Cooler-ul Procesorului - necesitatea cooler-ului - care sunt principiile functionale

Cooler-ul Procesorului

Necesitatea cooler-ului

Au fost vremuri cand un procesor putea fi lipit direct pe placa si nu necesita cooler. Dar nu credem ca vrei sa folosesti un procesor 386. De atunci pana acum puterile de procesare ale PC-urilor au crescut vertiginos si odata cu ele si energia consumata. Si unde se consuma energie se produce caldura. Procesoarele moderne ajung chiar la consumuri de 75 Watt. Si daca ai atins macar odata un bec de 50 Watt ar trebui sa stii ca asta inseamna o temperatura extrem de ridicata. Pentru a putea asigura functionarea corecta a procesorului si chiar supravietuirea lui trebuie sa i se asigure racirea necesara. In mod normal, temperatura optima de functionare ar trebui sa fie in jur de 40 grade Celsius, dar se pot atinge si temperaturi de 70 grade. Cu cat procesorul este tinut la o temperatura de functionare mai mica, cu atat speranta lui de viata este mai mare.

Care sunt principiile functionale

Daca procesorul produce caldura aceasta trebuie disipata. Acest lucru se face cu ajutorul unui radiator dintr-un material bun conducator de caldura, cel mai bun posibil fiind cuprul, si un ventilator care sa asigure un flux suficient aer. Cele mai importante caracteristici care definesc un radiator sunt conductivitatea termica si suprafata radianta. La un ventilator esentiale sunt doua elemente: fluxul de aer si zgomotul produs.

Conductivitatea termica a materialului este foarte importanta pentru ca este cea care limiteaza cantitatea de caldura care poate fi transferata prin suprafata de contact dintre procesor si radiator. Cu cat conductivitatea termica este mai mare, radiatorul poate prelua mai bine caldura. Idealul ar fi un radiator facut integral din cupru, dar se construiesc si radiatoare foarte eficiente care au o pastila de cupru la suprafata de contact cu procesorul, restul elementului fiind din aluminiu, si el un destul de bun conducator de caldura. Esential in ziua de astazi este si un alt element: vasilina siliconica, care aplicata intre pastila procesorului si radiator, imbunatateste radical capacitatea de transfer.

Suprafata radianta este responsabila in ultima instanta cu transferul caldurii preluate de la procesor catre aer. Cu cat suprafata este mai mare cu atat se poate transfera o cantitate mai mare de caldura. Suprafata radianta a unei placute de aluminiu, de exemplu, o constituie suma celor doua suprafete. De aceea producatorii de radiatoare incearca sa puna intr-un radiator cat mai multe lamele, dar in acelasi timp sa nu obstructioneze fluxul de aer care trebuie sa preia caldura.

Fluxul de aer. Caldura disipata de procesor trebuie preluata de aer. Dar limitarile impuse de carcasa calculatorului nu pot asigura nici pe departe un flux suficient de aer. De aceea trebuie utilizat un ventilator care sa il furnizeze. In functie de solutia tehnica de proiectare un ventilator poate „pompa” un anume volum de aer intr-o perioada. In general cu cat este mai mare, cu atat este mai bine.

Zgomotul produs de ventilator este direct proportional cu viteza lui de rotatie. In goana lor dupa un flux cat mai mare de aer, producatorii de ventilatoare au impins vitezele de rotatii mai sus de 5000 rotatii/minut. Si daca nu ti se pare mult, asta inseamna in jur de 83 de rotatii pe secunda. Nu e de mirare in aceste conditii ca ai impresia ca ai uitat undeva un uscator de par pornit. Deci, din pacate, daca vrei un cooler silentios acesta nu va fi foarte eficient.

Si o observatie esentiala. Eficienta racirii cu aer depinde de temperatura din camera. La o temperatura de 30 grade nu te poti astepta la temperaturi mai mici de 30 de grade nu?

2. Descrierea algoritmilor

Doua dintre metodele clasice de descriere a algoritmilor sint denumite Schemele logice si Pseudo-Codul. Ambele metode de descriere contin doar patru operatii (instructiuni) elementare care au fiecare un corespondent atit schema logica cit si in pseudo-cod.

In cele ce urmeaza vom insira doar varianta oferita de pseudo-cod intrucit folosirea schemelor logice s-a redus drastic in ultimii ani. Schemele logice mai pot fi intilnite sub numele de diagrame de proces in anumite carti de specialitate ingineresti. Avantajul descrierii algoritmilor prin scheme logice este dat de libertatea totala de inlantuire a operatiilor (practic, sageata care descrie ordinea de executie, pleaca de la o operatie si poate fi trasata inspre orice alta operatie). Este demonstrat matematic riguros ca descrierea prin pseudo-cod, desi pare mult mai restrictiva (operatiile nu pot fi inlantuite oricum, ci trebuie executate in ordinea citirii: de sus in jos si de la stinga la dreapta), este totusi perfect echivalenta. Deci, este dovedit ca plusul de ordine, rigoare si simplitate pe care il ofera descrierea prin pseudo-cod nu ingradeste prin nimic libertatea programarii. Totusi, programele scrise in limbajele de asamblare, care sint mult mai compacte si au dimensiunile mult reduse, nu ar putea fi descrise altfel decit prin scheme logice.

Atribuirea var:=expresie;

Intrare/Iesire Citeste var₁, var₂, var₃, . ;

Scrie var₁, var₂, var₃, . ; sau Scrie expresia₁, expresia₂, expresia₃, . ;

Conditionala Daca <conditie_logica> atunci instructiune₁ [altfel instructiune₂];

In ultima instanta alegerea coolerului este a ta. Daca il vrei silentios sau capabil trebuie sa pui tu in balanta, in functie de procesorul pe care il ai.

Intretinerea coolerelor

Doar nu iti inchipuiai ca l-ai montat acolo si ai terminat treaba ? Daca vrei sa nu ai surprize neplacute de genul arderii procesorului si a placii de baza trebuie sa il verifici si sa il cureti periodic. In afara de asta poti lua anumite masuri preventive.

Curatarea

Oricat de curat ar fi la tine in casa trebuie sa fi constient ca aerul are in el tot felul de scame si fire de praf, foarte multe dintre ele suficient de mici pentru a nu putea fi vazute decat intr-o raza directa de soare. Si acolo unde este ventilatie se aduna toate aceste particule. Dupa un an de utilizare, un calculator va fi plin de praf, depus mai ales pe coolere. Acest praf trebuie indepartat periodic. Poti folosi pentru asta o pensula, sau poti scoate coolerul afara si poti sufla praful de acolo. Atentie insa, procedura tinde sa fie foarte murdara. Solutiile mai putin ortodoxe includ folosirea aspiratorului sau a aerului comprimat pentru indepartarea prafului.

Prevenire a defectarii coolerului

Poti astepta cu mainile in san ziua in care calculatorul tau se va transforma intr-un bondar. Sau poti sa iei masuri in avans. Indiferent daca ai cumparat un cooler pe lagar sau cu rulment, aproape toate au ceva in comun. Un sticker lipit pe partea din centru a palelor, cartea de vizita a producatorului. Invariabil acesta este centrat aproximativ si la viteze de peste 3000 rotatii pe minut, datorita fortei centrifuge, axul este supus la forte considerabile ce actioneaza asupra lui. Incetul cu incetul axul ventilatorului se descentreaza, din cauza faptului ca materialul din care este facut, prin frecare, se toceste. Din acel moment te poti gandi sa cumperi altul, daca tii la procesorul tau sau la placa video. Sau poti sa scoti acel sticker inutil de pe cooler inainte sa-l montezi. In definitiv cine e interesat de marca coolerului ?

Alternativele

De-a lungul timpului au aparut tot felul de solutii alternative. Printre acestea cele mai demne de mentionat sunt racirea cu apa sau racirea cu freon (similara unui frigider). Amandoua au ca principiu aplicarea pe procesor a unui element care sa preia mult mai eficient caldura de pe procesor. Astfel caldura este preluata de apa sau de freon mult mai eficient si este disipata printr-un radiator mult mai mare, fie el incorporat in carcasa sau extern.