Ungerea lagarelor de masini

Ungerea lagarelor de masini

Ungerea asigura aducerea si mentinerea unui lubrifiant cu scopul crearii unei pelicule continue separarii celor doua suprafete care definesc suprafata de frecare .Astfel , ungerea serveste la reducerea frecarii dintre suprafetele mentionate , la inlocuirea frecarii uscate dintre ele prin frecare semifluida sau fluida .

Frecarea fluida asigura separarea completa a celor doua suprafete ce definesc suprafata de frecare .

Fig.4

Conditiile necesare asigurarii frecarii fluide sunt :

viteza relativa dintre cele doua suprafete sa fie mai mare decat viteza minima necesara antrenarii lubrifiantului pentru formarea peliculei continue ;

alimentarea continua cu lubrifiant ;

cele doua suprafete sa nu fie paralele , dar suficient de netede ;

jocul dintre suprafete sa fie foarte mic , dar suficient pentru formarea peliculei continue cu o grosime de cel putin cateva straturi moleculare ;

in cazul lagarelor , materialele fusului si cuzinetului sa fie suficient de rigide pentru a nu se deforma inadmisibil .

Lubrifiantii folositi in constructii de masini sunt : in stare lichida - uleiuri minerale sau vegetale , unsori minerale , sapunuri de sodiu sau de potasiu , lubrifiant solid - grafit , bisulfura de molibden .

Fig.5

Referat: Ferastrau circular cu masa mobila Referat: Criterii pentru aprecierea rezistentei la foc

Ungerea rulmentilor montati pe lagare separate sau in locuri greu accesibile se asigura cu unsori consistente , speciale pentru rulmenti , simbolizate astfel : Rul 100 , Rul 145 , Rul 165 , Rul S 140 , Rul SL 130 , (STAS 1608 - 72 ).

2. Concluzie

In capitolul I numit "Organele Miscarii de Rotatie " se vorbeste despre organele folosite pentru miscarea de rotatie din care fac parte : osiile , arborii si lagarele .

Despre randamentul mecanic si calitatea zonelor in care se asigura contactul intre arbore si osie .

Capitolul I cuprinde mai multe subcapitolele : "Osii si arbori " ; "Lagare " ; " Lagare cu alunecare " , " Lagare cu rostogolire " ; " Ungerea organelor de masini " .

In care fiecare subcapitol constitue insemnatatea fiecarui organ , clasificarea lor , diferenta dintre anumite organe , marcile care se folosesc.

Se mai clasifica regulile care se afla la baza lor , avantajele si dezavantajele , gruparea principala , de cate feluri sunt organele , ce asigura ungerea si la ce foloseste .

In special cele mai importante sunt osiile , arborii , lagarele si se clasifica fiecare in :

osii fixe ;

osii mobile .

dupa care arborii :

arbori de torsiune ;

arbori supusi la solicitari compuse .

si la urma lagarele :

lagare radiale ;

lagare axiale ;

lagare radial - axiale .

3. Anexe

4. Bibliografie

v    V. Droleota - Organe de masini si mecanisme (clasele a X-a , a XI-a si a XII -a ) , E.D.P.  Bucuresti , 1994

v    Mariana Constantin , Organe de masini si mecanisme , Editura CD Press , Bucuresti , 2006

v    Manea Gheorghe , Organe de masini , Editura Tehnica , Bucuresti 1970