auto

1.3.Stabilirea tipului de caroserie si structura portanta ce urmeaza a se proiecta

Pentru stabilirea unui model de referinta trebuiesc avute in vedere mai multe aspect cum ar fi: aspectele energetic ale motorului, transmisia, suspensia, caroseria, etc.

Modelul de referinta ales este BMW X5.

Acest model este dotat cu un motor puternic de 4799cmc, avand un cuplu de 475/3400-3800 Nm/rpm. Motorul este plasat in partea din fata transversal si are 8 cilindrii in V, DOHC.

Viteza maxima pe care o poate atinge acest autovehicul este de 240 [km/h]. Se ajunge de la 0 la 100 [km/h] in 6.5s.

Cutia de viteze este automata cu 6+1 trepte. Transmisia cu 6 trepte ajuta la accelerari rapide, nefiind nevoie ca motorul sa atinga nivelul de turatie critica.

Puntea fata/spate: amortizoare telescopic, arcuri elicoidale, bare stabilizatoare fata/spate. Punctele forte la acest capitol au fost date de garda la sol destul de mare, 215mm, si de suspensia ce asigura contactul cu solul al tuturor rotilor chiar si atunci cand denivelarile sunt foarte pronuntate.

Tipul caroseriei este autoportanta cu doua volume. Se alege pentru proiectare baza portanta cu tunel central. Aceasta are o buna comportare la impact si o rigiditate mare.

2.1.2. Dimensionarea habitaclului

Dimensionarea habitaclului se face pornind de la manechinul de 95% ales. Locul din fata dreapta se dimensioneaza folosind un manechin folosit la dimensionarea postului de conducere, scaunele din fata fiind identice ca forma si dimensiune.

Pentru locurile din spate se pot folosi manechine de aceeasi dimensiune sau de dimensiuni diferite (doi adulti si un copil). Locurile din spate sunt realizate cu scaune separate. In acest caz doua dintre scaunele din spate vor fi proiectate pentru manechine de 95%, iar un scaun pentru un manechin de 70%.

2.1.3. Dimensionarea compartimentului motor

Motorul este asezat in partea din fata, longitudinal. El este asezat pe un subcadru realizat din profile ambutisate. Acesta are o capacitate cilindrica de 4799 cmc, avand o putere de 261(355)/6300 kw(C.P.)/r.p.m. In ceea ce priveste consumul exista urmatoarele informatii: consum urban l / 100km – consum extraurban l / 100km – 9.36 ; consum mixt l / 100km – 12.5.

In continuarea motorului se afla ambreiajul, urmat de cutia de viteze care este automata si are 6+1 trepte.

2.1.5. Dimensionarea portbagajului sau a spatiului pentru

transportat marfa

Dimensiunile portbagajului sunt stabilite in functie de tipul, destinatia si constructia autovehiculului. Dimensiunile care caracterizeaza aceasta zona a autovehiculului sunt mentiomate mai jos:

adancimea maxima a portbagajului: 1640mm;

latimea maxima portbagaj: 1380mm;

latimea portbagaj intre amortizoare: 1000 mm;

adancimea minima portbagaj: 900 mm

Analiza: Transportul maritim si fluvial Document online: Rolul transportului naval in economia mondiala

2.2. Stabilirea caracteristicilor dimensionale exterioare

2.2.1. Verificarea conditiei de vizibilitate spre inainte

Dimensiunile postului de conducere trebuie sa se faca plecand de la conditiile de vizibilitate care trebuiesc asigurate soferului. Pentru ca proiectarea sa fie cat mai obiectiva, aceasta se face cu ajutorul unui manechin asezat pe postul de conducere.

Conditiile de vizibilitate pot fi analizate atat prin indicatiile date de regulamentele europene, cat si prin indicatiile date de regulamentele ISO.

Suprafata transparent a parbrizului trebuie sa cuprinda cel putin 3 puncte de referinta:

7s in sus fata de axa vederii unui manechin inalt V1;

5s in jos fata de axa vederii unui manechin mai scund V2;

17s lateral stanga fata de axa vederii din V1.

Conform ISO conditiile de vizibilitate prevad urmatoarele aspecte:

spatiul invizibil pentru sofer, “spatiul mort”, in fata celui mai avansat loc sa fie 2.5 m;

un obstacol de 0,7 m inaltime sa fie observabil de la 3,5 m;

un semafor amplasat la 5 m inaltime sa fie observabil de la 12 m.

2.2.2. Definitivarea formei si caracteristicile dimensionale

exterioare

Dimensionarea postului de conducere se face plecand de la dimensiunile manechinului de  95 %,

Caracteristicile exterioare ale autovehiculului de proiectat sunt:

lungimea autovehiculului: 4600 mm;

latimea autovehiculului: 1860 mm;

inaltimea autovehiculului: 1600 mm;

consola fata: 830 mm;

consola spate: 930 mm;

ampatamentul: 2840 mm

2.3. Determinarea caracteristicilor masice ale principalelor

subansambluri

Valoarea masei proprii a modelului de referinta ales este de 1500 kg. Masele subansblurilor autovehiculului se stabilesc dupa modelele similare. Datele sunt centralizate in tabelul 2.2. Astfel s-au facut alegerile de rigoare din intervalul de variatie a maselor (in procente), dupa care s-a trecut la calculul fiecarei component in parte tinand cont de ponderea masica pe care aceasta o are in greutatea proprie a autovehiculului.

Capitolul 3 – Proiectarea generala a structurii portante

3.1. Stabilirea materialelor pentru structura portanta

Caroseria este un subansamblu complex al autovehiculului format din mai multe component:

corpul caroseriei;

componentele de utilare;

componentele de finisare

Acest fapt duce la utilizarea unei mari varietati de material metalice si nemetalice, pentru realizarea une caroserii.

OTELUL

Este materialul cel mai folosit la realizarea corpurilor de caroserie. Semifabricatele care se folosesc la realizarea corpului de caroserie sunt sub forma de tabla de otel laminate cu grosimea intre 0.4 – 3.5 mm. Aceasta tabla este prelucrata prin ambutisare.

Otelul utilizat la realizarea caroseriilor trebuie sa aiba un continut de carbon mai mic de 0.12 %, pentru ca materialul sa aiba o buna prelucrabilitate la ambutisare si o buna sudabilitate. Un astfel de otel are o structura eliptica cu graunti fini, fara cementita.

Cele mai folosite marci de oteluri sunt OL34, OL37, dar si OLC-urile si tablele din otel inalt aliat. Principalele elemente de aliere sunt Cr, Cu sau Ni.

Se foloseste tabla negalvanizata, dar sunt si cazuri in care toata caroseria este galvanizata (acoperire cu Zn).

O alta solutie este table din otel inoxidabil dar utilizarea ei face ca pretul caroserie sa fie mult mai mare.

Proprietatile fizico - mecanice care trebuiesc avute in vedere la alegerea tablei de otel sunt:

rezistenta la rupere;

alungirea la rupere;

limita de curgere;

modulul de elasticitate;

indicele Eriksen – reprezinta tendinta tablei de a se fisura in momentul ambutisarii.