Tipuri de evaluari - afaceri

Tipuri de evaluari - afaceri

Dupa scopul urmarit evaluarea poate fi :

1. evaluare contabila;

2. evaluare administrativa;

3. evaluare economica;

Evaluarea contabila

Evaluarea contabila este unul din procedeele metodei contabilitatii, comun de fapt tuturor stiintelor economice. Contabilitatea reflecta in evidenta contabila numai acele procese economice care pot fi exprimate in bani, care pot fi evaluate.

Evaluarea contabila consta in exprimarea in forma baneasca a elementelor patrimoniale determinate cantitativ, folosind in acest sens : preturi, tarife, reguli contabile. Acest tip de evaluare se efectueaza in mai multe momente specifice vietii unei afaceri :

la intrarea bunurilor in patrimoniu;

la iesirea bunurilor din patrimoniu;

la inventarierea periodica;

la inchiderea exercitiului financiar-contabil.

Valoarea contabila utilizata in cele 4 momente ale evaluarii este:

costul istoric la primele doua momente de evaluare;

costul istoric corectat cu deprecierile reversibile si ireversibile la ultimele doua momente de evaluare. Astfel, cu ocazia inventarierii elementelor patrimoniale si a inchiderii exercitiului financiar-contabil, potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile ulterioare, se vor inregistra pierderi latente si efective aferente activelor si pasivelor.

Evaluarea administrativa (reevaluarea)

Evaluarea administrativa este ceruta de organele centrale ale administratiei puterii de stat, interesate de unele aspecte ale vietii afacerilor cu implicatii in realizarea politicii economice si fiscale cum sunt:

Referat: Fisa de lucru- aflarea unei fractii dintr-un numar. Procent Referat: Mediana, cuantile, moda, asimetrie si exces

marimea masei impozabile;

nivelul valoric al activelor fixe.

Evaluarea administrativa este reglementata prin acte normative care :

creeaza derogari de la  principiile contabile;

se aplica anumitor afaceri, de obicei celor in care statul detine ponderea cea mai mare in capitalul social;

stabilesc modul de inregistrare in contabilitate al rezultatelor reevaluarilor.

De fapt, pana in prezent, reevaluarile au avut drept scop :

actualizarea valorii de intrare si a valorii ramase neamortizate a mijloacelor fixe conform HG nr. 945/1990, HG nr 26/1992, HG nr 500/1994, HG 983/1998 modificata prin HG nr 95/1999, HG 403/2000;

actualizarea valorii de intrare a terenurilor detinute de societati comerciale cu capital de stat conform HG nr 834/1991, modificat prin HG nr 468/1998, acte normative care prevad criterii de actualizare aprobate de Ministerul Finantelor Publice impreuna cu Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului;

actualizarea valorii de intrare a stocurilor conform HG nr 26/1992.

Evaluarea economica

Evaluarea economica este operatiunea prin care se stabileste valoarea pe piata a unui activ, bun, afacere, denumita valoare economica sau valoare de schimb. Aceasta valoare tine seama de toate elementele firmei ca entitate economica, diagnosticata in prealabil.

Valoarea de piata denumita si valoare de schimb este cel mai probabil pret care poate fi primit la o anumita data pentru un bun, activ, afacere, in conditiile in care atat vanzatorul cat si cumparatorul actioneaza prudent, pentru propriile lor interese, fara constrangeri sau alte influente din afara. Intr-o astfel de tranzactie :

vanzatorul si cumparatorul sunt motivati;

cele doua parti sunt bine informate si actioneaza potrivit propriului interes;

obiectul vanzarii a fost supus regulilor de piata, astfel incat pretul convenit este o apreciere normala, neafectata de influente particulare.

Evaluarea economica :

raporteaza bunurile, activele firmei la piata si nu se ghideaza dupa norme impuse, obligatorii;

are un evantai de solutii din care se va alege solutia optima din punct de vedere a momentului si conjuncturii evaluarii.

Limita evaluarii economice o constituie subiectivismul in aplicarea si determinarea rezultatelor, datorat priceperii si experientei evaluatorului.

Prin urmare, acest tip de evaluare stabileste o valoare economica rezultata din aplicarea unor calcule complexe, a unor metode specifice in care sunt implicate priceperea si experienta celui care face evaluarea.

In anumite situatii particulare, valoarea economica reprezinta :

valoarea de utilitate, care este valoarea conferita unui bun de un utilizator sau de o anumita utilizare;

valoarea de lichidare stabilita in situatia lichidarii unei afaceri (statutare, judiciare), reprezentand pretul de vanzare cel mai avantajos, oferit in timpul cel mai scurt posibil;

valoarea reziduala, care constituie valoarea unei investitii la sfarsitul perioadei ei de exploatare, perioada in care investitia a fost recuperata integral. O varianta a valorii reziduale este valoarea de casare stabilita ca o diferenta intre pretul de valorificare a materialelor recuperate din casare si cheltuielile cu casarea.