Proiectarea de detaliu a sistemelor informatice

Odata obtinuta imaginea de ansamblu a noului SI, sintetizata in schema de ansamblu a sistemului, se poate trece la un nou nivel de detaliere. Cu aceasta ocazie, fiecare element pus in evidenta in schema de ansamblu, se proiecteaza pana la un nivel de detaliere care se considera necesar.

Subetape:

Proiectarea de detaliu a rapoartelor- Situatiile finale trebuie vazute atat dpdv al continutului, algoritmi (nivel logic), cat si a formei de prezentare, al suportului de memorare (nivel fizic); se vor preciza mai multe elemente:

continutul informational – datele care intra in alcatuirea sa;

corelatile existente intre date;

algoritmi de elaborare a raportului, formule de calcul a datelor continute in raport;

in cazul rapoartelor cu niveluri de totalizare trebuie precizate criteriile de totalizare folosite;

forma fizica a raportului, adica modul de organizare, de asezare a datelor pe suportul folosit. Se poate construi o macheta a raportului in care sa se puna in evidenta pozitia fiecarui element: titlu, antet, inregistrari, subtotaluri, totaluri.

Suportul fizic pe care se va extrage raportul: ecran, imprimanta, fisier pe disc (in vederea transferului la distanta)

Precizarea unor parametri de catre utilizator:

afisarea unui ecran in care utilizatorul sa precizeze toti parametri necesari construirii raportului;

procedura de construire propriuzisa, care este bine sa fie insotita pe ecran de un indicator de desfasurare a procesului respectiv, deoarece pentru rapoartele mari dureaza un timp;

in final raportul este oferit pentru consultare utilizatorului, fie pe ecran, fie la imprimanta.

Proiectarea de detaliu a intrarilor – sunt determinate detaliile referitoare la introducerea datelor ca:

sursa datelor;

dimensiunea datelor;

corelatiile logice dintre ele;

forma fizica a documentelor pe care se culeg;

forma machetelor de introducere a datelor afisate pe ecran;

proceduri de validare (in vederea eliminarii datelor eronate)- proceduri de testare a unor conditii pe care trebuie sa le indeplineasca datele in lgatura cu continutul sau forma lor precum si a corelatiilor dintre ele; Testarea se poate trmina pozitiv, caz in care data este acceptata de sistem, sau negativ, caz in care este dat un mesaj de eroare.

Proiectatrea de detaliu a colectiilor de date

se organizeaza conform unui anumit model (relational), deci tehnica de construire a colectiilor de date este specifica modelului respectiv;

stabilirea modului de codificare a datelor;

Proiectatrea de detaliu a procedurilor de prelucrare a datelor

stabilirea si descrierea algoritmilor folositi;

modul de implementare al algoritmilor;

impartirea pe module;

modul de apelare a acestor module si parametri necesari;

detalii necesare programatorilor pentru elaborarea programelor;

ELABORARE PROGRAME

Dupa incheierea etapei de proiectare urmeaza realizarea propriuzisa a progrmelor si crearea efectiva a bazelor de date.

Criterii care stau la baza alegerii SGBD-ului:

Facilitati si performante

Costuri de achizitionare

Costuri de exploatare

Nivel de pregatire necesar

Securitate

Portabilitate

Pe baza proiectului tehnic de detaliu, programatorul va trece la scrirea efectiva a programelor, adica codificarea in limbaj de programare a algoritmilor stabiliti. Acesta etapa are un caracter tehnic, parte din operatiile care initial erau facute de programator pot fi automatizate si realizate cu ajutorul generatoarelor  (programarea vizuala).Tot programatorul va realiza si algoritmii specifici limbajului, care nu sunt prevazuti la proiectarea tehnica, lasandu-se alegerea lor pe seama programatorului care cunoaste cel mai bine posibilitatile limbajului.

Organizarea spatiului de depozitare si gestiunea fisierelor:

Fisierele utilizate se pastreaza in directoare separate (date, liste, program, meniuri, ecrane,  vederi, rapoarte, etichete)

Gestiunea fisierelor se realizeaza cu ajutorul proiectelor

Organizarea echipei de programare :

Repartizarea uniforma a modulelor, pentru a se evita supraincarcarea unor programatori

Abordarea realizarii modulelor de jos in sus, pentru a putea fi testate la fiecare nivel (se va incepe cu realiza procedurilor de prelucrare elementare, apoi cele mai complexe, care vor fi asamblate la randul lor in module mai mari, pana se obtin programele)

TESTAREA

SI fiind compuse din multe programe, insumand zeci de mii de linii de cod, scrise de catre mai multi programatori, in mod normal contin erori, care sunt inlaturate la testare pe masura ce sunt puse in evidenta. Chiar si dupa testari indelungate, pot sa ramana erori ascunse, care  pot sa apara pe parcursul exploatarii.

La realizarea aplicatiei, testarea dureaza mai mult decat scrierea ei, fiiind facuta pe niveluri: intai procedurile simple, apoi inglobate in module mai mari, apoi pe grupuri de module (pentru a testa corectitudinea comunicarii intre module), pana la testarea intregului sistem.

Datele de test trebuie sa fie cat mai aproape de realitate si sa acopere cat mai multe situatii posibile si mai ales situatiile extreme previzibile.

Exemplul final de testare se face de catre seful de proiect impreuna cu utilizatorul, specificandu-se in scris atat datele de intrare cat si situatiile finale care vor fi obtinute pe baza intrarilor.

Metodele de testare depind de tipul erorilor care se cauta si de nivelul la care se aplica.

Tipuri de erori :

Erori de sintaxa – sunt detectate in faza de compilare si sunt datorate constructiei gresite a unei instructiuni (nume de instructiune sau clauza scrise gresit, lipsa unei paranteze pereche intr-o expresie), compilatorul furnizeaza un mesaj de eroare in care se indica natura si uneori cauza erorii si linia din fisierul sursa in care apare. Uneori mesajele sunt derutante, mai ales cand sunt mai multe greseli.

Erori de executie – sunt detectate la rularea programului si se datoreaza imbinarii incorecte a instructiunilor, chair daca acestea sunt scrise corect dpdv sintactic

Ex. folosirea numelor de variabila in expresii daca acestea nu au fost initializate sau nu desemneaza campuri dintr-un fisier deschis in zona de lucru curenta

Erori de algoritm – rezultatele nu sunt cele asteptate (algoritm incorect gandit su codificat)

Ex. Afisare facturi din anul 1998 – LIST FOR YEAR(dataf)=1998 (daca inaintea listarii exista setarea SET YEAR TO 4, facturile din 1998 vor fi afisate, altfel nu pentru ca  98#1998)

Erori de utilizare – sistemul functioneaza corect, dar utilizatorul il foloseste gresit. Pentru a se evita SI informatic trebuie sa fie cat mai bine protejat prin :

o        Sa se foloseasca proceduri de validare pentru a nu permite utilizatorului sa introduca date gresite

o        Sa se puna la dispozitia utilizatorului numai acele actiuni care au sens la un moment dat, celelalte sa fie dezactivate

o        Sa avertizeze utilizatorul in cazul detectarii intentiei de executie a unor operatii suspecte a fi gresite

o        Sa ofere cat mai multe informatii de ajutor prin intermediul unui subsistem de ajutor performant

o        Sa aiba o documentatie cat mai clara, explicita, completa, la nivelul celui mai slab pregatit utilizator

Nivelul la care apar erorile :

La nivelul sistemului de operare – se datoreaza configurarii gresite a SO sau a incompatibilitatii dintre configurarea SO si a SGBD-ului.

Ex. « Prea multe fisiere deschise simultan » (in CONFIG.SYS, FILES=<n>, n prea mic)

In interiorul modulelor sau  programelor independente – erori de compilare, rulare, algoritm

La nivelul sistemului in ansamblu – erori ce tin de legatura dintre module (chiar daca acestea testate independentfunctioneaza corect)

Erori sau neajunsuri de proiectare – erori ce tin de conceptia de ansamblu a sistemului

Cu cat nivelul la care apare eroarea este mai ridicat, cu atat efortul de inlaturare este mai mare.

Tehnici de testare si depanare a programelor SI

Includerea in program a unor instructiuni speciale pentru depanare (afisarea diferitelor variabile)

Memorarea urmei executuiei programelor (fiecare operatie inceputa si terminata cu succes sa fie memorata intr-un fisier, ca sa se vada unde programul nu actioneaza cum ne asteptam)

Memorarea automata a starii curente a sistemului in cazul aparitiei unei erori (ON ERROR)

Tehnici speciale

o        rularea pas cu pas

o        rularea rapida pana la un punct mentionat in care controlul revine programatorului

o        rularea cu viteza prestabilita

o        afisarea valorilor unor variabile)

Meniul principal al sistemului – reprezinta grupari de optiuni la a caror alegere sunt declansate anumite prelucrari.

Pot fi de tip text, grafice sau combinate.

Dpdv al asezarii pe ecran cele grafice pot fi : orizontale, verticale, neregulate.

Cele mai des intalnite sunt cele cu un meniu orizontal, fiecarui punct de meniu fiindu-i atasat un meniu vertical (fiecarui punct din meniul vertical i se poate atasa un alt meniu vertical-maximum trei nivele).

Aspecte legate de construirea meniurilor :

-Textul afisat ca punct de meniu sa fie sugestiv, concis, sa respecte o serie de reguli standardizate (evidentiere cailor si tstelor directe de apelare, mesaj explicativ pe ultima linie a ecranului, nu mai lung decat ~15 caractere).

-Sa se evidentieze prin simboluri sugestive ce urmeaza dupa activare unui punct de meniu :

-in general se activeaza o procedura specifica

-se deschise un alt meniu (u

-urmeaza o fereastra de completare optiuni ( . )

-Sa fie active numai optiunile care au sens sa fie selectate la un moment dat.

Sistemul de asistenta si ajutor (HELP)

Dpdv al utilizatorului, ajutorul oferit consta in informatii care sa-l ajute in momentul unui impas.

De obicei pe ultima linie a ecranului sau intr-o fereastra de atentionare se afisaza mesajele prevazute de programator legate de actiunea in curs de derulare.

Informatiile de ajutor furnizate la cererea expresa  utilizatorului prin selectare din meniu sau cu ajutorul tastei F1 pot sa fie :

-dependent de context

-insensibile la context, cand utilizatorul isi alege singur informatia din cele puse la dispozitia lui.

Securitatea SI

-Protectia impotriva defectiunilor hardware

-salvari periodice pe suporturi externe

-surse neintreruptibile de alimentare

-Protectia prin parole - stabileste dreptul fiecarui utilizator de a avea acces la aplicatie si ii stabileste actiunile pe care poate sa le efectueze .

IMPLEMENTAREA SI

Cand ansamblului tuturor componenetelor functioneaza corect, aplicatia este instalata la beneficiar, unde va functiona in paralel cu vechiul mod de lucru, pana cand se va considera ca se poate renunta la vechiul mod de preucrare, moment in care aplicatia trece in exploatare curenta.

Bibliografie:

ALAN, P. , Proiectarea sistemelor informatice, SOLNESS Timisoara, 2002

ANDONE, I., Cerintele unei programe actuale pentru cursul de Sisteme inteligente in contabilitate, Revista „Contabilitate si informatica de gestiune”  • 6 / 2003 10 ASE Bucuresti

ONETE, B., Sisteme informatice - Elemente fundamentale -  ASE Bucuresti