Alimentele de baza in alimentatia sportivilor

Alimentele de baza in alimentatia sportivilor, recomandate de medicii nutritionisti au fost impartite in 5 mari categorii, in functie de principiile nutritive furnizate. Cu ajutorul acestui ghid de alimentatie poti obtine toti nutrientii necesari organismului si imbunatati performantele fizice.

Pentru a acoperi necesarul caloric, majoritatea tinerilor au nevoie de o cantitate mai mare de alimente decat cele indicate in tabel. Necesarul energetic trebuie sa provina din grupul legumelor precum si din cel al cerealelor, pastelor fainoase, deoarece aceste alimente sunt bogate in amidon - o sursa excelenta de energie. Alimentele bogate in grasimi (unt, margarina) trebuie consumate cu moderatie.

Importanta nutritiei in mentinerea sanatatii si formei sportive este bine cunoscuta. Alimentatia rationala, balantata permite de a asigura dezvoltarea optima a sportivilor, de a spori performantele sportive.
Alimentatia trebuie sa fie organizata tinand cont de particularitatile proceselor metabolice in diferitele probe sportive si ea este determinata de particularitatile schimbului de substante si intensitatea variata a efortului fizic. Alimentatia sportivilor trebuie sa fie calitativa si suficienta cantitativ, sa compenseze pierderile energetice si plastice ale organismului. Pierderile energetice in diferitele genuri de aport variaza corespunzator duratei si intensitatii lucrului indeplinit. Valoarea energetica a ratiei alimentare pentru sportivii barbati in perioada antrenamentelor incordate si competitiilor constituie 4500-5000 kcal, pentru femei - 3500-4000 kcal.
In cumularea sportului cu lucrul de baza valoarea energetica a ratiei alimentare poate fi determinata de coeficienti speciali. Conform acestor indici se recomanda ca la valoarea energetica de baza, prevazuta de normele fiziologice a se adauga, la un efort fizic intens de scurta durata, 500-800 kcal; la un efort fizic intens de lunga durata, 800-1500 kcal.
Mentinerea masei stabile a corpului este un indiciu al alimentatiei rationale, corecte si calitative a sportivilor. O anumita crestere a masei corporale poate avea valoare pozitiva, daca este legata de dezvoltarea sistemului muscular si nu de depunerea grasimii.
Efortul fizic intens necesita un surplus de proteine, utilizate cu scopuri plastice pentru restabilirea elementelor tesuturilor, celulelor in muschi si mentinerea lor in stare de buna functionare. Nivelul inalt de proteine sporeste capacitatea de munca, micsoreaza oboseala si repede restabileste forta si capacitatea de munca. Este bine cunoscuta actiunea favorabila a normelor marite de proteine in sporirea excitabilitatii sistemului nervos si activitatii reflexe, in cresterea timpului de aparitie a reactiilor si concentratia fortei maxime intr-o perioada scurta de timp. Asigurarea nivelului inalt de proteine nutritive este foarte importanta in eforturi accelerate si de o forta cu intensitate maxima si submaxima, deoarece in aceste conditii metabolismul proteic este cel mai intens.
O deosebita atentie se acorda in alimentatia sportivilor substantelor nutritive lipotrope, deoarece la efortul fizic indelungat submaximal si de o intensitate medie poate aparea infiltratia adipoasa a ficatului. Sunt bogate in substante lipotrope ouale, branza de vaci, carnea de vita, de pasare, pestele. Nivelul inalt al proteinelor in ratia alimentara in perioada de odihna dupa un efort fizic intens contribuie la sinteza proteinelor in muschi si la cresterea fortei musculare.
Folosirea grasimilor in alimentatia sportivilor are unele particularitati, in efortul de forta si viteza utilizarea grasimilor ca sursa de energie a activitatii musculare este limitata. Se stie ca la lucrul intens submaximal normele inalte de grasimi contribuie la marirea continutului de corpi cetonici in sange si urina. La exercitiile de o intensitate medie si moderata cu o durata mai mare, ce-tonemia e mai mica, dar poate aparea infiltratia adipoasa in ficat. In ratia alimentara a sportivilor se include o cantitate moderata de grasimi, indeosebi cand e vorba de exercitii de o intensitate maxima si submaxima si de cele de lunga durata.
In alimentatia rationala a sportivilor care indeplinesc un lucru fizic intens cea mai rationala se considera corelatia intre proteine si lipide 1:0,7. Norma de grasimi va fi maxima la sportivii ce se ocupa in conditii climaterice reci (inot, sporturi de iarna). in alimentatia sportivilor grasimile vegetale trebuie sa constituie 25% din norma zilnica de grasimi. Uleiurile vegetale contin tocoferol, necesar pentru normalizarea si sporirea activitati musculare.
Glucidele servesc ca sursa importanta de energie pentru lucrul muscular, deoarece in organism ele se oxideaza in conditii aerobe si anaerobe. Glucidele se folosesc mai ales ca sursa de energie si contribuie la micsorarea devierilor in acidoze, ce apar in procesul lucrului muscular intens. S-a constatat ca la toate formele de efort sportiv, si indeosebi la exercitii fizice indelungate, creste necesitatea in glucide. Pentru sportivi se recomanda alimentatia de un caracter proteico-glucidic. Pentru a mentine nivelul inalt de glucoza in sange la efort fizic indelungat aportul zaharului in sange trebuie sa fie treptat si uniform.
In exercitiile sportivilor cu efort fizic incordat si deseori cu supraincalzirea organismului creste necesitatea in vitamine. Sporirea intensitatii proceselor metabolice si utilizarea ratiei alimentare cu o valoare energetica inalta, bogata in proteine si glucide, majoreaza cerintele organismului in vitamine. Ele maresc capacitatea de munca a sportivilor, scurteaza perioada de restabilire dupa antrenament. Vitaminele C si Bi au o actiune favorabila asupra starii generale a organismului, contribuie la disparitia simptomelor de oboseala intr-un timp scurt. Sportivii au nevoie de un surplus de vitamine Bi, B2, PP, B6, Bn, acid folic, acid pantotenic, acid para-aminobenzoic. Vitamina B6 contribuie la normalizarea schimbului de substante, are proprietati lipotrope si participa la resinteza adenozintrifosfatului la efort fizic inalt. Vitamina E - antioxidant intracelular, normalizeaza activitatea musculara. Organismul sportivilor se asigura cu vitamine din produsele ratiei alimentare si complexele de polivitamine, luate suplimentar.
In procesul activitatii musculare inalte apare acidoza. Aceste dereglari sunt mai pronuntate la indeplinirea exercitiilor cu intensitate maxima si submaxima si la antrenamente in conditii montane. Acidoza actioneaza nefavorabil asupra organismului cu acumularea acizilor liberi, care modifica reactia normala a tesuturilor, micsoreaza rezistenta organismului la eforturi fizice inalte.
Pentru prevenirea acidozei se recomanda a include in ratia alimentara a sportivilor produse alimentare bogate in componenti alcalini (lapte, fructe, legume). Sarurile acizilor organici, ce intra in componenta fructelor si a legumelor, formeaza in organism o rezerva esentiala de echivalenti alcalini care reduc riscul aparitiei acidozei. Fructele si legumele trebuie sa constituie 15%-20% din ratia zilnica a sportivilor.
La sportivi, necesitatea de fosfor este marita de 1,5-2 ori. Sunt bogate in fosfor produsele animale (carnea, ouale, branza de vaci, cascavalul). Organismul sportivilor necesita fier si magneziu. Fierul contribuie la formarea mioglobinei (sursa de oxigen in muschi). Necesitatea in fier la sportivi creste cu 20%. Magneziul are proprietati alcaline si contribuie la formarea unor catalizatori. Sportivii pierd prin transpiratie o mare cantitate a clorurii de sodiu. De aceea continutul de sare in ratia lor zilnica se mareste pana la 20 g.

Deosebim urmatoarele forme de alimentatie a sportivilor:
1) alimentatia in conditii obisnuite de antrenament;
2) alimentatia in perioada antrenamentelor intense si a competitiilor;
3) alimentatia in perioada competitiilor sportive indelungate. Mai des sportivii se alimenteaza conform primei variante, celelalte doua avand un caracter periodic. Alimentatia de baza a sportivilor trebuie sa fie rationala, cu o valoare nutritiva si biologica inalta.
In zilele de antrenament intens si de competitii se impun unele restrictii in alimentatie. Se limiteaza bucatele prajite, carnea grasa, afumata, leguminoasele, varza murata s.a. Se recomanda fructe si sucuri de fructe, produse bogate in glucide usor asimilabile, carne de gaina, peste, orez, legume proaspete s.a. in eforturi indelungate se recomanda ciocolata, glucoza cu vitamina C, bauturi racoritoare ce contin amidon si zahar.
Dupa terminarea competitiilor incordate apare pericolul stea-tozei hepatice. Ca remediu profilactic se recomanda de luat la finis 150 g glucoza sau zahar, de redus pentru cateva zile cantitatea de grasimi din ratia alimentara si de inclus produse alimentare cu proprietati lipotrope (branza de vaci, cascaval, oua, peste etc).
Sportivii trebuie sa acorde o deosebita atentie regimului alimentar. Regimul lor alimentar va corespunde urmatoarelor cerinte: 1) ratia zilnica se va fractiona in 4 mese pe zi; 2) intervalele dintre mese nu vor depasi 5 ore; 3) nu se ia masa nemijlocit pana la efortul fizic; 4) hrana se va consuma cu 3,5 ore pana la inceputul competitiilor; 5) nu se efectueaza antrenamente incordate pe nemancate; 6) luarea mesei se recomanda peste 15-20 minute dupa terminarea antrenamentului.
Repartizarea ratiei alimentare zilnice in prize coincide cu graficul de antrenament. La antrenamentul de dimineata cu efort fizic inalt se limiteaza valoarea energetica a dejunului si se mareste cea a pranzului. La antrenamentul de seara se mareste valoarea energetica a dejunului din contul celei a pranzului. Distribuirea ratiei alimentare zilnice dupa valoarea energetica la efortul fizic uniform in timpul zilei va fi urmatoarea:

dejunul - 30-50%,

pranzul -35^0%,

gustarea - 5-10%;

cina - 25-30%.

Cereale si fainoase (cereale integrale, paine, macaroane, spagheti, orez, biscuiti) Lucrare: Plante melifere Document online: Simetria florii - tipuri de corola la flori

Contin carbohidrati complexi (amidon si fibre) si sunt bogate in proteine, vitamine din complexul B si fier.

6 - 11 portii zilnic 1 portie consta in: - 1 felie de paine - 1 chifla - 200 g cereale preparate sau paste fainoase - un bol de cereale pentru micul dejun

III. Curiozitati Despre Corpul Uman

Omul este o fiinta cu o structura complexa, cu o traire psihica aparte, ce ascunde, inca, taine necunoscute. La cateva curiozitati despre corupul uman ne vom referi in continuare.

 EMBRIONUL UMAN are inca de la formarea lui un anumit sex, care va deveni intrauterina sub influenta hormonilor sexuali, hormonii ce vor avea un rol important dupa nastere.

 COPII pana la varsta de 4-5 ani, au respiratie abdominala completa, asigurata de contractia muschilor abdominali, apoi se trece la respiratia exclusiv toracica.

 MEDIUL ACVATIC a fost candva, lacasul de existenta al omului, aceasta o dovedeste si faptul ca nasterea este mult mai usoara in apa, mediu in care nou-nascutii evolueaza cu dezinvoltura, tinand ochii larg deschisi si efectuand miscari reflexe de inot, care le permit sa se deplaseze cu relativa usurinta.

 GLANDA PINEALA sau EPIFIZA 'al treilea ochi' la om s-a retras in profunzimile creierului, cantareste 0, 1-0, 2 g, fiind o glanda ciudata, care participa pritre altele, la mentinerea echilibrului apei si a compozitiei normale a sangelui.

 GLANDA TIROIDA are maximum de activitate intre orele 2-4 dimineata, dupa cum a stabilit, pe baza experimentului cu izotopul radioactiv iod 137 Societatea de Biologica din Montpellier.

 FICATUL are secretie maxima la ora doua noaptea, iar rinichiul intre orele 17-19 si in anotimpul de iarna.

 ACCIDENTE VASCULARE ALE CREIERULUI se produc in jurul orei 18, ale inimii si vaselor coronare in jurul orei 20, iar situatia critica pentru plamani este seara, pana la miezul noptii.
    1. Din Bioritmul Corpului Uman

  3:0.1Consemnam curiozitati cu privire la 'timpul biologic, al corpului uman. Omul inregistreaza un maximum al temperaturii la orele 16-20 si un maximum la orele 4-8; frecventa pulsului, debitul cardiac si presiunea arteriala au un maxim la orele 12-18 si un minim la orele 2-4; consumul de oxigen si producerea de dioxid de carbon, ca si ventilatia pulmonara au valori mari intre 18-22; numarul leucocitelor (globulele albe) este mai mare intre orele 17-20 si este mai redus intre orele 11-14; proteinele din ser au concentratia maxima spre miezul zilei si scad dupa-amiaza; glucoza din sange este cu 10% mai mare noaptea decat la amiaza. Diureza este maxima in zilele cu luminozitate mare intre 16 si 20, iar in zilele cu luminozitate redusa, intre orele 8-12. Glanda suprarenala are o activitate mai intensa in cursul zilei si mai redusa 4-8 dimineata.
    2. Sanatatea Oamenilor de Geniu

  3:0.2Unii oameni de geniu, nume inscrise in marea enciclopedie universala de valori spirituale, au suferit de diferite bli, reusind sa-si invinga suferinta fizica prin creatie. Astfel, Cezar, Napoleon Bonaparte, Feodor Dostoievski, Hemholtz aveau epilepsie, iar Charles Darwin Si Bismarck erau neuroastenici. Si tot bolnavi, pe fond nervos, au fost Newton, Lenau, Fr. Nietzsche, Dante Aligheri, Gabriel Rosetti, Charles Baudelaire, Van Gogh, Victor Hugo, Wolff. De afectiuni pulmonare au suferit John Locke, Walter Scott, P.B. Schelley, Voltaire, Fr. Schiller, Emerson, Edgar Allan Poe, Chopin, Heinrich Heine, Eugene O'Neill, Anton Chechnov, Maxim Gorki si altii. Homer(sec. Al IX-lea i.e.n.) si J. Milton nu vedeau, Beethoven nu auzea, Byron era schiop, iar Lichtemberg si Immanuel Kant aveau cocoasa. Jean Jaques Rousseau, A. Schopenhauer si Stindberg traiau mereu cu impresia ca sunt persecutati. Iata cateva exemple din randul oamenilor celebri, care, desi suferind, dar cu vointa si cu multa ambitie, si-au valorificat talentul pentru opere nemuritoare.
     3 Tratament Fara Medicamenta

  3:0.3Parafrazand titlul cartii 'Sa ne tratam si fara medicamente (1990), prezentam exercitii de gimnastica energetica, care sunt, de fapt, miscari comportamentale ale unor animale. Astfel, tigrul, in ipostaza atacului, executa miscari ce le poate prelua si omul, fiindu-i de folos in profilaxia unor boli si la dezvoltarea atentiei. Aceste miscari sunt: respiratia retinuta, picioare usor departate si genunchi indoiti, capul aplecat in fata, privirea inainte, intr-un punct fix; apoi - pumnii stransi, membrele superioare se ridica foarte incet pana aproape de orizontala si, deodata, vor fi coborate brusc si retrase spre abdomen expirandu-se cu zgomot. Prin imitarea maimutei, animalul cel mai agil, omul isi va intretine supletea corpului. Exercitiu cuprinde momentele: respiratia retinuta, picioare departate, unul dus mai in fata, cu genunchii indoiti; ridicarea pe varful piciorului din spate si dcerea membrului superior de acease parte inapoi, iar celalalt inainte, la orizontala pana la nivelul umarului. Dupa cateva secunde se pivoteaza (rasuceste) cu piciorul in fata, la stanga si la dreapta - moment ce se va repeta de mai multe ori. inspirandu-se cat mai profund. Prin imitarea zborului cocorului, miscarile ce le executa omul vor fi benefice, ele conribuind la combaterea oboselii si dezvoltarea capacitatii de concentrare: respiratie retinuta, picioarele indepartate, unul duds in fata, genunchi indoiti si mainile impreunate deasupra capului; apoi expirand profund, bratele se coboara de-a lungul corpului, iar capul se apleaca in fata. In continuare se revine la pozitia vericala, capul fiind dus pe spate, cat mai mult pentru a privi cerul, in inspiratie profunda si prelungita, bratele ramanand de-a lungul corpului. Miscarile de comportament ale acestor animale, ale ursului si cerbului ('Jocul celor cinci dobioace'), folosite in medicina traditionala chineza inca din secolul al II-lea, pot fi folosite zilnic de persoane sanatoase, convalescente si chiar de unii bolnavi. In prezent, 'jocul', care consta in cinci exercitii, face parte din programul de pregatire a cosmonautilor americani.
   4. Despre Genetica si Biotehnologiile Moderne

  3:0.4Genetica - stiinta ereditatii si variabilitatii organismelor ne ofera la sfarsitul mileniului descoperiri interesante privind fenomenul genetic la nivel molecular, celular si organismal, deschizand noi orizonturi de cunoastere in folosul omului. Prin cateva curiozitati, vom patrunde in universul ereditar. La inceput, subliniem faptul ca anul 1900 este acceptat ca data de nastere a acestei stiinte, data cand trei biologi din tari diferite - Carl Correns (1864-1933) in Germania, Hugo de Vries (1871-1962) in Austria - au publicat lucrari in baza unor experiente asemanatoare, efectuate independent, cu acelea comunicate de Johann Gregor Mendel (1822-1884) in anul 1865, in lucrarea 'Cercetari asupra hibridarii plantelor'. Dealtfel, G. Mendel, fost profesor de stiinte naturale si matematica la Brno (Cehia), este descoperitorul primelor legi ale ereditatii si considerat fondatorul geneticii ca stiinta. Prin experientele efectuate, a constatat ca o anumita informatie genetica pe care o poseda organismele se poate transmite de la ascendenti la descendenti. Vom prezenta, deci, unele informatii din domeniul gneticii, care speram sa-i intereseze pe cititori.

-Studiul genetic asupra unor persoane geniale a reliefat prezenta inclinatiilor, a talentului si la ceilalti membri ai familiei, inlaturandu-se totodata eroarea ipotezei conform careia genialitatea ar fi legata de boala mentala;

-Cercetarile in domeniul psihopatologiei umane du dezvaluit aspectul ereditar al unor boli psihice, cum sunt: oligofrenia, psihozele senile, psihoza periodica, schizofrenia, psihopatiile si altele;

-Genetic sunt determinate si o serie de boli oculare: astigmatismul, miopia, strabismul, cataractele, glaucomul primar, retinoblastomul - o tumoare maligna care apare la copii de la 1-4 ani la ambii ochi;

-Polidactilia este o malformatie ereditara caracterizata prin prezenta unuia sau mai multor degete suplimentare, ea fiind mai frecventa la negri;

-'Buza de iepure' si despicatura palatina sunt perturbari ale informatiei genetice - ele au fost semnalate mai des la mongoli (japonezi), iar encefalita mai mult la europeni;

-Femeile tratate cu insulina in timpul sarcinii pot afecta evoluia embrionului;

-Mamele cu diabet zaharat nasc frecvent copii anormali, cu diferite malvormatii ale creierului, ale inimii, ale ochilor.

Pe baza cercetarilor de genetica si inginerie genetica se spera realizarea teraiei genice la om, combaterea poate chiar si a flagelului SIDA, precum si eliminarea unor maladi ereditare. De asemenea, va fi posibila manipularea artificiala a informatiei ereditare a organismelor, obtinandu-se produse alimentare, medicamente, substante chimice, etc., pe cai neconventionale, prin folosirea microorganismelor si a culturilor de celule vegetale si animale manipulate genetic. Toate aceste cercetari reprezentand biotehnologiile moderne vor avea o pondere importanta in mileniul viitor si totodata vor deschide perspectiva unor largi si neasteptate aplicatii industriale si a unei noi revolutii in biolorie - revoluia biotehnologica sau industriala. Fara indoiala ca medicina si farmacia vor beneficia de inginerie genetica, de obtinere de hormoni, aminoacizi, vaccinuri imunostimulatoare si altele, care vor inlocui multe din medicamentele actuale, mai mult sau mai utin eficiente organismului uman. De ilda, s-a obtinul: somatostatina - o proteina cu rol in tratamentul afectiunilor endocrine, gastrointestinale si neuropsihiatrice; hormonul de crestere uman care combate piticismul; interferoni folositi in tratamentul bolilor de origine virala: gripa, hepatita, zona zoster; interleukinele (imunohormoni) cu multiple aplicatii terapeutice: insulina: vaccinuri si substante imunogene. Desigur ca se pot face multe referiri cu privire la genetica si indeosebi la genetica patologica, la biotehnologiil actuale - vasta problematica a acestor fascinante domenii oferind arii largi de investigatie pentru numerosi oameni de stiinta.
   5. Din Mijloacele Naturale de Prevenire a Imbatranirii

  3:0.5Ritmul de imbatranire a organismului uman poate fi lent sau accelerat, ritm influentat de factorii interni sau externi. Printre factorii externi care incetinesc procesul in imbatranire, un rol important il au produsele alimentare de origine vegetala sau animala, dintre acestea mentionam:

 Drojdia de bere, folosita zilnic in cantitate de 25-30grame, prelungeste viata omului.

Fructele, compoturile si sucurile de caise asigura un echilibru organismului imbatranit.

Ciresile regenereaza tesuturile

Portocalele si grepfrutele completeaza carentele de vitamine.

Morcovul previne formarea ridurilor si imbatranirea timpului.

Spanacul crud, in salate, previne imbatranirea.

Germenii de secara se folosesc in combaterea arterosclerozei si a bolilor cardiovasculare.

Ceaiul chinezesc tonifica arterele si protejeaza corpul impotriva radiatiilor.

Produsele apicole: mierea, laptisorul de matca, polenul, apilarnilul sunt binevenite pentru prelungirea vietii.

Ca epilog la aceste randuri, mentionam faptul ca numeroase persoane longevive au avut o viata moderata, fara excese de orice fel si au practicat zilnic diverse sporturi, miscarea in aer liber.

Bioritmurile reprezinta fluctuatiile lunare naturale care guverneaza fiinta umana din punct de vedere fizic, emotional si intelectual.

Bioritmul fizic
Acest ciclu are efecte asupra aspectului fizic al organismului. Acesta cuprinde nivelurile de energie, rezistenta, puterea fizica globala si rabdarea. Jumatatea pozitiva a ciclului este cea in care ne simtim cel mai bine. Aceste cicluri influenteaza factorii fizici cum ar fi coordonarea dintre ochi si mina, puterea, rabdarea si rezistenta la diferite boli.

Perioada de maxim este atunci cind ne simtim in stare din punct de vedere fizic sa depunem eforturi in ceea ce priveste proiecte care cer putere si rezistenta mare.

Perioada de minim este in cea de-a doua jumatate a ciclului, cind avem mai putina energie si vitalitate. Trebuie sa tinem cont de aceste perioade mai ales atunci cind avem in vedere efectuarea unor activitati care necesita rezistenta fizica - fie in munca, fie in sport.

Bioritmul emotional
Acest ciclu guverneaza sistemul nervos si de cele mai multe ori este denumit ritmul sensibilitatii. El influenteaza starile emotionale, stimuleaza dragostea sau ura, optimismul sau pesimismul, pasiunea sau indiferenta, depresia sau inflacararea.

Perioada de maxim se inregistreaza atunci cind ne simtim cel mai creativi, cel mai iubitori si calzi si probabil mult mai deschisi in ceea ce priveste relatiile interumane.

Perioada de minim este atunci cind sintem mai inclinati sa fim retrasi si mai putin cooperanti. Este posibil ca in aceasta perioada sa fim foarte nervosi si negativisti cu privire la tot ce se intimpla in viata de zi cu zi.

Bioritmul intelectual
Se presupune ca acest ciclu isi are originea in creier. El influenteaza memoria, agerimea, rapiditatea de a invata lucruri noi, abilitatea de a rationa, acuratetea aprecierilor si calculelor.

Perioada de maxim este atunci cind reactia intelectuala este la apogeu - sintem deschisi sa acceptam si sa intelegem ideile, teoriile si abordarile noi, indiferent de natura lor.

Perioada de minim a bioritmului intelectual este atunci cind nu putem intelege decit, in cel mai bun caz, foarte greu noile concepte si idei cu care venim in contact.

Zilele critice ale ciclurilor bioritmice
Aceste cicluri incep in momentul in care ne nastem. In momentul nasterii acestea sint intr-un punct median. Apoi oscileaza de la minimum la maximum, la diferite intensitati, de-a lungul intregii noastre vieti. Atunci cind oricare din cicluri se afla la punct maxim, actiunile pe care le intreprindem si care sint in strinsa legatura cu bioritmul respectiv au mult mai multe sanse de reusita si satisfactiile de pe urma lor sint mult mai mari - lucrurile stau invers in cazul in care ciclul se afla in perioada de minim. Multe persoane afirma ca viata lor s-a imbunatatit din momentul in care au inceput sa isi monitorizeze bioritmurile si sa actioneze in functie de nivelurile fiecaruia la un moment dat.

Toate cele trei cicluri trec prin faze pozitive (ascendente) si negative (descendente). Zilele in care un ciclu face trecerea de la faza pozitiva la cea negativa sau invers sint cunoscute drept zile critice.

Exista trei zile critice in fiecare ciclu si s-a dovedit statistic ca in aceste zile au loc mai multe accidente decit in oricare altele.

Istoria bioritmurilor
Acum 3.000 de ani, oamenii de stiinta din Grecia antica descopereau ritmurile regulate ale functiilor organice de baza, cum ar fi respiratia, activitatea renala, pulsul si, bineinteles, ciclul menstrual al femeilor. Multi dintre noi nici macar nu ne gindim la aceste aspecte legate de organismul nostru. Totusi, aceste cicluri ritmice influenteaza chiar si cele mai mici celule din corpul uman din ziua in care ne nastem pina cind murim.

Hipocrate semnala faptul ca zilele bune si cele proaste fluctueaza ciclic atit in ceea ce ii priveste pe oamenii sanatosi, cit si pe cei bolnavi. Abia relativ recent teoria celor trei cicluri interne care au influente asupra structurii comportamentului au inceput sa isi cistige credibilitatea in societatea contemporana, iar oamenii au inceput sa isi dea seama ca, ghidindu-se dupa ele, viata lor a devenit mai buna si mai usoara.

Parintii teoriei bioritmului
In timpurile moderne se considera ca parintii teoriei bioritmului sint dr. Wilhem Fliess si Hermanna Swoboda.

Wilhem Fliess, medic german din Berlin, a oferit prima incercare de a explica acest fenomen pe bazele ciclurilor fiziologice si emotionale.

Mai tirziu, un medic austriac, profesor Alfred Telcher, a dezvoltat mai departe teoria, identificind o a treia componenta - ciclul intelectual.

Hermanna Swoboda a fost profesor de psihologie la Universitatea din Viena. Dr. Wilhelm Fliess era specialist ORL-ist la Berlin. Ca in multe cazuri de descoperiri stiintifice de acest fel, atit Fliess, cit si Swoboda lucrau la acelasi lucru, cu metode asemanatoare, fara a sti unul de altul. Totusi, ceea ce este cu adevarat extraordinar este faptul ca acesti doi oameni de stiinta, chiar daca au facut cercetari independent unul de celalalt, au ajuns aproape la aceeasi concluzie.

Atit Swoboda, cit si Fliess au considerat ca psihologia este o stiinta intriganta si, datorita cartilor si informatiilor pe care le aveau despre teorii din negura timpului, au inceput sa fie interesati de ciclurile organismului uman.

Schimbarile din viata de zi cu zi
Swoboda si-a publicat lucrarea la Universitatea din Viena in 1900, iar acolo scria, printre altele: Viata este supusa unor schimbari care au loc periodic. Prin aceste schimbari nu trebuie sa intelegem ca sint acelea care au loc in ceea ce priveste destinul nostru sau cele care au loc de-a lungul vietii fiecaruia dintre noi. Chiar si pentru cineva care a trait fara a fi influentat de forte din afara, departe de orice ar fi putut sa ii transforme starea fizica sau mentala, viata nu va fi aceeasi in fiecare zi a vietii. Chiar daca avem o sanatate fizica extraordinara, asta nu inseamna ca nu ne simtim in unele zile ca si cum am fi bolnavi sau mai putin fericiti decit de obicei.

Analizind visurile, ideile si impulsurile creative ale pacientilor sai, Swoboda a observat ritmuri sau tipare foarte regulate. De asemenea, a observat ca femeile care nascusera de curind incepeau sa fie nelinistite in ceea ce priveste copiii lor de fiecare data cind se aflau in zi critica sau cind aceasta se apropia.

Descoperirea lui Swoboda cu privire la aceste doua bioritmuri l-a impins sa scrie o succesiune de carti foarte populare si deosebite de caracterul celorlalte de aceeasi factura, in care explica si dezvolta ideile cu privire la ciclurile umane. Prima din aceste carti, publicata in 1904, poarta titlul Perioadele din viata omului (semnificatia lor psihologica si biologica). A doua sa carte, intitulata Studii pe baza psihologiei, dezvolta munca sa de cercetare asupra creativitatii si repetabilitatii visurilor. In anul 1909, publica o brosura care include o metoda de a calcula momentul in care apar zilele critice in viata numita Zilele critice ale oamenilor.

Cea mai buna carte a lui Swoboda - si printre ultimele - a fost un volum de aproape 600 de pagini care poarta titlul de Anii lui sapte. Mare parte din aceasta creatie a fost realizata pentru a demonstra teoria privind bioritmurile dind o analiza matematica cu privire la modul in care sincronizarea nasterilor are tendinta de a fi ritmica si previzibila din generatie in generatie in cadrul aceleiasi familii.

Bisexualitatea umana
Wilhelm Fliess, pe de alta parte, nu a primit atit de multe laude pentru descoperirea sa precum Swoboda. Pe la inceputul secolului al XIX-lea, el i-a spus lui Sigmund Freud, care ii era prieten, despre teoria sa privind bioritmurile. Freud, bine cunoscut lumii intregi ca parinte al psihologiei moderne, era foarte interesat de tot ceea ce tinea de comportamentul uman si era fascinat de lucrarile lui Fliess. Pe parcursul a cinci ani, cei doi si-au scris sute de scrisori unul altuia in care discutau despre ce a mai descoperit si ce cercetari a mai facut fiecare.

Atit Fliess, cit si Freud aveau un interes deosebit pentru bisexualitatea umana. Fliess a inceput sa demonstreze bisexualitatea celulara prin intermediul cercetarilor sale asupra bioritmurilor, aratind ca atit barbatii, cit si femeile au un ciclu emotional identic. El specifica faptul ca femeile sint influentate mai mult de ciclul emotional, pe cita vreme barbatii sint mai afectati de ciclul fizic.

El concluziona ca, datorita bisexualitatii celulare, atit la barbati, cit si la femei coexista ambele cicluri, adaugind ca barbatii au chiar si un pseudociclu menstrual, daca se poate spune asa. In 1909, Fliess a publicat o carte intitulata Cursul vietii, lucrare care a indemnat un alt doctor, Hans Schlieper, sa scrie o carte despre bioritmuri purtind titlul Anul in spatiu.

Bioritmurile circadiene
De-a lungul timpului, oamenii au fost intrigati de efectul pe care il au Soarele, Luna si stelele asupra vietii lor de zi cu zi. Ciclul noapte-zi si schimbarile datorate anotimpurilor au reprezentat sursa credintelor religioase si a investigatiilor mai mult sau mai putin stiintifice de la aparitia omului pe Pamint. Abia relativ recent omenirea a inceput sa inteleaga mai bine ritmurile biologice - sau bioritmurile - care regularizeaza existenta omului.

Acum se stie faptul ca glanda pineala, in afara de faptul ca este cea care impune ritmul si cea care inregistreaza trecerea timpului, este un organ fotosensibil, care interpreteaza mesajele senzoriale transmise de retina. Ea descifreaza mesajele lumii inconjuratoare, cum ar fi ciclul lumina-intuneric al zilelor si noptilor si schimbarile care au loc in fiecare anotimp, si le traduce in mesaje hormonale pe care le trimite in intregul organism. De aici rezulta un bioritm intern zilnic numit ritm circadian. Perioada necesara traversarii unui singur ciclu complet al ritmului circadian se numeste perioada de ritm si reprezinta, de obicei, o zi. Secretia de melatonina a glandei pineale atinge punctul maxim in timpul noptii. Acesta este unul din modurile in care glanda pineala stabileste comunicarea cu alte organe si are rolul de masurator al timpului zilnic pentru intregul organism.

Relativ recent s-a descoperit si faptul ca printre bioritmuri se afla si ciclul intuitiv sau psihic. Acest ciclu de 38 de zile coincide cu cele patru aspecte ale lui Platon si cu cele patru functii ale lui Carl Jung. Jung, cel mai cunoscut psiholog si profesor, descria cele patru functii ca fiind: senzatiile, gindirea, sentimentele si intuitia. Aceste patru functii sint intr-o strinsa si directa legatura cu cele patru cicluri bioritmice regulate: fizic, intelectual, emotional si intuitiv, iar acestea lucreaza impreuna pentru a regla capacitatile noastre fizice si mentale, precum si sanatatea intregului organism.

Al patrulea ciclu controleaza perceptia subconstienta, instinctul, presimtirile si al saselea simt, indiferent care ar fi acesta.