Formarea utilizatorilor de
informatii
In prezent, putem vorbi de o
regandire a conceptului de sistem de informare si documentare.
Schimbarile ce apar si la nivelul structurilor info-documentare,
gratie "exploziei" retelelor electronice, pun in dificultate
utilizatorii care nu stapanesc noile tehnologii de informare. Se poate
afirma ca este aproape banal sa observam ca dupa
aparitia revolutiilor industriale si tehnologice, ne aflam
in plina revolutie informationala. Trebuie precizat ca
mileniul trei coincide cu era informationala. Se constata
ca productia de informatii se dezvolta tot mai alert in
toate domeniile, astfel ca traim intr-un ocean de informatii. Pe
buna dreptate, ne confruntam cu cantitati impresionante de
informatii noi ce apar zilnic din toate partile, fara
putinta de a le stapani in totalitate.
Pentru o mai buna formare a utilizatorilor sai, bibliotecarii trebuie
sa se raporteze la acestia, la nevoile si practicile lor de
informare. Specialistii in informare sunt persoanele vizate
sa-si orienteze utilizatorii sa gaseasca resurse
pertinente, necesare pentru cercetarile lor. De asemenea, se observa
ca durata de viata a informatiei se reduce fara
incetare. Spre exemplu, pentru domeniile stiintifice, jumatate
din informatiile care astazi sunt actuale, vor fi lipsite de
relevanta peste zece ani. Este cert ca in istoria
umanitatii nu s-a cunoscut un asa ritm de reinnoire a
informatiilor. Totusi, in conditiile accelerarii productiei
de informatii si de reducerea continua a duratei lor de
viata, posibilitatea de a intra cu astfel de informatii se
diversifica. Dupa cum se stie, exista multiple sisteme de
transmitere a informatiilor prin intermediul retelelor electronice
care sunt din ce in ce mai rapide si mai eficiente. Daca se intampla
anumite lucruri intr-un colt al lumii, este posibil sa luam
cunostinta de acel eveniment in cateva ore sau chiar minute cu
ajutorul noilor retele de informare. Se intampla ca informatia
sa fie adesea difuzata fara o ampla verificare din
partea specialistilor. Este evident ca sistemele actuale de informare
dau mult prea usor iluzia eficacitatii in demersul documentar.
Cu siguranta, este suficient sa introducem, prin intermediul
tastaturii, anumite cuvinte-cheie si calculatorul sa ne
raspunda intotdeauna, fara a ne pune intrebari,
oferindu-ne rezultate care nu sunt neaparat pertinente sau exhaustive.
Este nevoie ca utilizatorii sa aiba o reprezentare corecta
a ceea ce numim "spatiu informational" pentru a obtine rezultate
satisfacatoare.
Se poate constata ca nu exista capacitatea innascuta a
utilizatorului de a repera si de a exploata informatia necesara.
Utilizatorul nu poate, fara o educare in prealabil, venita din
partea structurilor info-documentare, sa-si caute si
sa-si gaseasca acele surse de informare de care are nevoie.
Pentru o cautare eficienta, acesta trebuie sa dispuna de
acele competente pe care trebuie sa le capete cu ajutorul
specialistilor in informare, dar si al institutiilor de
invatamant.
Este absolut necesar ca activitatea de formare a utilizatorilor sa se
realizeze incepand cu varstele cele mai fragede si terminand cu
studentii sau cu acele persoane care inca mai au nevoie de sprijinul
specialistului in informare. A pune problema unei formari moderne, in ton
cu noul mileniu, inseamna ca si utilizatorul trebuie sa
contribuie la propria educatie. El trebuie sa frecventeze, de-a
lungul timpului, urmatoarele structuri documentare:
- Copil fiind, el va fi
indrumat sa intre in contact cu biblioteca pentru copii.
- Odata cu
cresterea in varsta (clasele primare, clasele gimnaziale,
liceul), el va avea acces la informatie cu ajutorul bibliotecilor
scolare, bibliotecilor publice si cu sprijinul anumitor centre
documentare.
- Statutul de student
ii confera anumite privilegii, in sensul ca poate frecventa atat
biblioteca de facultate, cat si Biblioteca Centrala
Universitara.
- De asemenea, varsta
de 18 ani ii ofera posiblitatea sa consulte documente in cadrul
Bibliotecii Nationale a Romaniei.
Utilizatorii se bucura de o
serie de privilegii prin faptul ca li se creeaza conditii de
informare si documentare inca din anii copilariei. In aceste
structuri info-documentare, utilizatorii au sansa sa consulte baze de
date sau banci de date (pe CD-ROM sau prin retele electronice) pe
care nu le-ar putea gasi in calculatorul personal. Aceste baze de date
si banci de date pot contine informatii importante pentru
pregatirea lor profesionala ulterioara.
Bibliotecarii considerǎ, dupǎ mult timp, cǎ formarea
utilizatorilor face parte din misiunile lor.
Chiar din anul 1876, Otis Hall Robinson, specialist la Biblioteca
Universitǎtii Rochester (SUA) declara: "Un bibliotecar ar trebui
sǎ fie mai mult decat un pastrator de cǎrti; el ar trebui
sa fie un educator" 1.
Pentru a caracteriza diversele actiuni de formare este nevoie sǎ
aducem in discutie anumite sintagme utilizate in literatura de
specialitate anglo-saxonǎ: "library orientation" (orientarea spre
biblioteca), "library instruction" (formarea in bibliotecǎ),
"bibliographic instruction" (formarea bibliografica), "information
management education" (educarea in managementul informatiei), "information
literacy" (cultura informatiei). Acesti termeni reflecta
evolutia teoriei si practicii a ceea ce numim noi educare, formare,
instructie.
Se poate afirma ca sintagma "orientarea spre biblioteca" corespunde
cu primul nivel de formare. La acest nivel, utilizatorii au nevoie sǎ
inteleaga cum este organizata biblioteca (din punctul de vedere
al asezarii salilor de lectura, departamentelor si
salii cataloagelor), sa inteleaga clasificarile,
sa localizeze colectiile, sa ia contact cu serviciile oferite,
sa cunoasca orarul si regulamentul si sa castige
increderea in structura documentara prin crearea unei atmosfere
primitoare.
Sintagma "formarea in biblioteca" corespunde cu cel de al doilea nivel de
formare, fiind mult mai centratǎ pe utilizarea structurii documentare:
natura colectiilor sale, istoria diferitelor fonduri, initierea in
folosirea instrumentelor bibliografice si a lucrǎrilor de
referinte si utilizarea cataloagelor.
Al doilea nivel de formare trebuie sǎ permitǎ utilizatorilor sǎ
cunoascǎ tipologia instrumentelor de referintǎ, sǎ
stie sǎ foloseascǎ cataloagele si indexurile, sǎ
inteleagǎ structura unei fise bibliografice, sǎ
dobandeascǎ unele principii de bazǎ cu privire la cǎutarea
informatizatǎ si sǎ stie sǎ facǎ fatǎ
acelor situatii cand utilizatorii se confruntǎ cu "prea mult zgomot"
sau "prea multa tǎcere".
Sintagma "formarea bibliografica" propune metode si principii
generale de cǎutare in raport cu multitudinea de surse si tehnologii
de informare.
Sintagma "educarea in managementul informatiei" corespunde cu nivelul al
treilea de formare. Utilizatorul trebuie sǎ stie sǎ evalueze
rezultatele unei cǎutari, sǎ facǎ distinctie intre sursele
primare si cele secundare, sǎ stie sǎ distingǎ in
interiorul unui document faptele, opiniile, propaganda, erorile, lipsurile,
sǎ fie capabil sǎ inteleagǎ informatia in context
socio-cultural. El trebuie sǎ stie cum este produsǎ
informatia.
Utilizatorii nu numai cǎ trebuie sǎ gaseascǎ informatia,
ci trebuie sǎ stie sǎ o evalueze si sǎ o
selectioneze, adica ceea ce noi numim cǎ au dobandit "o
culturǎ a informatiei". Ei au acces la informatii atat prin
intermediul mijloacelor moderne de informare, cat si prin cel al
mijloacelor traditionale. Dar ceea ce pare esential este faptul
cǎ structurile info-documentare trebuie sǎ-si gandeascǎ
obiectivele in functie de nevoile utilizatorilor
Internetul este unul din
mijloacele moderne de informare care oferǎ utilizatorilor de pretutindeni
accesul la orice tip de informatii, permitand comunicarea si schimbul
de date.
Si totusi "Internetul a devenit arborele care ascunde pǎdurea.
El dǎ iluzia unei solutii miraculoase, chiar dacǎ in realitate
el ascunde existenta unor surse de informare valide (tipǎrite pe
suport informatic, pe casete video etc.)" 2.
Structurile info-documentare trebuie sǎ-si invete utilizatorii
sǎ manevreze cu usurintǎ informatiile. Cel putin
teoretic, bibliotecile ar trebui sǎ dezvolte activitǎti
pedagogice cu privire la modul de cǎutare a informatiei.
Informatizarea bibliotecilor, de orice tip, ar putea insemna un bun motiv
pentru a se realiza astfel de activitǎti educative. De altfel,
formarea tehnicǎ a utilizatorului este indispensabilǎ, dar nu
suficientǎ. Daca utilizatorul stie sǎ foloseascǎ noile
instrumente de informare, dar nu poate sǎ-si defineascǎ
propriile nevoi, atunci situatia in care se gǎseste este destul
de delicatǎ. Se poate spune cǎ utilizatorul nu va fi intotdeauna in
contact cu acele informatii ce au un continut pertinent si bine
definit. Evident cǎ pentru realizarea unei bune formǎri documentare
este necesar sǎ intervinǎ si un alt actor, alǎturi de
bibliotecar. Acest actor nu este nimeni altcineva decat profesorul (indiferent
dacǎ este profesor in mediul preuniversitar sau universitar).
De asemenea, este necesar sǎ dǎm formǎrii documentare un loc
central in cadrul procesului de invatǎmant. Putem afirma cǎ
formarea documentarǎ are un rol de netǎgǎduit in cercetare.
Trebuie mentionat faptul cǎ intre bibliotecar (specialistul in
informare-documentare) si utilizator este nevoie sǎ existe o
comunicare adecvatǎ pentru a inlesni procesul de formare al acestuia.
Obiectivele formǎrii documentare nu pot fi definite, in mod exclusiv, de
specialistii in informare. Totusi, putem admite cǎ este esential
sǎ adǎugǎm in campul competentelor specialistului in
informare-documentare si o pregǎtire pedagogicǎ.
Formarea documentarǎ nu inseamnǎ cǎ bibliotecarul trebuie
sǎ punǎ la dispozitia utilizatorului toate informatiile
cerute, fǎrǎ niciun efort din partea acestuia din urmǎ. Pe
bunǎ dreptate, formarea documentarǎ reprezintǎ o
adevǎratǎ necesitate pentru toti utilizatorii mai putin initiati
in procesul cǎutǎrii informatiei. Structurile info-documentare
reprezintǎ locul in care utilizatorii merg sǎ primeascǎ o
formare corectǎ in noianul informational.
Bibliotecile trebuie sǎ aibǎ in vedere formarea permanentǎ a
intregului personal pentru a putea garanta o educatie a utilizatorilor
care sǎ fie in concordantǎ cu noile schimbǎri care apar.
Structurile info-documentare trebuie sǎ-si formeze utilizatorii
sǎ foloseascǎ atat informatia traditionalǎ (pe suport
hartie), cat si informatia de pe suport electronic. Se poate afirma
ca utilizatorii au o serie de necesitǎti:
- Acces la o gamǎ
largǎ de documente, prezente in fondurile bibliotecii, care trebuie
sǎ oglindeascǎ nevoile de informare ale acestora.
- Capacitatea de a
localiza si regǎsi informatii - servicii eficiente de
referinte, cu programe de instruire pentru a fi accesibile tuturor.
- Accesul la resursele
din afara bibliotecii.
- Flexibilitatea
programului bibliotecii.
- Conditii de
studiu adecvate.
Noile tehnologii de informare au
contribuit la o gandire a modului de formare documentarǎ a utilizatorilor de
bibliotecǎ, pregǎtindu-i in acelasi timp si pentru viata
profesionalǎ. Suportul pedagogic, care insoteste formarea
utilizatorilor, rǎmane adesea traditional: fotocopii sau, mai ales,
documente de informare clasice (ghidul cititorului, rezumatul planului de
clasificare etc.).
Vom pune in discutie formarea tanǎrului utilizator - student, pornind
de la primul an al studentiei si panǎ la finalizarea studiilor
intr-o institutie de invǎtǎmant superior.
Astfel, Alain Colas in articolul intitulat "Formarea in scopul utilizǎrii
informatiei in invǎtǎmantul superior" 3 este de pǎrere
cǎ nevoile de informare sunt diferite in functie de nivelul de studii
al utilizatorului si decurg adesea dupǎ tipurile de cursuri. Trei
categorii de studenti au fost evidentiate de autor:
- Studentul abia
inscris intr-o institutie de invǎtamant superior care
se confruntǎ cu nevoi de informare ce trebuie definite.
- Studentul avansat
care este pe punctul de a se integra in viata profesionalǎ.
- Studentul care se
ocupǎ cu cercetarea avand nevoi indreptate spre informarea
disciplinarǎ.
De asemenea, acelasi autor
este de pǎrere cǎ la primul nivel unde publicul corespunde
studentilor din primul an, formarea in scopul informǎrii trebuie
sǎ fie principalul instrument in achizitionarea unei autonomii
proprii de muncǎ pentru student:
- Este necesar ca
studentul sǎ stie sa foloseascǎ in documentare noile
tehnologii.
- Este necesar un prim
contact cu instrumentele de documentare: de la documentele tipǎrite
panǎ la informatia electronicǎ, trecand prin cataloage
(traditionale si informatizate) si prin noile suporturi de
informare (CD-ROM, Internet etc.).
- Este necesarǎ
initierea in metodologia de cǎutare a informatiei in ceea
ce priveste acesti utilizatori.
- Este nevoie de o
sensiblizare a societǎtii informatiei cu care studentul se
confruntǎ in fiecare zi.
Trebuie remarcat faptul cǎ
aceastǎ formare in cercetarea documentarǎ are ca principalǎ
vocatie sǎ-i dezvolte studentului acea capacitate organizatoricǎ
de care are nevoie in munca sa intelectualǎ.
Problema cea mai importantǎ a unei structuri info-documentare, in ceea ce
priveste regǎsirea informatiei, este aceea cǎ trebuie sǎ se
asigure ca nevoile exprimate (cererile) de cǎtre utilizatori reflectǎ
cu precizie nevoile de informare recunoscute ale acestora.
Utilizatorii au nevoie de o formare documentarǎ
sustinutǎ, incepand cu initierea in primul pas, care coincide cu
formularea cererii de informare si terminand cu regǎsirea
informatiilor, in cadrul structurii info-documentare, corespunzǎtoare
acelei cereri. Din acest punct de vedere, procesul de regǎsire a
informatiilor cuprinde urmatoarele etape: formularea cererii de
informare, analiza cererii de informare si selectarea informatiilor
pertinente. Cererea de informare a utilizatorului se poate referi, fie la o
cercetare retrospectivǎ pe o anumitǎ temǎ, fie la o informare
curentǎ pe un anumit domeniu. Putem considera cǎ existǎ acea
nevoie a utilizatorului de a fi format in raport cu structirile
info-documentare, in sensul cǎ el trebuie sǎ stie sǎ
formuleze o cerere de informare intr-un mod clar si concis. Dacǎ
aceastǎ formare a utilizatorului, care trebuie sǎ vinǎ atat din
partea structurilor info-documentare, cǎt si din partea
institutiilor de invǎtǎmant, nu este bine conturatǎ,
atunci pot apǎrea probleme in procesul de regǎsire a
informatiei.
Utilizatorul trebuie sǎ fie constient
cǎ nevoile sale de informare vor fi exprimate in scris, modalitate ce
impune o anumitǎ rigoare din partea celui care face acest demers. In felul
acesta se evitǎ restrictiile impuse de o anumitǎ structurǎ
info-documentarǎ, prin folosirea limbajului natural.
Utilizatorii de
informatii asteaptǎ ca formarea documentarǎ sǎ
devinǎ prioritate pentru bibliotecile de orice tip. Ei sunt convinsi
de disponibilitatea acestor structuri info-documentare de a le oferi noi
deschideri spre complexul univers al cunoasterii
Note:
- Catherine
Bonhomme. "La formation des usagers à la Bibliothèque Nationale de
France". In: Bulletin des
bibliothèques de France, nr. 1, 1999, p. 81.
- Bernard
Pochet; Paul Thirion. "Formation documentaire et projets pédagogiques".
In: Bulletin des bibliothèques de
France, nr. 1, 1999, p. 18.
Alain Colas. "La formation à l'usage de l'information dans
l'ensignement superior". In: Bulletin des
bibliothèques de France, nr. 1, 1999, pp. 24-28.
