Profesia de vanzator

Profesia de vanzator

Profesia de vanzator nu este inca considerata de un mare segment al populatiei o adevarata profesie.

Insa, privind sectiunea de anunturi a ziarelor, ne dam imediat seama ca in marea majoritate a anuturilor economice, firmele cauta, in mod explicit, un vanzator pe care sa-l insereze in echipa sa; este, deci, cat se poate de clar ca viitorul economiei noastre se bazeaza pe aceasta profesie.

Din punct de vedere juridic, profilul vanzatorului este inca asimilat celuia al agentului, dar noi stim foarte bine ca termenul de 'agent' limiteaza simtitor atributiile si mai ales caracteristicile unui vanzator, acesta din urma fiind mult mai operativ in economia actuala. Este usor de inteles de ce cand sunt definite profesiile de vanzator si de comerciant ambulant apar astfel de ambiguitati; acest fapt se datoreaza ignorarii diferentelor ce separa comerciantii ambulanti, de cei care se ocupa cu comertul en-detail sau de cei care se ocupa cu comertul in piete.

In consecinta, toate aceste tipuri, cu atributii specifice si precise, sunt asimilate de un singur tip, care adesea, face sa paleasca fascinanta profesie de vanzator.

Adeseori, se intampla ca firmele sa atraga atentia candidatilor cu termeni pentru a defini vanzatorii, termeni care, de foarte multe ori, sunt nepotriviti si tind sa sub-evalueze capacitatile unei astfel de profesii.

Nu trebuie sa uitam vreodata ca profesia de vanzator este o profesie strict dependenta de comunicare.

Meseria de vanzator are valori precise fara de care nu ar putea face fata la exigentele pietii. Acestea sunt:

Referat: Raspunde repede si bine - joc didactic la matematica Referat: PROBA DE EVALUARE - numerele naturale de la 100 la 1000

d) Emblema poate fi folosita numai insotita de firma comerciantului.

6. SEDIUL SOCIAL

a) Societatea trebuie sa aiba un sediu principal, care este locul, spatiul si adresa unde se gasesc organele sale de conducere si serviciile administrative.

b) Sediul social este un element de identificare a societatii in functie de care se stabilesc: legea aplicabila, instantele judecatoresti competente, natio- nalitatea societatii, locul unde trebuie indeplinite formalitatile de inmatriculare, publicitate si autorizare.

c) Societatea poate infiinta sedii secundare, fara personalitate juridica (sucursale, agentii, reprezentante, puncte de lucru, etc.)

7. OBIECTUL DE ACTIVITATE

a) In actul constitutiv trebuie stabilita activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare societatea in vederea obtinerii de profit: productie, comercializare, prestari de servicii, tranzactii, intermedieri, etc.

b) Obiectul de activitate trebuie sa fie bine determinat, cu stabilirea domeniului principal, a activitatii principale si a activitatilor secundare.

c) Obiectul de activitate se stabileste potrivit clasificarii activitatilor din economia nationala - CAEN, aprobat prin Hotararea Guvernului Romaniei nr.656/1997.

d) Obiectul de activitate stabilit, trebuie sa fie posibil licit si moral.

8. CAPITALUL SOCIAL

a) Capitalul social se formeaza prin aportul asociatilor.

b) Capitalul social nu poate fi mai mic de 2.000.000 (douamilioane) lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 100.000 (unasuta- mii) lei.

c) Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.

d) Partile sociale pot fi transmise intre asociati sau catre persoane din afara societatii cu aprobarea celorlalti asociati.

e) Partile sociale se transmit si prin succesiune daca in actul cxonstitutiv exista clauze de continuare cu mostenitorii.

9. APORTUL ASOCIATILOR

a) Aportul asociatilor poate fi in numerar (obligatoriu) si in natura (optional);

b) Aportul in creante si aportul in munca nu sunt admise pentru formarea sau majorarea capitalului social;

c) La S.R.L. cu asociat unic valoarea capitalului in natura se stabileste pe baza unei expertize de specialitate;

d) In schimbul aportului lor, asociatilor li se atribuie parti sociale;

e) Aportul in valuta se inscrie in actul constitutiv si in lei la cursul de schimb oficial de la data varsarii;

f) Aportul in valuta al asociatilor straini se inregistreaza in lei si in dolari USA;

g) Bunurile aduse ca aport devin proprietatea societatii comerciale;

h) Aportul la capital nu este purtator de dobanzi.

10. CONDUCEREA SOCIETATII

a) Conducerea societatii se realizeaza de catre adunarea generala a asociatilor si de catre administratorul sau consiliul de administratie.

b) Adunarea generala are in principal urmatoarele obligatii:

-sa aprobe bilantul contabil si sa stabileasca repartizarea beneficiului net;

-sa desemneze pe administratori si pe cenzori;

-sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii;

-sa modifice actul constitutiv.

c) La S.R.L. cu asociat unic, acesta are drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru adunarea generala a asociatilor.

d) Societatea este administrata de unul sau mai multi administratori asociati sau neasociati, numiti prin actul constitutiv sau de adunarea generala a asociatilor.

e) Dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de cazul in care, in actul constitutiv exista dispozitie contrara.

-autostima;

-propriile idei indreptate spre viitor;

-recunoasterea personala in cadrul firmei;

-implcarea in propriile obiective.

Valorile descrise mai sus sunt inca rareori intalnite in profesia de vanzator si adeseori nu sunt suficiente pentru dezvoltarea capacitatilor sale, deoarece un bun vanzator trebuie neaparat sa cunoasca secretele comunicarii in cadrul altor profesii.

De exemplu, cunoasterea secretelor comunicarii intre avocati, in sensul dobandirii capacitatii de a comunica cu o eficacitate indreptata spre indepartarea imediata a dubiilor, a invatarii proprietatilor limbajului specific si, mai ales, a dobandirii artei de a fi convingator.

Este, de asemenea, necesara cunoastrea secretelor comunicarii in cazul psihologilor, care consta intr-o sensibilitate deosebita care ii permite sa patrunda in interiorul sufletului uman si sa intuiasca valorile acestuia.

In fine, este necesara cunoasterea secretelor comunicarii diplomatice, deoarece diplomatul este figura celui care trateaza cu ceilalti folosind foarte mult tact sau a celui care, cu foarte multa grija, isi incheie intotdeauna negocierile.