi eficienta pe suprafete mari (pajisti, canale de irigat) inaccesibile altor metode. Nu poate fi recomandata pentru combaterea buruienilor din anumite culturi. 3. Metode chimice Aplicarea erbicidelor se desfasoara dupa un plan riguros, in care se cere sau se recomanda: - respectarea rotatiei; - cunoasterea structurii culturilor; - stabilirea amestecurilor de erbicide cu actiune selectiva si sensibilitate maxima. Este o metoda rapida si eficienta dar care implica anumite avantaje si dezavantaje, cum ar fi: se elimina lucrarea de plivit sau/si prasit; se reduce nr. de treceri cu agregatele agricole, cu consecinte favorabile asupra insusirilor fizice ale solului; se pot aplica in complex odata cu tratamentele fito-sanitare.
|