Volumul si valoarea turismului pana in anul 2016

Introducere

Acesta este un rezumat referitor la volumul si valoarea turismului pe piata interna si internationala si se limiteaza doar la prezentarea principalelor cifre. Prezentarea detaliata a modelelor sezoniere, a distributiei cererii pe localitati, tip de cazare si nivel de ocupare sunt cuprinse in Capitolul 6 de mai jos.

Turismul international in Romania

Volumul si valoarea sosirilor

Tabelul 1.1 de mai jos prezinta modelul sosirilor de vizitatori internationali si castigurile din operatiuni de schimb valutar aferente acestora, conform datelor prezentate de Institutul National de Statistica din Romania si respectiv de Banca Nationala a Romaniei pentru perioada 2000 - 2006.

Tabel 1.1 Volumul si valoarea sosirilor de vizitatori internationali in Romania,

in perioada 2000 - 2006

Surse: Institutul National de Statistica din Romania si Banca Nationala a Romaniei

Cresterea impresionanta de la an la an a numarului de sosiri incepand din 2002 s-a transformat in 2005 intr-o reducere de 11,5% care in mare masura s-a datorat izbucnirii gripei aviare si gravelor inundatii din diferite regiuni ale tarii. Totusi, trebuie observat ca, dupa cum se stie, datele privind sosirile includ un mare numar de calatori zilnici, in special din tarile invecinate cum sunt Ungaria si Moldova si acest tip de vizitatori ar fi fost indeosebi afectati de aceste evenimente. Tabelul 1.3 de mai jos demonstreaza, totusi, ca recuperarea a 3,4% din sosiri se datoreaza continuarii cresterii accentuate a sosirilor de vizitatori internationali folosind transportul aerian si, desi sosirile pe cale rutiera continua sa fie predominante, aceasta pozitie incepe sa slabeasca.

Valoarea absoluta a castigurilor din operatiuni de schimb valutar urmeaza modificarile de la an la an ale sosirilor de vizitatori, cu exceptia situatiei din 2005, cand ne confruntam cu anomalia dublarii castigurilor din operatiuni de schimb valutar in acelasi an in care sosirile de vizitatori internationali au scazut cu 11,5%. Acest lucru poate fi partial explicat prin faptul ca aceasta valoare a castigurilor din turism, preluata din partea de credit a contului turismului din Balanta de Plati, depinde de natura si practica metodologiei de colectare a datelor, care de fapt s-a modificat la inceputul anului 2005. Se stie de asemenea ca datele includ operatiunile de schimb valutar al valutei repatriate in Romania de numerosi cetateni romani care au avut posibilitatea sa lucreze in strainatate, ca urmare a relaxarii regimului vizelor in 2004 pentru persoanele care lucreaza in Uniunea Europeana.

In prezent, Institutul National de Statistica din Romania nu colecteaza date cu privire la categoriile de cheltuieli ale vizitatorilor in Romania. Pana cand se vor introduce astfel de studii in Romania, contributia sosirilor de vizitatori internationali la castigurile din operatiuni de schimb valutar va fi preluata din datele Balantei de Plati si deci va reprezenta o valoare aproximativa a acestui important indicator al valorii turismului in economia nationala.

In Sectiunea 1.4 de mai jos sunt prezentate estimari ale valorii turismului intern si international in economia Romaniei, pe baza analizei datelor limitate din unele studii neoficiale, Studiul National al Gospodariilor si alte studii de piata.

Sosiri in functie de nationalitate

Tabelul 1.2 de mai jos prezinta sosirile de vizitatori internationali in 2006 in functie de nationalitate provenind de pe primele 10 piete generatoare de vizitatori. Incepand din 2001, Ungaria a furnizat cel mai mare numar de vizitatori, urmata de Republica Moldova, dar in 2006 ordinea s-a inversat. In mod similar s-au inversat pozitiile ocupate de tarile de pe locurile trei si patru, Ucraina si Bulgaria. Germania, Italia, Turcia, Serbia si Statele Unite au fost intotdeauna reprezentate intre primele 10 piete – sursa de vizitatori, iar in 2006 Austria a inlocuit Polonia in aceasta grupa. Regiunile afectate de gripa aviara si inundatii au creat o perceptie negativa in legatura cu aceste evenimente, reprezentand principalii factori care au provocat modificarile pozitiilor detinute de aceste piete generatoare de vizitatori.

Tabel 1.2: Sosiri internationale din primele 10 piete generatoare de vizitatori in 2006

Sursa: Institutul National de Statistica din Romania

Integrarea in Uniunea Europeana implica eliminarea controalelor la frontiera pentru majoritatea statelor membre, iar in cazul Romaniei acest lucru are o semnificatie deosebita avand in vedere ca Ungaria si Bulgaria sunt tari invecinate cu Romania si membre ale UE, furnizand aproximativ o treime din sosirile totale de vizitatori. Controalele la frontiera sau de imigratie la granitele rutiere, feroviare, fluviale sau maritime dintre Romania si tarile membre ale UE sunt in prezent in tranzitie, urmand ca in scurt timp sa fie total desfiintate. Acest lucru va avea drept rezultat pierderea mecanismului fundamental de colectare a datelor privind sosirile si plecarile vizitatorilor. Este deja necesara o solutie alternativa.

Este clar ca pierderea sistemului traditional de colectare a datelor impune gasirea de urgenta a unei solutii bazate pe un studiu practic si usor de realizat. De asemenea, aceasta solutie trebuie considerata ca o oportunitate de rezolvare a altor probleme existente in colectarea datelor, cum ar fi lipsa informatiilor privind categoriile de cheltuieli ale vizitatorilor, scopul calatoriei si locurile vizitate.

Sosiri in functie de mijloacele de transport utilizate

Transportul rutier predomina intre mijloacele de transport utilizate pentru sosirile in Romania ale vizitatorilor internationali, asa cum reiese din Tabelul 1.3 de mai jos, care ilustreaza ca 72% din total sosiri sunt pe cai rutiere in anul 2000, crescand pana la 75% din total sosiri in 2006.

Tabel 1.3: Sosiri de vizitatori internationali in functie de mijlocul de transport in perioada 2000 - 2006 (mii)

Rutier
Feroviar	660	476	374	348	308	305	316
Aerian	655	705	689	752	705	919
Fluvial	141	135	137	152	186	187	209
TOTAL			Document online: Manual de alpinism si escalada sportiva Referat: Deschiderea parasutei principale - aerodinamica parasutei deschise

Sursa: Institutul National de Statistica din Romania

Acest model corespunde predominantei sosirilor de vizitatori in functie de nationalitate din tarile invecinate - Moldova, Ungaria, Ucraina si Bulgaria, care au reprezentat peste 60% din sosirile de vizitatori internationali in 2006. Desi utilizarea transportului rutier a crescut usor din anul 2000, cea mai semnificativa schimbare in utilizarea mijloacelor de transport a fost cresterea cu 71% a sosirilor folosind transportul aerian si un declin de aproape 55% in utilizarea transportului feroviar.

Totusi, mai importanta este consolidarea continua a sosirilor internationale prin transportul aerian in 2005, in pofida problemelor de sanatate si de mediu (sosirile au sporit cu 30% fata de 2004). Continuarea acestei cresteri (22% in 2006 fata de 2005) au condus efectiv la reluarea sosirilor internationale totale in anul respectiv.

Trebuie observat ca sosirile vizitatorilor folosind transportul fluvial, conform Tabelului 1.3 de mai sus, includ si sosiri ale pasagerilor cu vase de croaziera pe ocean in portul Constanta. Datele furnizate de Autoritatea Portuara Constanta indica o crestere puternica a acestui gen de trafic in ultimii ani, inregistrand in jur de 3.000 de sosiri in 2003 si ajungand la aproape 47.000 in 2006 ceea ce, dimpotriva, ar sugera ca sosirile internationale prin transportul fluvial au ramas in fond la acelasi nivel din anul 2000.

Turismul intern in Romania

Volumul si valoarea sosirilor

Cifrele din Tabelul 1.4 de mai jos ilustreaza volumul turismului intern in Romania si demonstreaza predominanta covarsitoare a vacantei ca principal scop al calatoriei. Cifrele sunt inregistrate in Studiul anual al gospodariilor din Romania care este intocmit pentru Institutul National de Statistica din Romania. Acest studiu se bazeaza pe un esantion de gospodarii din Romania care este apoi extrapolat pentru a oferi o imagine la nivel national privind comportamentul populatiei in ceea ce priveste o gama de modele de consum si activitati. Asadar, numerele nu reprezinta cifre absolute privind volumul de turisti interni, calatorii si innoptari in cadrul sejururilor, ci reprezinta estimari bazate pe forma si structura chestionarului din studiu, tehnicile de selectie adoptate si abordarea extrapolarii utilizate.

Cifrele sunt deosebit de interesante prin aceea ca furnizeaza un suport statistic elocvent pentru scaderea accentuata, conform raportarilor, a interesului fata de vacantele in tara, in favoarea vacantelor in afara granitelor tarii in anul 2006. Calatoriile interne in scop turistic (inclusiv calatorii in scop de afaceri) si innoptarile in cadrul sejururilor au scazut cu 25% si respectiv 26%, in timp ce calatoriile si innoptarile in scop de vacanta au scazut cu 23% in fiecare caz.

Tabel 1.4: Numarul de turisti, calatorii si innoptari pe plan intern in 2005 si 2006 (mii)

Sursa: Institutul National de Statistica din Romania / Studiul National al Gospodariilor

Studiul National al Gospodariilor a fost demarat in anul 2003 si reprezinta un fel de pionierat in ceea ce priveste detalierea intrebarilor referitoare la profilul consumatorului si comportamentul acestuia. Un astfel de studiu are o abordare in evolutie, atat in ceea ce priveste terminologia folosita in chestionare, cat si din punct de vedere al categoriilor de populatie din care este selectat esantionul studiului. Totusi, Institutul National de Statistica considera ca structura esantioanelor si raspunsurile obtinute nu sunt in totalitate corecte si se pare ca mai sunt necesari cativa ani de practica in aceasta activitate, pana cand se va obtine un nivel de buna cunoastere si corectitudine superior.

Tabelul 1.5 de mai jos, care este de asemenea preluat din Studiul National al Gospodariilor, prezinta distributia innoptarilor in tara atat in scop de vacanta, cat si in scop de afaceri, in diferite zone turistice. Aceste cifre corespund exact datelor privind innoptarile in cadrul sejururilor din Tabelul 1.4 dar aici nu este inclusa categoria ‘Altele’ si ele demonstreaza importanta relativa atat a litoralului, cat si a zonelor montane (si Bucurestiului) pentru atragerea vizitatorilor cu innoptari in cadrul sejururilor in turismul intern.

Scaderea notabila a innoptarilor interne prezentata in Tabelul 1.4 de mai sus este inca o data confirmata de datele din Tabelul 1.5 care demonstreaza declinul numarului de innoptari pe zone turistice. Desi in termeni absoluti categoria ‘Alte zone’ a pierdut un mare numar de innoptari (5,2 milioane), capacitatea de cuprindere si marea diversitate a acestei categorii (care include majoritatea oraselor importante din Romania, inclusiv orasul Constanta) face dificil comentariul si nu poate decat sa sugereze ca numarul vizitelor cu cazare la prieteni si rude a scazut in favoarea unei durate mai lungi petrecute acasa sau in afara granitelor Romaniei. Totusi, urmatoarea zona ca importanta care isi reduce numarul de innoptari in cadrul sejururilor turistice a fost ‘Litoralul’, cu o scadere de aproximativ 2 milioane de innoptari, reprezentand o reducere de 26%, care reflecta modificarea orientarii atractiilor de piata de la litoralul romanesc al Marii Negre catre destinatii concurente, cum ar fi Bulgaria.

Tabel 1.5: Innoptari aferente sejururilor in turismul intern pe zone turistice,

in 2005 si 2006 (mii)

Sursa: Institutul National de Statistica din Romania / Studiul National al Gospodariilor

Datele prezentate in Capitolul 6 de mai jos prezinta marimea, distributia geografica, tipul si calitatea structurilor de cazare selectate de vizitatorii interni, pe baza colectarii datelor statistice furnizate direct de proprietarii diferitelor structuri de cazare inregistrate, si deci prezinta mai corect innoptarile din sejururile vizitatorilor in structuri de cazare inregistrate decat datele din Tabelele 1.4. si 1.5. Totusi, datele pe care se bazeaza structurile de cazare inregistrate nu includ numarul total al calatoriilor si innoptarilor, intrucat multe calatorii si innoptari includ cazarea la prieteni sau rude, reprezentand structuri de cazare neinregistrate. Deci, dupa cum se poate demonstra, Studiul National al Gospodariilor (prin lipsurile sale) prezinta o imagine aproximativa, mai putin detaliata, a fluxurilor de vizitatori la nivel national.

Studiul National al Gospodariilor include intrebari referitoare la cheltuieli, inclusiv pentru vacanta si activitati de divertisment, dar aceste cifre raman nepublicate de Institutul National de Statistica din Romania pana cand o selectare a esantioanelor mai corecta si o completare mai responsabila vor permite intocmirea unor rapoarte mai riguroase si reale.

Romania in comparatie cu alte destinatii

Tabelul 1.6 de mai jos prezinta o comparatie dintre Romania si cateva tari din regiune in functie de sosirile de turisti internationali si incasarile aferente acestora  in anii 2004 si 2005.

Tabel 1.6: Realizari comparative intre destinatiile selectate in 2004 si 2005

Sursa: Organizatia Mondiala a Turismului / Banca Nationala a Romaniei

Reiese in mod evident din aceasta comparatie limitata, conform acestor doi indicatori semnificativi, ca performantele Romaniei sunt in general mai slabe decat ale tarilor invecinate, in special in ceea ce priveste capacitatea de a genera castiguri din operatiuni de schimb valutar. Bulgaria, de exemplu, a atras cu aproximativ 20% mai putine sosiri decat Romania in anul 2005, dar a reusit sa genereze aproape de trei ori mai multe castiguri din operatiuni de schimb valutar de la un numar mai redus de vizitatori, iar Republica Ceha, cu doar 8% mai multi vizitatori, poate avea incasari din operatiuni de schimb valutar de cinci ori mai mari decat Romania.

Se pare ca exista anumite diferentieri din punct de vedere metodologic in procedeele de colectare a datelor (inclusiv inregistrarea in Romania, la sosiri, a calatorilor zilnici) care explica unele din aceste disparitati dintre Romania si tarile selectate in ceea ce priveste castigurile realizate. Dar chiar daca admitem acest factor, performanta Romaniei va fi considerata in continuare destul de slaba. De fapt, dublarea considerabila a castigurilor in Romania in anul 2005 fata de 2004 este partial datorata chiar revizuirii metodologiei de colectare a datelor si sugereaza o inregistrare incompleta de-a lungul timpului a acestor castiguri.

Tabelul 1.7 de mai jos prezinta in continuare o comparatie a Romaniei cu aceleasi tari selectate din regiune, dar de aceasta data in ceea ce priveste contributia relativa a cheltuielilor din turism la PIB-ul fiecarei tari, in perioada 2000 - 2004.

Tabel 1.7: Comparatii internationale ale aportului cheltuielilor din turism ca % in PIB-ul tarilor selectate, in perioada 2000-2004

Sursa: Organizatia Mondiala a Turismului / Fondul Monetar International

Inca o data, performanta Romaniei este cea mai slaba, in comparatie cu tarile din regiune selectate si desi tehnicile modificate de colectare a datelor vor imbunatati indubitabil contributia procentuala a cheltuielilor incasate din turism la PIB (cifrele din 2005 au crescut cu 1,1% conform Tabelului 1.11 de mai jos), valoarea turismului conform acestui indicator este slaba, chiar si in comparatie cu Ucraina, care este urmatoarea tara cu valoare mica a turismului in grupul tarilor selectate.

O alta comparatie internationala a performantelor nationale in turism provine dintr-un studiu de cercetare publicat de World Economic Forum (WEF) in Raportul privind competitivitatea in sectorul turismului si al calatoriilor din anul 2007. Tabelul 1.8 de mai jos prezinta clasamentul general al tarilor din acelasi grup de tari selectate mentionate in tabelele anterioare, iar Tabelul 1.9 analizeaza aceste comparatii mai detaliat, utilizand trei indicatori principali – cadrul legal, mediul de afaceri, precum si resursele umane, culturale si naturale existente, conform propriei metodologii detaliate de evaluare a WEF.

Tabel 1.8: Clasamentul general al competitivitatii pentru tarile selectate

Sursa: World Economic Forum 2007

Acest sistem de clasament cuprinde 124 de tari si pozitioneaza fiecare tara in comparatie cu toate celelalte, in ceea ce priveste competitivitatea in sectorul turismului si al calatoriilor. Adica, fiecarei tari i se acorda o pozitie in clasament intre 1 si 124, in functie de indeplinirea criteriilor stabilite prin metodologia WEF. Astfel, Romania se afla pe locul 76 din 124, chiar inaintea Ucrainei, dar dupa Bulgaria si celelalte tari selectate.

Tabel 1.9: Comparatii privind competitivitatea in sectorul turismului si al calatoriilor in functie de principalii indicatori pentru tarile selectate

Sursa: World Economic Forum 2007

Aceasta comparatie demonstreaza performanta competitiva slaba a Romaniei in comparatie cu tarile invecinate, aceasta situandu-se pe ultimul loc in functie de cadrul legal si mediul de afaceri si pe penultimul loc in functie de resursele umane / culturale / naturale.

Se considera ca factorii responsabili pentru slaba performanta in functie de cadrul legal sunt asociati reglementarilor guvernamentale, in special in domeniul mediului, al sanatatii si sigurantei, desi este posibil ca izbucnirea gripei aviare sa fi avut o influenta deosebita aici. In categoria criteriilor privind mediul de afaceri / infrastructura, aspectele slabe in ceea ce priveste infrastructura transportului aerian si rutier sunt considerate a fi responsabile pentru lipsa competitivitatii, in timp ce aspectele slabe in ceea ce priveste resursele umane si perceptia publica a importantei si valorii turismului din punct de vedere politic si statistic sunt criterii responsabile din categoria resurselor umane / culturale / naturale.

Valoarea estimata a turismului intern si international in 2005

Tabelele 1.11 si 1.12 de mai jos prezinta estimari ale valorii brute a cheltuielilor interne si internationale in turism, in milioane Euro, si contributia acestora la PIB in economia Romaniei in anul 2005. Baza de calcul si estimarile din spatele acestor cifre se gasesc in sectiunea „Impactul economic” prezentat ulterior in acest raport, dar in mare parte ele au fost preluate din analiza si interpretarea datelor limitate extrase din cele doua studii in sectorul turismului ale USAID si Studiul national anual al gospodariilor.

Se disting tipurile de piata interna si internationala, dar acestea se pot diferentia si in functie de tipul structurilor de cazare utilizate (inregistrate sau neinregistrate), avand in vedere ca Institutul National de Statistica tine evidenta numai a vizitatorilor din structuri de cazare inregistrate, in timp ce Studiul national al gospodariilor inregistreaza vizitatorii interni din toate tipurile de cazare: inregistrate, neinregistrate, prieteni, rude si o a doua resedinta. Innoptarile in cadrul sejururilor romanilor in afara granitelor Romaniei nu sunt incluse in aceasta analiza si deci scazand innoptarile totale in cadrul sejururilor interne in structuri de cazare inregistrate din total innoptari in cadrul sejururilor interne conform Studiului national al gospodariilor, rezulta numarul de innoptari in structuri de cazare neinregistrate.

Cheltuielile in Tabelul 1.11, descompuse pe piata interna si cea externa (si descompuse in cadrul pietei interne), se considera a fi, in fiecare caz, cheltuieli ‘totale’, adica reprezinta un numar compus care include cheltuielile pentru cazare, masa, transport in Romania, divertisment si cumparaturi - suveniruri etc.

Tabel 1.11: Valoarea estimata a cheltuielilor din turismul intern si international in 2005, in milioane Euro

Sursa: Rapoartele USAID, Studiul national al gospodariilor si Estimarile consultantului

Tabelul 1.12 de mai jos prezinta cheltuielile din Tabelul 1.11 de mai sus in ceea ce priveste contributia in cifre absolute si in procente la PIB-ul Romaniei. Cifrele pentru PIB-ul Romaniei, in miliarde Euro, au fost preluate din statisticile oficiale ale Institutului National de Statistica.

Tabel 1.12: Contributia estimata a cheltuielilor din turismul intern si international la PIB-ul Romaniei in 2005, in miliarde Euro si ca procent in PIB

Sursa: Banca Nationala a Romaniei si Estimarile consultantului

Cheltuielile vizitatorilor internationali sunt considerate deci a contribui cu aproximativ 1,1% la PIB-ul Romaniei, iar cheltuielile vizitatorilor interni cu mai mult decat dublu, adica cu peste 2,4%, iar impreuna reprezinta o contributie mult mai importanta, de 3.5%.

Estimari privind capacitatile de cazare si utilizarea fortei de munca in 2005

Tabelul 1.13 de mai jos prezinta un rezumat al estimarilor privind capacitatile de cazare (numar de camere) si forta de munca in structurile de cazare inregistrate in 2005.

Mai multe amanunte legate de marimea, tipul, distributia si gradul de ocupare din oferta de cazare sunt prezentate in Capitolul 6 de mai jos, iar analiza detaliata a aspectelor legate de forta de munca angajata si resursele umane in structurile de cazare si sectorul turismului sunt prezentate in capitolul destinat acestui subiect.

Datele statistice corecte referitoare la forta de munca angajata in sectorul turismului sunt extrem de limitate la nivelul cifrelor oficiale prezentate aici, intrucat furnizarea diferitelor date de catre structurile de cazare inregistrate este obligatorie in sistemul de inregistrare si deci acestea sunt deja colectate. Totusi, datele referitoare la alte domenii din sectorul turismului sunt fie dificil de separat in categoriile turism si activitati interne de rutina (de exemplu in cazul restaurantelor); fie slab colectate si prezentate si deci dificil de interpretat (de exemplu in cazul ghizilor de turism); fie nerelevante pentru analiza noastra, cum este in situatia cifrelor aferente fortei de munca angajate in agentiile de turism.

In vederea estimarii marimii cheltuielilor in turism asociate structurilor de cazare neinregistrate prezentate in Tabelul 1.11 de mai sus, este clar ca trebuie sa existe forta de munca angajata suplimentar in acest sector, care nu este cuprinsa in statisticile oficiale. Se considera ca forta de munca suplimentara ar putea sa reprezinte peste 20.000 de locuri de munca.

Tabel 1.13: Estimari ale capacitatilor de cazare inregistrate si ale fortei de munca din Romania in anul 2005

Sursa: Institutul National de Statistica din Romania si Estimarile consultantului