Tehnica mecanica
Asamblari prin bolturiAsamblari prin bolturi 1. Definitie, clasificare, materiale, domeniu de utilizare Asamblarile prin bolturi sunt asamblari demontabile care transmit fortele exterioare prin presiuni care apar pe suprafetele de contact ale boltului cu piesele pe care le asambleaza. In fig. 9.1,a. se prezinta elementele componente ale unei asamblari (articulatii) prin bolturi, iar in fig. 9.1,b. se arata presiunile de contact care apar pe suprafetele de contact bolt-piese, prin care se transmit fortele exterioare (F). Bolturile, numite si axe scurte, sunt organe de masini care se monteaza, in general, cu joc in gaura practicata in piesele care se imbina formand asamblari cu joc numite articulatii. In cazul in care bolturile sunt montate fara joc in gaura practicata in piese se obtine asamblarea clasica (fara joc) iar boltul mai este numit stift.
Domeniu de utilizare. Utilizarea bolturilor cu cap sau fara cap depinde de felul, dimensiunile si accesibilitatea constructiei In general, bolturile apar in articulatii, ca de ex.: articulatia bolt-furca-tirant (fig.9.1); articulatia bolt-piston-biela, articulatia bolt-bucsa-eclise din structura lanturilor articulate, articulatia bolt-bare din structura cricurilor cu bare tip Dacia 1300, Nova etc. .Bolturile sunt utilizate la sustinerea rolelor folosite in diverse constructii; la constructia diferitelor articulatii; la danturi si lanturi de transmisie. Bolturile au forme constructive variate, fapt pentru care s-au tipizat prin STAS, sau NORMA si clasificat. Clasificarea bolturilor este prezentata in tabelul T., iar formele constructive uzuale sunt date in fig 9.2, intre cele doua (schema-figura) existand o stransa legatura .
T.9.1 Clasificarea bolturilor.
APLICATII IN INGINERIA TRANSPORTURILOR LEGAREA REMORCILOR
LEGAREA SEMIREMORCA - CAP TRACTOR
www.thehollandgroupinc.com/Portal/
ALTE APLICATII IN TRANSPORT
MECANISMUL BIELA MANIVELA
CONSTRUCTIA LANTURILOR
CONSTRUCTIA CARLIGELOR
APLICATII DIVERSE
Materiale. In functie de solicitari, standardele recomanda pentru uzinarea bolturilor otelurile prezentate in tabelul T.9.2. T.9.2 Materiale utilizate in constructia bolturilor.
2. Calculul boltului de articulatie
a) Articulatia furca bolt tirant Se considera articulatia din fig.9.3. formata din elementele: furca, bolt si tirant, aflata sub actiunea fortei F. Aceasta forta se transmite la piesele asamblarii prin tensiuni care apar pe suprafetele de contact, considerate uniform distribuite. In modelul de calcul adoptat, boltul este solicitat la - forfecare (sectiunea c c) fig.9.3.a. - strivire (suprafata e c) fig.9.3.a -incovoiere fig.9.3.b Conditia de rezistenta la incovoiere este data de relatia
Conditia de rezistenta la forfecare (9.2) Conditia de rezistenta la strivire Bolt furca
Bolt - tirant
Pentru determinarea diametrului boltului se foloseste relatia (9.5) unde = 1,2. 1,5 este coeficient de suprasarcina. Deci (9.6) Elementele constructive si tensiunile admisibile ale asamblarii sunt prezentate in T.2.3 T 2.4 T 2.5 T 2.6
|