 |
|
 |  |
| Aeronautica | Comunicatii | Drept | Informatica | Nutritie | Sociologie |
| Tehnica mecanica |
Tehnica mecanica
|
Qdidactic » stiinta & tehnica » tehnica mecanica Elemente de analiza dispersionala - analiza de varianta |
Elemente de analiza dispersionala - analiza de varianta
MIME-Version: 1.0 Content-Location: file:///C:/57180DC1/ELEMENTEDEANALIZADISPERSIONALA.htm Content-Transfer-Encoding: quoted-printable Content-Type: text/html; charset="us-ascii"
INTRODUCERE IN PROBLEMA
• &nb= sp; Studierea fenomenelor si proceselor sociale si econo= mice prin metode statistice presupune folosirea unor indicatori cu continut= de valori sintetice, care sa prezinte proprietatea de a fi reprezentative pentru cel mai mare numar de valori individuale din care s-au calculat= .
ANALIZA DE VARIANTA (ANOVA
Analiza de varianta indica masura in care cateva (doua sau mai multe grupuri)au medii foarte diferite. Aceast&#= 259; analiza presupune ca fiecare dintre grupurile de scoruri provine = de la indivizi diferiti.
Cu ajutorul testului parametric de analiza dispersional&#=
259;
ANOVA se pot examina doua sau mai multe esantioane independente
pentru a determina daca mediile populatiilor din care provin ar p=
utea
fi egale, putandu-se pune astfel in evidenta
influenta factorului considerat sau a tratamentului efectuat.
Grupurile diferite apartin variabilei independente; valor= ile numerice corespund variabilei dependente.
Practic, analiza= de varianta calculeaza variatia dintre scoruri si pe = cea dintre nivelul pe esantioane.
Daca doua valori estimative sunt foarte diferite, inseamna ca variatia datorata variabilei independenteeste mai mare decat ne-am putea astepta pe baza variatiei dintre scoruri.=
Daca aceasta disparitate este suficient de mare, diferenta de la nivelul variabilitatii este semnificativ= 9; din punct de vedere statistic. Acest lucru inseamna ca variabila independenta are efect asupra scorurilor
Exemplu
variatia salariilor primite de muncitori in functie de gradul lor de calificare (se verifica in ce masura gradul de variatie a calificarii muncitorilor determina variatia salariilor).
Analiza dispersionala se aplica in special cand datele provin dintr-o cercetare selectiva, iar din cercetarile anterioare se dispune de informatii cu privire la gra= dul si forma de distributie a caracteristicilor in colectivitat= ea generala.
Pentru a efectua analiza dispersionala trebuie sa se
inregistreze variatia unei caracteristici statistice,
conditionata de unul sau mai multi factori de grupare. &Icir=
c;n
acest sens, caracteristicaa
carei variatie se studiaza se considera ca variabil=
9;
rezultativa si se noteaza cu y, iar caracteristicile
dupa care se face gruparea datelor se considera variabile
independente sau factoriale si se noteaza x1, x2, , xn.
REGRESIA SI CORELATIA SIMPLA LINIARA.
Metoda regresiei presupune explicarea unei variabile rezultati= ve y pe baza uneia sau mai multor variabile factoriale, utilizand un model= (o functie de regresie).
Într-un astfel de model este folosita notiunea= de cauzalitate adica schimbarile in variabila independenta determina sau cauzeaza schimbari in variabila dependenta.
Relatii exacte intre fenomene si procese social-economice nu pot fi insa descrise oricat de multe caracteristici factoriale am lua in consideratie, datorita fenomenelor aleatoare care nu pot fi modelate sau explicate.
Regresia simpla
În cazul in care se ia in considerare o singura variabila cauzala, regresia se numeste <= b>simpla, iar unul dintre modelele clasice cele mai utilizate pentru a explica comportamentul unei variabile efect in functie de o singura variabila independenta este linia dreapta.=
Regresie multipla stepwise.
Este o modalitate de alegere a predictorilor unei anumite variabile dependente pe baza criteriilor satistice.
|
Practic, procedura hotaraste care variabila independenta reprezinta cel mai bun predictor, al doilea ca valoa= re, etc.
Se pune accentul pe identificarea celor mai buni predictori pe=
ntru
fiecare etapa. Cand predictorii se afla intr-o
relatie stransa de corelatie atat intre ei
cat si cu variabila dependenta, adeseori, o varibila
ajunge sa fie enumerata ca fiind predictor, iar cealalta nu.
Acest lucru inseamna ca a doua variabila nu con=
stituie
un predictor, ci doar ca nu adauga nicio informatie in
plus predictiei fata de cele oferite de primul predictor.
Regresia multipla ierarhica.
Permite cercetatorului in ce ordine sa foloseasca o lista de predictori. Acest lucru se realizeaza = prin asocierea predictorilor sau a grupurilor de predictori in blocuri de variabile
METODA STIINTIFICA ÎN STIINTELE SOCIOUMANE
Orice demers statistic presupune un proces care trebuie sa parcurga mai multe etape:
Enuntarea problemei;
Formularea ipotezelor;
Proiectarea cercetarii;
Efectuarea observatiilor;
Interpretarea datelor;
Formularea concluziilor.
Enuntarea problemei prespune si formularea acesteia in scris, formulare in urma careia rezulta obiectivele cercetarii, care pot fi: generale si specifice.
Obiectivele generale vizeaza cerceta= rea in ansamblul ei. Un studiu stiintific a= re unul, maxim doua obiective generale.
Obiectivele specifice reprezint= a aspecte detaliate ale investigatiei stiintifice, deriva= din obiectivul general si creeaza baza formularii ipotezelor de cercetare (alternative). În functie de dimensiunile cerceta= rii si de resursele pe care le are la dispozi&#= 355;ie cercetatorul, se pot formula mai multe obiective specifice, aflate in legatura cu obiectivul general.
FORMULAREA IPOTEZELOR.
• &nb=
sp;
O ipoteza reprezinta o prezumtie clara,
explicita si verificabila, referitoare la relatiile sau
diferentele existente intre doua sau mai multe variabile.
§ Ipotezele uni= laterale se utilizeaza in momentul in ca= re avem o idee de sensul, directia in care evolueaza variabile= le. Aceste ipoteze sunt mai precise si permit dezvoltarea unor studii pertinente, existand sanse mai mari sa fie sustinute de analiza datelor
Exemplu
daca desfasuram o cercetare care are ca scop analiza legatur= ii dintre anxietate si depresie, am putea formula o ipoteza unidirec= tionala de tipul exista o legatura pozitiva intre nive= lul anxietatii si nivelul depresiei
Ipotezele bilaterale nu= impun directia de evolutie a variabilelor. Desi mai putin precise in comparatie cu cele unilaterale, ipotezele bilaterale ofera o mai mare libertate cercetatorului. =
Exemplu
O formulare de genul „exista o legatura intre nivelul de anxietate si predominanta simptomelor depresive” poate fi sustinuta atat in cazul in care corelatia este pozitiva cat si in situatia unei corelatii negative
Ipoteza nula si ipoteza alternativa.=
• &nb= sp; Astfel, reluand exemplul de mai sus, ipoteza alternativa (specifica), se noteaza cu Hs, poate fi enuntata astfel:
&#= 8222;H1: Presupunem ca exista o legatura intre nivelul de anxietate si nivelul dedepresie”
De obicei, ipoteza nula – notata cu H0 – este o negare logica a ipotezei alternative si poate fi formulata astfel:
„H0: Nu exista nicio legatura intre nivelul de anxietate si nivelul de depresie.”
PROIECTAREA CERCETARII.
Pentru a putea proiecta o cercetare, trebuie sa dam raspunsul la o serie de intrebari, cum ar fi:
Ce conditii vor fi aplicate subiectilor in ved= erea testarii ipotezelor;
Care sunt varibilele cercetarii si cum vor fi tratate acestea;
La ce nivel de precizie vor fi efectuate masuratoril= e;
Care va fi lotul de subiecti pe care se va desfasura cercetarea.
FORMULAREA CONCLUZIILOR.
Formularea concluziilor reprezinta etapa finala a un= ei cercetari stiintifice si rezuma intregul dem= ers stiintific. Daca pragul de semnificatie este mai mare decat pragul acceptat, atunci probabil ipoteza nula este adevarata si va trebui acceptata. În caz contrar putem respinge ipoteza nula.
| Contact |- ia legatura cu noi -| |  |
| Adauga document |- pune-ti documente online -| |  |
| Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| |  |
| Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |  |
 |
|||
|
|||
|
|||
Lucrari pe aceeasi tema | |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||