Liberalizarea politicilor nationale privind ISD.

Contributia investitiilor straine depinde considerabil de capacitatile si competentele tarii-gazda, necesare utilizarii unor tehnologii noi, adaptarii acestora la conditiile locale, eventualelor imbunatatiri. Extrem de importante pentru acest proces sunt viziunea si politica tarilor-gazda, cunoasterea propriilor interese si posibilitatilor pentru a prelua in beneficiul lor o parte cat mai mare din sporul de competitivitate, de performanta economica pe care numai firmele il pot genera. In functie de situatiile concrete, definite prin strategiile de firma, sectorul de activitate, mediul economic de implantare, prioritatile politicii guvernamentale, se poate dovedi ca firmele straine pot realiza aceasta intr-o mai mare masura decit cele locale.

Ritmurile deosebite de crestere a ISD in deceniul trecut au fost posibile pe fondul a doua mutatii majore in aceasta sfera:

procesul de privatizare care s-a produs la nivelul tuturor categoriilor de state, dar cu densitati si localizari sectoriale diferite;

tendinta de liberalizare a regimului ISD.

Procesul de privatizare a fost deosebit de intens in tarile in curs de dezvoltare intre 1988-1992, pehoada in care aceste state au realizat peste 60 miliarde dolari din vinzarea de active aflate in protirietatea statului, din care 18,5 miliarde dolari au constituit capital investitionall strain. O formula specifica de privatizare cu capital strain in aceste tari cu deosebire in cele din America Latina, a reprezentat-o conversia datoriei externe in investitii actiuni (debt-equity swap).

Procesul de privatizare ce se desfasoara in prezent in Europa Centrala si de Est implica in mod necesar si investitiile straine, pe fondul insuficientei resurselor financiare interne si al recunoasterii de catre oficialitatile acestor tari a rolului de catalizator pe care respectivele fluxuri pot sa il joace in procesul de tranzitie,

In tarile din zona, in care procesul de privatizare se afla intr-o faza mai avansata, implicarea investitorilor straini s-a produs cu intensitati diferite. In fosta Germanie de Est, din 4000 de intreprideri vindute pina in primul trimestru al anului 1993, numai 176 fusesera achizitionate de catre straini, in ciuda avantajelor majore oferite prin unificarea cu Germania de Vest. Dimpotriva, in Ungaria, in aceeasi perioada, in urma privatizarii prin vinzare directa a circa 1/5 din activele statului, aproximativ 7-8% din economie, apreciaza specialistii, a intrat in proprietate straina.  Dorind o contrabalansare, prin stimularea participarii capitalurilor locale, autoritatile ungare vizau introducerea, incepind din anul 1994 a unei scheme de privatizare in masa, prin acordarea de credite fara dobinda populatiei.

Tendinta de deschidere economica si liberalizare a regimului ISD este de asemenea prezenta la nivelul tuturor categoriilor de state, desi cu ritmuri si accente diferite. Daca sfirsitul anilor '60 si prima jumatate a anilor '70 au fost perioade marcate de un val de protectionism si intarire a controlului national asupra investitiilor straine si a operafiunilor corporatiilor transnationale, in anii '80 prevalenta a devenit conceptia conform careia beneficiile generate de ISD, cu deosebire in plan tehnologic, depasesc problemele pe care le ridica in plan national activitatile firmelor transnationale.

Tendinta de liberalizare a dobindit in planul reglementarilor nationale formulari apropiate sau chiar similare cu privire la aspecte importante ale regimului ISD in tarile-gazda:

. acordarea unui tratament echitabil, nedescriminatoriu investitorilor straini, tot mai multe legislatii stipulind clar acordarea tratamentului national;

. acordarea de garantii impotriva, nationalizarii, cu exceptia unor situatii bine definrte, ca tinind de interesul public;

. reglementarea diferendelor in materie de investitii, inclusiv prin recurgerea, in caz de nesolutionare, la arbitrajul international;

. asigurarea repatrierii libere a profiturilor si capitalului.

Reglemetarile nationale sunt mai nuantate in urmatoarle doua domenii esentiale pentru investitorii straini:

. dreptul de stabilire;

. sistemul de facilitati investitionale.

1) Dreptul de stabilire a investitorilor straini in tara-gazda

Pe parcursul anilor '80 in statele dezvoltate, majoritatea obstacolelor in calea implantarii investitiiilor straine au fost inlaturate treptat. Unele guverne mentin totusi cerinta de autorizare sau notificare a investitiei (Finalanda, Franta, Grecia, Irtanda, Japonia, Norvegia, Spania, Turcia). Totodata, se mai mentin inca limitari ale accesului investitorilor straini in activitati considerate a fi de importanta strategica, inclusiv in anumite sectoare ale serviciilor transportul maritim si aerian, telecomunicatiile, domeniul audio-vizualului, cel financiar-bancar, domeniul imobiliar.

Tendinta de retragere a obstacolelor din calea ISD s-a manifestat si in tari in curs de dezvoltare, in contextul incercarilor de a integra capitalul strain in politicile de redresare si reforma economica, pe fondul lipsei de resurse finantare interne. Pe fondul aeeseii tendinte, se mentin inca sisteme de autorizare sau inregistrare a ISD, precum si limitari ale participarii straine la capitalul unor intreprinderi din sectoare considerate sensibile, sau conditionarea acesteia de indeplinirea unor criterii de performanta, in general exportul unei parti insemnate a productiei.

Legislatia vizind direct regimul investitiilor straine in tarile foste socialiste s-a aliniat tendintelor manifestate pe plari international, fiind, sub anumite aspecte mai deschisa decit in cazul celorlalte categorii de state. In afara de aderarea la normele standardizate, tarile est-europene admit neconditionat stabilirea de firme cu capital integral strain. In unele state, precum Ungaria si Cehia, investitia straina nu este supusa nici unui proces de autorizare sau inregistrare, altul decit cel in vigoare pentru firmele cu capital local. Pentru anumite domenii, cum ar fi cel bancar sau al asigurarilor, este necesara obtinerea unei licente.

Insa fata de aceasta recunoastere, in plan legislativ - ca de altfel si la nivel politic - a importantei ISD de catre tarile cu economie in tranzitie, politicile de restructurare si dezvoltare sectoriala sau regionala nu incorporeaza, in general, elemente concrete vizind utilizarea si rolul ISD in aceste procese.

2) Stimulente investitionale

Reconsiderarea rolului ISD in cresterea si dezvoltarea economica a condus la incorporarea in politicile specifice ale statelor a unei game largi si diverse de stimulente vizind sporirea gradului de atractivitate a economiilor respective. Desi utilizarea stimulentelor este condamnata in plan teoretic, datorita faptului ca produce distorsiuni in alocarea resurselor, la nivel oficial, de exemplu in cadrul Uniunii Europene, fiind chiar promovate demersuri de retragere a acestora, si in ciuda faptului ca studii-ancheta releva nesituarea stimulentelor intre factorii-cheie in alegerea unei localizari investitionale, toate categoriile de state recurg la stimulente. Incorporate in proiecte de investitii bine definite si promovate in cadrul unor abordari pro-active ale pietei investitiilor intemationale, facilitatile de ordin fiscal si financiar au avut un rol hotaritor in dezvoltarea unei baze industriale proprii, in industrii de virt - electronica, industria fannaceutica, foraj maritim de adincime, tehnica medicala etc. - in Irlanda si respectiv Scotia. De asemenea, printr-o politica bine structurata de promovare a investitiilor straine, Turcia a reusit sa atraga in ultimii 8 ani 9,5 miliarde dolari.

Tipul de stimulente investitionale utilizate precum si modul de acordare a acestora difera in functie de nivelul de dezvoltare a statelor respective, de rolul acordat ISD in politicile economice, precum si de experienta insasi in utilizarea acestor instrumente.

In statele dezvoltate, stimulentele vizeaza, in primul rind, incurajarea investitiilor in general, fie ele locale sau straine, fiind integrate in politici de dezvollare sectoriala sau regionala. Drept urmare, este in general promovata egalitatea de tratament intre investitorii locali si cei straini. Aceasta nu exclude prevederea unor pachete de stimulente deosebite in cadrul unor programe speciale, de atragere a anumitor investitori straini. In ultimii 20 de ani, aceasta activitate a luat amploare, generind aparitia unor institutii specializate de promovare pe piata internationala a ISD.

Referat: Raspunde repede si bine - joc didactic la matematica Referat: PROBA DE EVALUARE - numerele naturale de la 100 la 1000

In conditiile in care tarile dezvoltate absorb cea mai mare parte a ISD pe plan mondial, activitatea de promovare investitionala s-a structurat si dezvoltat tocmai in aceste state (Irlanda, Marea Britanie, cu deosebire Scotia, Canada), ca expresie a concurentei dintre ele, extinzindu-se ulterior si spre tarile in curs de dezvoltare si cele cu economie fn tranzitie.

In ceea ce priveste natura stimulentelor utilizate, la nivel national predomina cele de ordin fiscal, in primul rind amortizarea accelerata precum si exceptarile si reducerile la plata unor taxe si impozite. Irlanda, spre exemplu, si-a bazat initial politica de atragere a ISD pe prevederea unei rate a impozitului pe profiturile corporatiilor de numai 10%.

Guvernele statelor dezvoltate recurg la utilizarea stimulentelor financiare, itr-o mai mare masura decit la cele fiscale, de regula la nivel regional. Aceasta imbraca forma subventionarii directe a unor cheltuieli de investitii legate de exemplu, de infrastructura, de utilizarea prin dobindirea in proprietate sau in folosinta a terenurilor necesare etc., sau chiar forma coinvestirii alaturi de partenerul strain. Asistenta financiara directa este gestionata la nivel national, regional sau subregional de forme institutionale incluzind agentii de dezvoltare, de promovare investitionala sau chiar compartimente incorporate  in structurile administratiei locale.

O serie de alte masuri nefinanciare sunt utilizate pentru incurajarea investitiilor: furnizarea de terenuri, alte elemente de infrastructura fizica, servicii de informare si consultanta in general. Crearea de zone speciale concentrind un complex de facilitati acordate investitorilor s-a dovedit, de asemenea, o maniera eficienta de a stimula activitatea economica, respectivele zone incluzind forme din ce in ce mai diverse. Alaturi de zonele libere sau de cele de prelucrare pentru export, s-au dezvoltat "parcuri tehnologice", "parcuri alimentare", etc.

Acordarea stimulentelor, cu deosebire a celor financiare, este adeseori conditionata de alinierea proiectului investitional la anumite cerinte. Astfel de cerinte de performanta pot sa fie impuse si in afara sistemului de stimutente, conditionind chiar dreptul de stabilire. Intre criteriile de performanta, unul dintre cele mai des utilizate este impunerea unei limite minime a continutului local al produsului finit, de regula legat de investitiile in anumite ramuri industriale: industria de automobile in Australia, activitati legate de industria petroliera in Danemarca, Norvegia, Marea Britanie, etc.

Ca o tendinta de ansamblu a utilizarii stimulentelor investitionale in statele dezvoltate, specialistii remarca gradul sporit de selectivitate in acordarea acestora, precum si cresterea complexitatii schemelor utilizate.

Spre deosebire de tarile dezvoltate, cele in curs de dezvoltare recurg, datorita lipsei de mijloace financiare, cu deosebire la facilitatile de ordin fiscal, cum ar fi scutirea de la plata impozitului pe profit sau reduceri ale acestuia, scutiri de la plata taxelor vamale la importul de echipamente sau alte bunuri de investitii. In general, acordarea acestor stimulente este conditionata de indeplinirea unor cerinte de performanta, vizind orientarea investitiilor catre anumite sectoare sau urmarind alte obiective, cum ar fi stimularea exportului. Astfel, in Coreea de Sud, investitiile in domeniul tehnologiilor de virf sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru o perioada de 5 ani, perioada in care sunt, totodata, reduse cu 50% taxele vamale, taxa asupra valorii adaugate precum si o serie de alte taxe de consum.

La nivelul a tot mai multe state in curs de dezvoltare se regaseste activitatea de promovare investitionala in forme institutionalizate. Aceasta tendinta se manifesta din ce in ce mai puternic ca replica la intensificarea concurenfei pe piata ISD, in conditiile in care regimurile liberale adoptate nu mai constituie un avantaj locational. Activitatea unor institutii specializate guvernamentale, semiguvernamentale sau chiar private care sa includa servicii de consultanta, formularea de proiecte investitionale, abordarea directa a firmelor straine potential interesate, participarea la finantarea unor proiecte, asistenta postinvestitionala etc. poate constitui ea insasi un avantaj concurential.

Tarile foste socialiste din Europa Centrala si de Est au adoptat in general si intr-o faza initiala sisteme de stimulente investitionale deosebit de generoase, avind in centru stimulente de natura fiscala. Acestea constau in scutiri de la plata impozitului pe profit sau reduceri ale acestuia, scutiri de la plata taxelor vamale ale aportului in natura al investitorului strain sau ale importurilor pentru productie, nefiind in general conditionate si avind un caracter automat. In anumite cazuri, a fost instituit un tratament chiar mai favorabil pentru investitorii straini decit pentru cei locali.

In ciuda intervalului relativ scurt de timp care s-a scurs de la declansarea procesului de deschidere economica in zona, se poate deja remarca tendinta de aducere la acelasi nivel a stimulentelor acordate investitorilor straini si celor locali. Acordarea scutirilor totale sau partiale de la plata impozitului pe profit este tot mai mult conditionata de alinierea proiectelor investitionale la o serie de cerinte, tinind in primul rind de impunerea unei limite tot mai inalte a participarii straine la capitalul unei firme. Alte conditii includ realizarea investitiei intr-un anumit sector economic, implicind, spre exemplu tehnologiile de virf, sau in anumite regiuni ale tarii.

In conditiile evenimentelor economice "globale" din ultimele decenii, si anume acele generate de avansul tehnologic, integrarea regionala si realinierea sistemelor economice si politice au condus tarile receptoare sa reconsidere si revizuiasca contributia ISD asupra obiectivelor economice si sociale ale tarii. Una din cele mai importante schimbari in strategiile organizationale ale guvernelor, timp de ultimele decenii, este fara indoiala schimbarea atitudinii vis-a-vis de ISD. Dezbaterile  s-au deplasat progresiv de la logica de aparare a suveranitatii nationale la cea de examinare a cailor posibile prin care guvernele si investitiile straine vor contribui impreuna la promovarea unei dezvoltari economice durabile.

Astfel, politicile statelor-gazda sunt un important factor exogen care influenteaza impactul tehnologic al investitiilor straine asupra mediului economic receptor. In viziunea lui J. Dunning, se identifica mai multe atitudini posibile ale guvernelor fata de influxul tehnologic detinut sau controlat de CTN, precum si circumstantele in care respectivele atitudini se pot bucura de un succes maxim. De remarcat ca acestea nu se exclud reciproc (tabelul nr. 3.3

Faptul ca majoritatea tarilor adopta scenariile 1 si 2 rezulta din adoptarea politicilor de liberalizare care initial constrangeau investitiile.

Tabelul nr. 3.3. Clasificarea tarilor in functie de politicile adoptate vis-a-vis de

CTN in anii 90

Sursa: Adaptat de J. Dunning , 1993, p. 565.  

In tarile occidentale, cea mai evidenta manifestare a acestei schimbari de atitudine este marea reorganizare si liberalizare a pietelor, privatizarea industriilor de stat si reducerea imperfectiunilor pietei (barierile tarifare si netarifare, controlul preturilor etc.). Dar nu toate tarile sunt in stare sa elaboreze si sa aplice strategii eficace de atragere a ISD. Daca analizam si comparam strategiile adoptate de guverne in scenariile prezentate mai sus putem remarca o  trecere a acestora de la un scenariu de investitie controlata, in vigoare in sistemul socialist, spre un scenariu de investitie selectiva, chiar si non interventionist, menita sa stimuleze si sa atraga investitiile straine pentru a sustine dezvoltarea economica. Un factor care a conditionat astfel de actiuni este concurenta la care sunt supuse tarile in tranzitie intre ele, pentru a atrage ISD, iar oferirea conditiilor mai atractive este o solutie pentru aceasta concurenta.

De altfel, cand este vorba de scenariul 2 sau 3, contributia ISD este perceputa in functie de ameliorarea competitivitatii sau productivitatii resurselor si de capacitatea lor de a crea noi active la nivel international. Acesta este obiectivul pe termen mediu si lung considerat ca cel mai important de majoritatea natiunilor, care depind mult de strainatate (la nivel de oferta si la nivel de debusee).

Adoptarea atitudinii de atragere a investitiilor straine, ca solutie de restructurare economica, necesita o atitudine lucrativa, dictata de evolutia catre globalizare a pietelor si de internationalizare a productiei. Aceasta atitudine ar consta in implicarea macroorganizationala a guvernelor tarilor-receptoare, prin care sa fie stabilite si create conditiile in care CTN sa poata juca rolul asteaptat din partea lor. O strategie tehnologica bine definita trebuie sa fie o componenta a acestei implicari, urmarind sa asigure competentele profesionale si infrastructura stiintifica necesare, precum si atitudinea manageriala care sa permita asimilarea si diseminarea eficienta a tehnologiei importate.

Intrebari recapitulative:

1.     Descrieti valurile de extindere a fluxurilor de ISD dupa al doilea razboi mondial.

2.     Descrieti mutatiile esentiale privind fluxurile de ISD in perioada 1986-2001

3.     Explicati "fenomenul de concentrare" a ISD.

4.     Care sunt factorii ce au contribuit la cresterea puternica a volumului investitiilor straine in perioada 2005-2006?

5.     Ce factori au contribuit la tendinte de crestere a intrarilor de ISD in tarile in dezvoltare in decursul ultimelor patru decenii

6.     Care sunt fazele in evolutia ISD in tarile in dezvoltare?

7.     Ce factori au contribuit la regresul fluxului mondial de ISD atrase in perioada 2001-2003?

8.     Care sunt aspectele liberalizarii politicilor nationale privind regimul ISD in tarile-gazda

9.     Descrieti domeniile esentiale privind reglemetarile nationale pentru investitorii straini in tarile gazda.

10.  Descrieti categoriile de stimulente investitionale acordate de catre tarile gazda investitorilor straini.

11.  Clasificati statele-gazda in functie de politicile adoptate vis-a-vis de CTN.

Teste-grila:

1. Fluxurile de ISD au inceput sa dobindeasca prevalenta in cadrul investitiilor internationale in perioada:

a)     dupa primul razboi mondial

b)     dupa cel de-al doilea razboi mondial;

c)      pana in 1914;

d)     dupa 1980.

2. Principala sursa si destinatie a fluxului de ISD pe plan mondial sunt:

a)     tarile Americii Latine;

b)     tarile asiatice;

c)      tarile in dezvoltare;

d)     tarile dezvoltate.

3. Valul de transnationalizare, cand rata medie anuala de crestere a I.S.D. a fost de peste 40%, s-a inregistrat:

a)     pana in 1914;

b)     imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial;

c)      in perioada 1996-2000

d)     dupa primul razboi mondial

4. Principala destinatie a fluxului de ISD in cadrul tarilor in dezvoltare este:

a)     Europa Centrala si de Est;

b)     tarile in dezvoltare din Asia;

c)      tarile Americii Latine;

d)     Rusia.

5. Promovarea investitionala in forme institutionalizate presupune:

a)     scutiri la plata impozitului pe profit sau reduceri ale acestuia;

b)     oferirea serviciilor de consultanta si formularea de proiecte investitionale;

c)      abordarea directa a firmelor straine potential interesate de catre institutii specializate;

d)     scutiri de la plata taxelor vamale ale aportului in natura al investitorului strain sau ale importurilor pentru productie.

6. Scenariul de investitie selectiva adoptat de statele-gazda vis-a-vis de CTN consta in:

a)     atragerea ISD este orientata spre anumite sectoare de importanta pentru tara;

b)     existenta unor proceduri stricte de autorizare a investitiilor in cazul implantarii noilor filiale sau de achizitie a firmelor existente;

c)      incurajarea generala a ISD fara controale si constrangeri de performanta

d)     incitatiile si restrictiile care sunt impuse asigura ca investitiile sunt in acord cu politica economica nationala.

7. Scenariul noninterventionist adoptat de statele-gazda vis-a-vis de CTN presupune:

a)     incurajarea generala a ISD fara controale si constrangeri de performanta

b)     incitatiile si restrictiile care sunt impuse asigura ca investitiile sunt in acord cu politica economica nationala;

c)      lipsa oricarei interventii privind atragerea ISD;

d)     perceperea ISD ca o necesitate de penetrare pe pietele straine.

Raspunsuri: 1. b; 2. d; 3. c; 4. b; 5. b,c; 6. a,d; 7. a,d.