Turismul: Potentialul turistic - ape geotermale in judetul Braila

1. Potentialul turistic

In vederea promovarii si valorificarii potentialului turistic si balnear aflat pe raza judetului Braila, si introducerea lor in circuitele turistice de interes local, judetean, regional sau national este necesara o abordare sistemica, multidisciplinara a acestei problematici.

Zone turistice si zone de agrement:

Potentialul turistic al judetului Braila se remarca prin existenta zonelor asemanatoare cu cele din Delta Dunarii: Balta Mica a Brailei, Lacul Blasova, Lacul Zaton, privaluri din lunca Dunarii, Filipoiu si Corotisca, Lacul Movila Miresii, Lacul Caineni Bai, amenajari piscicole si de vanatoare, situri protejate.

Din pacate insa, acest potential turistic nu este valorificat in totalitate, in multe dintre zonele enumerate anterior neexistand facilitati care ar putea asigura cerintele unui turism ecologic.

Ape geotermale in judetul Braila:

In judetul Braila exista 4 sonde cu ape geotermale (au o temperatura la gura sondei de 90-95 °C; apa are un puternic caracter clorurat - sodic - sulfatic -magneziano - calcic), ce apartin SC” Foradex” SA- Bucuresti, si sunt amplasate dupa cum urmeaza: doua sonde la Insuratei, una la Mihai Bravu si alta la Victoria.

In prezent aceste sonde nu sunt valorificate nici pentru calitatile terapeutice,(similare cu apele din statiunile Herculane si Felix; ape usor radioactive recomandate in tratamentul afectiunilor aparatului locomotor periferic, afectiuni ginecologice si parentologice), dar nici in agricultura : piscicultura (20 °C), incalzirea solului (30-40 °C), incalzirea serelor (50-60 °C) sau incalzirea locuintelor (80-90 °C).

Utilizarea izvoarelor de ape geotermale, care prin compozitia chimica si debitul mare prezinta interes terapeutic deosebit, face oportuna realizarea unor potentiale amenajari (ca de exemplu: un stabiliment balnear si un bazin descoperit pentru tratament balnear).

Lacurile Caineni si Movila Miresii:

Pentru lacul sarat Caineni, Agentia Nationala Pentru Resurse Minerale a emis licenta de concesiune pentru exploatare pe 20 ani, pentru S.C. Florgeus Prod Com. Impex SRL - Bucuresti, dar pana in prezent aceasta societate nu a demarat nici o activitate de exploatare. Intrucat caracteristicile acestui lac sunt cele ale unui zacamant de ape minerale tip clorosodic - sulfat - magnezian si namol sapropelic, exploatarea va consta in folosirea acestor resurse in scop terapeutic, extractia namolului fiind autorizata pentru un volum de 190 mc/an.

Situata la 10 km de orasul Faurei, la altitudinea de 30 m peste nivelul marii, statiunea balneoclimaterica Caineni Bai este recunoscuta pentru namolul mineral organic, care poate fi utilizat in cura externa in tratarea diverselor afectiuni reumatismale si neurologice periferice cronice, apa fiind de tipologie clorurata sodica sulfurata, magneziana.

Calitatile terapeutice ale lacului Movila Miresii, pot atrage potentiali investitori autohtoni si straini, care in baza unor documentatii fundamentate pot demara lucrari de investitii, introducand astfel statiunea in circuitul turistic.

Consiliul Judetean Braila a elaborat documentatii tehnice pentru realizarea unor proiecte pe diverse programe de finantare prin care sa se puna in valoare potentialul terapeutic si turistic al lacului sarat Movila Miresii.

Lacul Sarat:

Este situat la 16 m peste nivelul marii si inconjurat de 70 ha de padure. Lacul Sarat este singurul lac terapeutic ale carui resurse sunt valorificate la ora actuala. Volumul total de namol terapeutic existent/estimat este de 138404,5 mc, iar volumul total avizat pentru exploatare este de 535,62 mc. Rezerva de namol a fost estimata pe doua perimetre de exploatare concesionate de cei doi agenti economici care exploateaza aceasta resursa.

Statiunea balneara Lacul Sarat situata la 6 km sud-est de mun. Braila, deschisa in toate anotimpurile anului, dispune de un spatiu de cazare si tratament in regim permanent, unde pot fi tratate si boli ale aparatului locomotor, ale nervilor periferici si in afectiuni ginecologice.

Lacu Sarat (1,72 km˛, adancimea maxima 1,5 m) prezinta importante rezerve de namol sapropelic si apa minerala hipertonica, continand compusi ai sulfului, clorului, sodiului, magneziului, bromului (mineralizare 70 - 84 g/ litru), folosite pentru tratamentul bolilor reumatismale degenerative, inflamatorii, afectiuni ale sistemului nervos periferic, a starilor post-traumatice. .

Rezervatia naturala Lacul Jirlau:

Rezervatia situata in vestul judetului Braila, avand o suprafata de 838,66 ha este de fapt un lac eutrof, putin adanc, cu vegetatie tipica de balta permanenta in care predomina stuful si papura, si care asigura habitate de pasaj, hranire, cuibarire pentru o serie de specii de pasari migratoare si sedentare(din acest motiv, in anul 1989 lacul a fost mentionat in lista „Arii avifaunistice de importanta europeana”, publicata in Anglia).

Bazinul hidrologic in suprafata de 390 Km ² este alimentat cu apa dintr-un izvor subteran – panza freatica si din precipitatii, apa avand o mineralizare relativ mica (6-7 g/l) de tip clorurat sodic si bicarbonat sodic.

Tabel 1

Lacuri clastocarstice	Limanuri fluviatile	Lacuri de lunca (meandru / brat parasit)	Lacuri de acumulare (apa folosita la irigat)	Lacuri terapeutice – sarate cu namol sapropelic	Ape minerale si termale	Lacuri cu apa dulce si amenajari piscicole	Amenajari piscicole
Ianca -332 ha	Jirlau – 836 ha	Blasova –400ha (Dunare)	Galbenu (Valea Boului)	Lacu Sarat I si II	4 sonde cu ape geotermale: -2 Insuratei -1Mihai Bravu -1 Victoria	Blasova	Maxineni
Plopu – 300 ha	Ciulnita – 92 ha	Japsa Plopilor –76ha (Dunare)	Satuc (Valea Boului)	Caineni Bai		Seicuta	Gradistea
Lutul Alb – 357 ha	Caineni – 74 ha	Sarat Batogu (Calmatui)	Mircea Voda (Buzoel Nord)	Movila Miresii		Plopu	Lutul Alb
Movila Miresii – 180 ha		Bentu Batogu (Calmatui)		Batogu		Lacul Dulce	Vultureni
Secu – 108 ha		Lacu Sarat (in apropiere de Braila)				Popa	Iezna
Tataru – 137 ha						Ianca	Seaca
Coltea		LUCRARE: Exercitii corective pentru piciorul plat LUCRARE: Parasuta principala jalbert 252 - completul parafoil - caracteristici jalbert 252					Zavoaia
Plascu							Jirlau

2. Impactul turismului asupra mediului

« Sezonul de turism » in timp si spatiu, constituie un factor de poluare fizica de mare insemnatate. Efectele poluante ale supraaglomerarii pot fi datorate, fie consumatorilor de turism (degradarea peisajului prin agresarea naturii, fenomen inflationist al preturilor), fie prestatorilor (servicii de proasta calitate).

Amenajari turistice:

Neconcordanta calitativa(nivel de confort) si cantitativa(exces de amenajare, supradimensionare) dintre resursele turistice si dotarile aferente, duce la disfunctionalitatea in exploatare, cu repercusiuni in eficienta economica si starea fizica, corporala, a dotarilor si resurselor.

Poluarea aerului:

Gazele de esapament produse de autoturismele turistilor sau de alte mijloace auto de tip autocare, consumul de energie ridicat (cazare si alimentatie) – poluare produsa de centrale termice ce deservesc zona, si lipsa amenajarilor adecvate privind depozitarea deseurilor, duc la poluare peisagistica, olfactiva.

Poluarea apei:

• Consum de apa evacuat calculat pe cap de turist (cazare, alimentatie, igiena) – este ridicat.
• Poluarea apelor freatice de gunoaie,din cauza unei campari neorganizata;
• Substante utilizate in tratamente duc la eroziunea conductelor de evacuare ape uzate;
• Poluarea apelor cu scurgeri de combustibil/ulei de la ambarcatiuni;
• Gunoaie, dejectii (bacili coliformi), detergenti cu fosfati sau clor;

Lipsa microstatiilor de epurare.

Poluarea solului:

• Afectat prin extinderea amenajarilor sau a transportului – scoate zone  naturale din uz.
• Tasarea solului duce la procese de erodare.
• Infiltratii de la deseuri solide, depozitate necorespunzator.

Poluarea vegetatiei:

Reducerea spatiilor verzi, degradarea vegetatiei existente: colectare de lemne pentru foc, parcarea masinilor pe pajiste, culegerea de specii ca suvenir, campare haotica a corturilor.

Poluarea faunei:

Reducerea habitatelor naturale, braconaj, pescuit si vanatoarea necontrolata duc la scaderea efectivelor

3. Tendinte de dezvoltare a turismului. Obiective si masuri

Pentru a realiza o protectie adecvata a mediului ca urmare a dezvoltarii turismului, sunt necesare planuri de management integrat, pentru acest sector. Planurile de management integrat trebuie sa aiba in vedere interactiunea directa dintre turism si mediu si urmarind:

• controlul utilizarii terenurilor;
• stabilirea unor reguli stricte privind noile constructii si lupta impotriva constructiilor ilegale;
• managementul fluxurilor de trafic privat, catre, din si in interiorul zonelor turistice;
• diversificarea turismului;
• aplicarea stricta a standardelor referitoare la zgomot, apa de baut, apa de imbaiere, apele uzate, emisiile de noxe in aer;
• crearea unor zone tampon in jurul zonelor sensibile;
• educatia si pregatirea profesionala a personalului implicat in activitatile din zonele turistice.

Turismul durabil, bazat pe respectul fata de mediu, poate aduce o contributie importanta, nu numai la prosperitatea industriei turistice, dar si a zonelor inconjuratoare, asigurand coeziunea sociala si economica a zonelor periferice.

Portofoliul de proiecte in domeniul turismului propuse prin Strategia de Dezvoltare Durabila a Judetului Braila pe perioada 2010-2015 este prezentat in tabelul de mai jos:

Tabel 3.1.

Turismul

1. Potentialul turistic

In vederea promovarii si valorificarii potentialului turistic si balnear aflat pe raza judetului Braila, si introducerea lor in circuitele turistice de interes local, judetean, regional sau national este necesara o abordare sistemica, multidisciplinara a acestei problematici.

Zone turistice si zone de agrement:

Potentialul turistic al judetului Braila se remarca prin existenta zonelor asemanatoare cu cele din Delta Dunarii: Balta Mica a Brailei, Lacul Blasova, Lacul Zaton, privaluri din lunca Dunarii, Filipoiu si Corotisca, Lacul Movila Miresii, Lacul Caineni Bai, amenajari piscicole si de vanatoare, situri protejate.

Din pacate insa, acest potential turistic nu este valorificat in totalitate, in multe dintre zonele enumerate anterior neexistand facilitati care ar putea asigura cerintele unui turism ecologic.

Ape geotermale in judetul Braila:

In judetul Braila exista 4 sonde cu ape geotermale (au o temperatura la gura sondei de 90-95 °C; apa are un puternic caracter clorurat - sodic - sulfatic -magneziano - calcic), ce apartin SC” Foradex” SA- Bucuresti, si sunt amplasate dupa cum urmeaza: doua sonde la Insuratei, una la Mihai Bravu si alta la Victoria.

In prezent aceste sonde nu sunt valorificate nici pentru calitatile terapeutice,(similare cu apele din statiunile Herculane si Felix; ape usor radioactive recomandate in tratamentul afectiunilor aparatului locomotor periferic, afectiuni ginecologice si parentologice), dar nici in agricultura : piscicultura (20 °C), incalzirea solului (30-40 °C), incalzirea serelor (50-60 °C) sau incalzirea locuintelor (80-90 °C).

Utilizarea izvoarelor de ape geotermale, care prin compozitia chimica si debitul mare prezinta interes terapeutic deosebit, face oportuna realizarea unor potentiale amenajari (ca de exemplu: un stabiliment balnear si un bazin descoperit pentru tratament balnear).

Lacurile Caineni si Movila Miresii:

Pentru lacul sarat Caineni, Agentia Nationala Pentru Resurse Minerale a emis licenta de concesiune pentru exploatare pe 20 ani, pentru S.C. Florgeus Prod Com. Impex SRL - Bucuresti, dar pana in prezent aceasta societate nu a demarat nici o activitate de exploatare. Intrucat caracteristicile acestui lac sunt cele ale unui zacamant de ape minerale tip clorosodic - sulfat - magnezian si namol sapropelic, exploatarea va consta in folosirea acestor resurse in scop terapeutic, extractia namolului fiind autorizata pentru un volum de 190 mc/an.

Situata la 10 km de orasul Faurei, la altitudinea de 30 m peste nivelul marii, statiunea balneoclimaterica Caineni Bai este recunoscuta pentru namolul mineral organic, care poate fi utilizat in cura externa in tratarea diverselor afectiuni reumatismale si neurologice periferice cronice, apa fiind de tipologie clorurata sodica sulfurata, magneziana.

Calitatile terapeutice ale lacului Movila Miresii, pot atrage potentiali investitori autohtoni si straini, care in baza unor documentatii fundamentate pot demara lucrari de investitii, introducand astfel statiunea in circuitul turistic.

Consiliul Judetean Braila a elaborat documentatii tehnice pentru realizarea unor proiecte pe diverse programe de finantare prin care sa se puna in valoare potentialul terapeutic si turistic al lacului sarat Movila Miresii.

Lacul Sarat:

Este situat la 16 m peste nivelul marii si inconjurat de 70 ha de padure. Lacul Sarat este singurul lac terapeutic ale carui resurse sunt valorificate la ora actuala. Volumul total de namol terapeutic existent/estimat este de 138404,5 mc, iar volumul total avizat pentru exploatare este de 535,62 mc. Rezerva de namol a fost estimata pe doua perimetre de exploatare concesionate de cei doi agenti economici care exploateaza aceasta resursa.

Statiunea balneara Lacul Sarat situata la 6 km sud-est de mun. Braila, deschisa in toate anotimpurile anului, dispune de un spatiu de cazare si tratament in regim permanent, unde pot fi tratate si boli ale aparatului locomotor, ale nervilor periferici si in afectiuni ginecologice.

Lacu Sarat (1,72 km˛, adancimea maxima 1,5 m) prezinta importante rezerve de namol sapropelic si apa minerala hipertonica, continand compusi ai sulfului, clorului, sodiului, magneziului, bromului (mineralizare 70 - 84 g/ litru), folosite pentru tratamentul bolilor reumatismale degenerative, inflamatorii, afectiuni ale sistemului nervos periferic, a starilor post-traumatice. .

Rezervatia naturala Lacul Jirlau:

Rezervatia situata in vestul judetului Braila, avand o suprafata de 838,66 ha este de fapt un lac eutrof, putin adanc, cu vegetatie tipica de balta permanenta in care predomina stuful si papura, si care asigura habitate de pasaj, hranire, cuibarire pentru o serie de specii de pasari migratoare si sedentare(din acest motiv, in anul 1989 lacul a fost mentionat in lista „Arii avifaunistice de importanta europeana”, publicata in Anglia).

Bazinul hidrologic in suprafata de 390 Km ² este alimentat cu apa dintr-un izvor subteran – panza freatica si din precipitatii, apa avand o mineralizare relativ mica (6-7 g/l) de tip clorurat sodic si bicarbonat sodic.

Tabel 1

2. Impactul turismului asupra mediului

« Sezonul de turism » in timp si spatiu, constituie un factor de poluare fizica de mare insemnatate. Efectele poluante ale supraaglomerarii pot fi datorate, fie consumatorilor de turism (degradarea peisajului prin agresarea naturii, fenomen inflationist al preturilor), fie prestatorilor (servicii de proasta calitate).

Amenajari turistice:

Neconcordanta calitativa(nivel de confort) si cantitativa(exces de amenajare, supradimensionare) dintre resursele turistice si dotarile aferente, duce la disfunctionalitatea in exploatare, cu repercusiuni in eficienta economica si starea fizica, corporala, a dotarilor si resurselor.

Poluarea aerului:

Gazele de esapament produse de autoturismele turistilor sau de alte mijloace auto de tip autocare, consumul de energie ridicat (cazare si alimentatie) – poluare produsa de centrale termice ce deservesc zona, si lipsa amenajarilor adecvate privind depozitarea deseurilor, duc la poluare peisagistica, olfactiva.

Poluarea apei:

• Consum de apa evacuat calculat pe cap de turist (cazare, alimentatie, igiena) – este ridicat.
• Poluarea apelor freatice de gunoaie,din cauza unei campari neorganizata;
• Substante utilizate in tratamente duc la eroziunea conductelor de evacuare ape uzate;
• Poluarea apelor cu scurgeri de combustibil/ulei de la ambarcatiuni;
• Gunoaie, dejectii (bacili coliformi), detergenti cu fosfati sau clor;

Lipsa microstatiilor de epurare.

Poluarea solului:

• Afectat prin extinderea amenajarilor sau a transportului – scoate zone  naturale din uz.
• Tasarea solului duce la procese de erodare.
• Infiltratii de la deseuri solide, depozitate necorespunzator.

Poluarea vegetatiei:

Reducerea spatiilor verzi, degradarea vegetatiei existente: colectare de lemne pentru foc, parcarea masinilor pe pajiste, culegerea de specii ca suvenir, campare haotica a corturilor.

Poluarea faunei:

Reducerea habitatelor naturale, braconaj, pescuit si vanatoarea necontrolata duc la scaderea efectivelor

3. Tendinte de dezvoltare a turismului. Obiective si masuri

Pentru a realiza o protectie adecvata a mediului ca urmare a dezvoltarii turismului, sunt necesare planuri de management integrat, pentru acest sector. Planurile de management integrat trebuie sa aiba in vedere interactiunea directa dintre turism si mediu si urmarind:

• controlul utilizarii terenurilor;
• stabilirea unor reguli stricte privind noile constructii si lupta impotriva constructiilor ilegale;
• managementul fluxurilor de trafic privat, catre, din si in interiorul zonelor turistice;
• diversificarea turismului;
• aplicarea stricta a standardelor referitoare la zgomot, apa de baut, apa de imbaiere, apele uzate, emisiile de noxe in aer;
• crearea unor zone tampon in jurul zonelor sensibile;
• educatia si pregatirea profesionala a personalului implicat in activitatile din zonele turistice.

Turismul durabil, bazat pe respectul fata de mediu, poate aduce o contributie importanta, nu numai la prosperitatea industriei turistice, dar si a zonelor inconjuratoare, asigurand coeziunea sociala si economica a zonelor periferice.

Portofoliul de proiecte in domeniul turismului propuse prin Strategia de Dezvoltare Durabila a Judetului Braila pe perioada 2010-2015 este prezentat in tabelul de mai jos:

Tabel 3.1.