Toleranta

1. Pozitia campului de toleranta

Este definita fata de linia de zero:

Pozitie simetrica (A-in desen)

Pozitie asimetrica (B-C in desen)

Din punct de vedere al executiei, aceasta nu influenteaza pozitia campului de toleranta. Influenteaza asupra montajului celor doua piese (arbore-alezaj):

a, b - ajustaj cu J_min=0

-pentru pozitiile asimetrice a, b la montarea arborilor din grupa a cu alezaje din b sau invers, natura ajustajului nu se schimba.

-pentru grupele c, d avem un camp simetric. Daca montam un arbore din d cu alezaj din c rezulta un ajustaj cu joc, iar la montarea arborilor din c cu alezajul din d rezulta un ajustaj cu trecere (s-a schimbat natura ajustajului).

3. Unitatea de toleranta

Precizia de prelucrare a unei piese depinde de-o serie de factori:

- tipul masinii si calificarea muncitorului

- natura operatiei (degrosare, finisare etc.)

- dimensiunea piesei

(k-constanta)

Notam: si

a-este numarul unitatilor de toleranta, determinat de natura operatiei (clasa de precizie)

i-este unitatea de toleranta, ce determina dimensiunea piesei.

4. Intervalul de dimensiuni

Pentru a preintampina numarul mare de tolerante ce ar rezulta conform relatiei T = a·i, datorita dependentei lui i functie de T s-a stabilit ca toleranta sa fie constanta pentru un interval de dimensiuni, ceea ce face ca i=const. pe acel interval de dimensiuni.

Ex: 

5. Clasele de precizie

Pentru a caracteriza natura operatiei s-au stabilit mai multe valori ale parametrului a (a₁, a₂, . ) in mod experimental. S-a adoptat ca precizie de baza precizia obtinuta la operatia de rectificare, functie de care s-au stabilit si celelate valori ale clasei de precizie.

6. Natura si caracteristica ajustajului

Din punct de vedere al naturii ajustajului s-au stabilit 3 tipuri:

Cu Joc,

Cu Strangere

Intermediar.

Din punct de vedere al caracterizarii marimii jocului sau strangerii sistemul ISO prevede subgrupe de ajustaje in cazul celor 3 tipuri de ajustaje.

7. Regimul de temperatura

Temperatura influenteaza in mod direct dimensiunea piesei, de aceea temperatura standard este de 20⁰C.

8. Simbolizarea Ajustajelor

Ajustajul este reprezentat printr-un simbol ce trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

Forma semifabricatului

Dimensiunea nominala

Baza sistemului (alezaj sau arbore unitar)

Natura ajustajului

Caracteristica de grupa a ajustajului

Clasa de precizie

Sistemul International de Tolerante ISO

In functie de dimensiunea piesei este impartit in doua grupe: 1-500mm si 500- 10000mm.

Prevede 3 tipuri de ajustaje: cu joc, cu strangere si intermediar si mai multe subgrupe de ajustaje.

Pozitia campului de toleranta se face fata de linia de zero. Se simbolizeaza prin 2 litere: mari pentru alezaje (A, B, C . Z, ZA, ZB, ZC) si mici pentru arbore (a, b, c, . z, za, zb, zc), in total fiind 28 de simboluri, 28 de campuri de tolerante.

Alezajele se simbolizeaza cu un simbol lateral cu majuscula, urmata de un simbol numeric; simbolul lateral reprezinta pozitia campului de toleranta in raport cu dimensiunea nominala sau litera 0.

Simbolizarea campului de toleranta corespunzatoare alezajului unitar- H (A_i=0), iar simbolul- h arbore unitar (a_s=0).

Simbolul numeric reprezinta clasa de precizie in care s-a executat piesa.

Clasele de precizie sunt de la 0,1; 0; 1; 2; . .15; 16 (18 clase de precizie), insa uzual se utilizeaza clasele de precizie de la 3 la 12, precizia cea mai mare este pentru clasa 0,1.

Eseu: Metode de montaj pe santier utilizate la poduri - montajul pe schele de montaj - montarea pe infrastructuri Eseu: ACCESORII PENTRU PROTECTIE - costumul de protectie contra apei

Pentru clasele de precizie 1-5 tolerantele fundamentale sunt dispuse in progresie geometrica.

Unitatea de toleranta-i se calculeaza cu relatia:

D*_min si D*_max reprezinta extremele intervalului de dimensiuni in care este cuprinsa dimensiunea data.

Ex. 3-10

Ø7^±0,1, → D*_min=3, D*_max=10

Domeniile de utilizare ale claselor de precizie:

0,1; 0; 1-in optica si industria aparatelor de masura de inalta precizie;

2; 3; 4-pentru aparate de masura si calibre;

5 . .12-in constructia de masini;

12 . 16-pentru dimensiuni libere.

Indiferent de precizie, pentru fiecare simbol literar si interval de dimensiuni nominale pozitia campului de toleranta este determinat de valoarea absoluta si semnul abaterii limitei fundamentale, care este abaterea limita cea mai apropiata de linia de zero.

Astfel, pentru arbori:

De la a la h (inclusiv), abaterea fundamentala este a_s ;

pentru j_s (j simetric), la care toleranta este asezata simetric fata de linia de zero, amandoua abaterile sunt egale (in valoare absoluta) cu 1/2IT, dar cu semne diferite.

De la j la zc, abaterea fundamentala este a_i.

Pentru alezaje:

De la A la H (inclusiv), abaterea fundamentala este A_i= -a_s (a_s este abaterea fundamentala a arborilor de la a la h);

La J_S, toleranta este simetrica fata de linia de zero;

De la J la ZC, abaterea fundamentala este A_S= - a_i (a_i fiind abaterea fundamentala a arborilor de la j la zc).

Fata de cele stabilite in STAS sunt prevazute unele exceptii.

Abaterile fundamentale ale campurilor de toleranta variaza de la un simbol la altul si interval de dimensiune, indiferent de precizie, respectiv de marimea tolerantei.