LEGE nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane

LEGE nr. 550 din 29 noiembrie 2004

EMITENT:      PARLAMENTUL  
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 1.175 din 13 decembrie 2004  

  Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    CAP. I
  Dispozitii generale

    ART. 1
  (1) Jandarmeria Romana este institutia specializata a statului, cu statut militar, componenta a Ministerului Administratiei si Internelor, care exercita, in conditiile legii, atributiile ce ii revin cu privire la apararea ordinii si linistii publice, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a proprietatii publice si private, la prevenirea si descoperirea infractiunilor si a altor incalcari ale legilor in vigoare, precum si la protectia institutiilor fundamentale ale statului si combaterea actelor de terorism.
  (2) Jandarmeria Romana, prin atributii, organizare, pregatire si dispunere teritoriala, contribuie la garantarea suveranitatii, independentei, autoritatii, unitatii si securitatii statului, democratiei constitutionale pe intregul teritoriu national atat in timp de pace, cat si in situatii de criza.
    ART. 2
  Jandarmeria Romana isi desfasoara activitatea in interesul cetatenilor, al comunitatii si in sprijinul institutiilor statului, exclusiv pe baza si in executarea legii.
    ART. 3
  (1) Jandarmeria Romana coopereaza, in indeplinirea atributiilor ce ii revin potrivit legii, cu celelalte componente ale Ministerului Administratiei si Internelor, cu structuri ale sistemului de aparare si securitate nationala si colaboreaza cu organizatii, institutii si autoritati ale administratiei publice centrale si locale, organizatii neguvernamentale, cu alte persoane juridice, precum si cu persoane fizice.
  (2) Jandarmeria Romana participa, in conditiile legii, la actiunile organizate in cadrul Asociatiei Fortelor de Politie si Jandarmerie Europene si Mediteraneene cu Statut Militar sau la cele organizate de catre organismele similare ale altor state si indeplineste misiuni de mentinere a pacii, potrivit angajamentelor internationale asumate de Romania.

    CAP. II
  Organizarea si conducerea Jandarmeriei Romane

    ART. 4
  (1) Jandarmeria Romana este organizata pe principii militare, ca sistem unitar de forte si mijloace dispus conform organizarii administrativ-teritoriale a tarii, si are urmatoarea structura organizatorica:
  a) Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane, denumit in continuare Inspectoratul General;
  b) Directia Generala de Jandarmi a Municipiului Bucuresti;
  c) Brigada Speciala de Interventie a Jandarmeriei si gruparile de jandarmi mobile;
  d) inspectoratele de jandarmi judetene;
  e) institutiile militare de invatamant pentru formarea si pregatirea continua a personalului;
  f) unitatile si subunitatile specializate, necesare pentru indeplinirea atributiilor specifice Jandarmeriei Romane, inclusiv de sprijin logistic si medical, infiintate potrivit legii.
  (2) La propunerea inspectorului general al Jandarmeriei Romane, ministrul administratiei si internelor, in functie de dinamica atributiilor si misiunilor jandarmeriei, poate infiinta, desfiinta, disloca si redisloca unitati, pana la esalonul brigada exclusiv, in conditiile legii, servicii, sectii, birouri, compartimente si subunitati de jandarmi, in limita posturilor aprobate si a fondurilor bugetare alocate.
    ART. 5
  (1) Inspectoratul General este unitatea centrala a Jandarmeriei Romane, cu personalitate juridica si competenta teritoriala generala, care planifica, organizeaza, conduce, coordoneaza si controleaza activitatea structurilor din subordine, asigura cooperarea si colaborarea cu celelalte institutii ale statului, organisme si organizatii guvernamentale si neguvernamentale din tara si din strainatate si executa orice alte atributii date in competenta prin lege.
  (2) Inspectoratul General are sediul in municipiul Bucuresti.
    ART. 6
  (1) Inspectoratul General este condus de un inspector general, numit in aceasta functie de ministrul administratiei si internelor.
  (2) Inspectorul general al Jandarmeriei Romane este ajutat in indeplinirea atributiilor sale de un prim-adjunct si sef al statului major si de adjuncti numiti in functie, la propunerea sa, de catre ministrul administratiei si internelor.
  (3) In exercitarea atributiilor legale, inspectorul general al Jandarmeriei Romane emite ordine si dispozitii obligatorii pentru personalul din subordine.
  (4) Inspectorul general al Jandarmeriei Romane este ordonator secundar de credite. Unitatile din subordinea Inspectoratului General, ai caror comandanti au calitatea de ordonator tertiar de credite, sunt stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor, au personalitate juridica si utilizeaza creditele bugetare care le-au fost repartizate.
  (5) Inspectoratul General este reprezentat, in relatiile cu autoritatile publice centrale si locale, cu societatea civila si cu institutiile similare din alte state, de catre inspectorul general sau de catre ofiterii desemnati de acesta.
  (6) In cadrul Inspectoratului General functioneaza Consiliul Militar, ca organ consultativ al Inspectoratului General, ale carui componenta, organizare si functionare se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
    ART. 7
  Structura organizatoriza a Inspectoratului General se stabileste, la propunerea acestuia, prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
    ART. 8
  (1) Directia Generala de Jandarmi a Municipiului Bucuresti este subordonata nemijlocit Inspectoratului General si este destinata planificarii, organizarii, conducerii si executarii misiunilor specifice si indeplinirii atributiilor ce revin jandarmeriei in municipiul Bucuresti.
  (2) Directia generala prevazuta la alin. (1) are in compunere structura de comandament organizata pe servicii, compartimente, batalioane, detasamente/companii, sectii, plutoane, posturi, grupe, structuri de suport logistic, medical sau de alta natura, constituite conform legii.
    ART. 9
  (1) Brigada Speciala de Interventie a Jandarmeriei Romane, denumita in continuare Brigada Speciala, este subordonata nemijlocit Inspectoratului General si are competenta teritoriala generala, destinata executarii misiunilor de asigurare si restabilire a ordinii publice, asigurarii protectiei institutiilor fundamentale ale statului si neutralizarii amenintarilor grave la adresa acestora, independent sau in cooperare cu alte structuri ale Ministerului Administratiei si Internelor si cu ale celorlalte institutii din sistemul de aparare si securitate nationala.
  (2) Brigada Speciala prevazuta la alin. (1) are in compunere structura de comandament organizata pe servicii si compartimente, batalioane speciale de interventie, detasamente, subunitati de suport logistic si alte structuri de jandarmi, constituite conform legii.
    ART. 10
  (1) Inspectoratul de jandarmi judetean este subordonat nemijlocit Inspectoratului General si este destinat planificarii, organizarii, conducerii si executarii misiunilor specifice si indeplinirii atributiilor ce revin jandarmeriei intr-o zona de responsabilitate corespunzatoare teritoriului unui judet.
  (2) Inspectoratul de jandarmi judetean are in compunere structura de comandament organizata pe servicii, compartimente, detasamente, companii, sectii, plutoane, posturi, grupe, structuri de specialisti - montane, navale, de suport logistic, medical sau de alta natura, constituite conform legii.
  (3) Inspectoratul de jandarmi judetean are sediul in municipiul resedinta de judet.
  (4) Subunitatile din compunerea inspectoratului de jandarmi judetean, prevazute la alin. (2), functioneaza in localitatea de resedinta a unitatii sau pot fi dislocate ori redislocate, prin ordin al ministrului administratiei si internelor, in alte localitati urbane si rurale din zona de responsabilitate a unitatii.
    ART. 11
  (1) Gruparea de jandarmi mobila functioneaza in subordinea Inspectoratului General, ca structura destinata organizarii si executarii misiunilor de asigurare si restabilire a ordinii publice si de combatere a infractionalitatii in zona de responsabilitate teritoriala.
  (2) Gruparea de jandarmi mobila are in compunere, in functie de specificul misiunii, structura de comandament organizata pe servicii, compartimente, detasamente, plutoane, grupe, structuri de specialisti, suport logistic si medical.
    ART. 12
  (1) Batalionul de jandarmi special este o unitate subordonata Brigazii Speciale, destinata executarii de misiuni specifice, de regula, in zona de responsabilitate a acesteia.
  (2) Unitatea prevazuta la alin. (1) are in compunere, in functie de specificul misiunilor, structura de comandament, detasamente, companii, posturi, grupe, subunitati de specialisti, de suport logistic si medical sau alte structuri.
    ART. 13
  Detasamentul, compania, plutonul si grupa de jandarmi sunt subunitati organizate ca structuri militare pentru pregatire sau pentru indeplinirea misiunilor specifice, independent ori in subordinea nemijlocita a marilor unitati sau unitatilor de jandarmi.
    ART. 14
  (1) Unitatea speciala de jandarmi este structura destinata sa execute misiuni de paza sau de protectie si aparare a unor obiective, bunuri, valori de importanta deosebita ori alte misiuni pe un anumit domeniu de competenta al jandarmeriei.
  (2) Unitatea prevazuta la alin. (1) are in compunere structura de comandament organizata pe birouri, compartimente, detasamente, companii, plutoane, grupe, structuri de specialisti, de suport logistic si medical.
    ART. 15
  (1) Institutiile militare de invatamant sunt structuri destinate formarii continue, pregatirii si specializarii personalului Jandarmeriei Romane.
  (2) Institutiile militare de invatamant au in compunere: structura de comandament, organizata in conformitate cu prevederile legale in domeniu, batalioane/cursuri, detasamente sau companii, plutoane, structuri de specialisti si suport logistic ori de alta natura.
  (3) Formarea si pregatirea pentru prima functie, precum si perfectionarea pregatirii si specializarii ofiterilor se realizeaza in Academia de Politie 'Alexandru Ioan Cuza', specialitatea 'Jandarmi', in Scoala de Aplicatii sau in institutii similare din tara si din strainatate, iar pentru straini, prin cursul international de aplicatii.
  (4) Formarea subofiterilor se realizeaza in Scoala Militara de Subofiteri de Jandarmi.
  (5) Centrul de pregatire si perfectionare este o structura destinata pregatirii, perfectionarii si specializarii categoriilor de personal, diferentiat pe domenii de activitate.
  (6) Personalul din institutiile de invatamant prevazute la alin. (1), care desfasoara activitati didactice, precum si personalul din Jandarmeria Romana, care organizeaza, planifica, coordoneaza, indruma sau controleaza activitatea de pregatire si perfectionare a personalului, au aceleasi drepturi si obligatii cu cele ale personalului similar din celelalte unitati de invatamant ale Ministerului Administratiei si Internelor.
    ART. 16
  Bazele de logistica sunt structuri specializate destinate asigurarii aprovizionarii, depozitarii, conservarii si distribuirii bunurilor materiale, mentenantei armamentului si tehnicii specifice si contractarii de bunuri si servicii necesare Jandarmeriei Romane.
    ART. 17
  Unitatile si subunitatile de jandarmi pot actiona, cu aprobarea prealabila a ministrului administratiei si internelor si la ordinul Inspectoratului General al Jandarmeriei Romane, in orice zona a tarii, alta decat cea de responsabilitate permanenta, in functie de situatia operativa existenta, in conditiile legii.
    ART. 18
  (1) Regulamentele de organizare si functionare ale Inspectoratului General si Brigazii Speciale, precum si Regulamentul-cadru de organizare si functionare a inspectoratului de jandarmi judetean se aproba prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
  (2) Regulamentele de organizare si functionare ale inspectoratelor de jandarmi judetene se elaboreaza de acestea in baza regulamentului-cadru prevazut la alin. (1) si se aproba de inspectorul general.

    CAP. III
  Atributiile Jandarmeriei Romane

    ART. 19
  (1) Jandarmeria Romana, prin structurile sale specializate, are urmatoarele atributii:
  a) apara, prin mijloacele si metodele prevazute de lege, viata, integritatea corporala si libertatea persoanei, proprietatea publica si privata, interesele legitime ale cetatenilor, ale comunitatii si ale statului;
  b) executa misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia mitingurilor, marsurilor, demonstratiilor, procesiunilor, actiunilor de pichetare, actiunilor promotionale, comerciale, manifestarilor cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, precum si a altor asemenea activitati care se desfasoara in spatiul public si care implica aglomerari de persoane;
  c) executa misiuni de restabilire a ordinii publice cand aceasta a fost tulburata prin orice fel de actiuni sau fapte care contravin legilor in vigoare;
  d) executa, la solicitarea Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, pe baza planurilor de cooperare, misiuni de asigurare si restabilire a ordinii publice in punctele de control pentru trecerea frontierei de stat;
  e) executa, pe baza planurilor de cooperare aprobate de ministrul administratiei si internelor, misiuni de mentinere a ordinii publice pentru prevenirea si descoperirea infractiunilor in statiuni montane si pe trasee turistice din zona acestora, precum si pe litoralul Marii Negre, in Delta Dunarii ori in statiuni balneare sau in alte zone de interes operativ;
  f) executa, in cooperare cu institutiile abilitate ale statului, misiuni de asigurare a ordinii publice pe timpul vizitelor oficiale sau al altor activitati la care participa inalti demnitari romani sau straini pe teritoriul Romaniei, in zona obiectivelor si a locurilor de desfasurare a activitatilor;
  g) executa, in conditiile legii, la solicitarea autoritatilor competente, misiuni de urmarire si prindere a evadatilor, dezertorilor si a altor persoane despre care exista date si indicii temeinice ca intentioneaza sa savarseasca sau au savarsit infractiuni ori care se sustrag masurii arestarii preventive sau executarii pedepselor privative de libertate;
  h) executa misiuni de interventie antiterorista la obiectivele aflate in responsabilitatea jandarmeriei sau pentru capturarea si neutralizarea persoanelor care folosesc arme de foc ori alte mijloace care pot pune in pericol siguranta persoanelor, bunurilor, valorilor si transporturilor speciale;
  i) asigura, in conditiile legii, paza sau protectia si apararea obiectivelor, a bunurilor si valorilor de importanta deosebita, stabilite prin hotarare a Guvernului, si a obiectivelor apartinand Ministerului Administratiei si Internelor, stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor;
  j) asigura, in conditiile legii, paza sau protectia transportului unor valori importante, precum si a transportului armelor, munitiilor, materialelor explozive, stupefiantelor, substantelor toxice sau radioactive ori al altor materii sau substante periculoase, definite astfel prin lege;
  k) participa, in cooperare cu celelalte institutii ale statului abilitate prin lege, la misiuni de prevenire si neutralizare a actelor teroriste pe teritoriul Romaniei;
  l) participa, impreuna cu alte institutii abilitate, la supravegherea, controlul si asigurarea protectiei si conservarii fondului cinegetic si piscicol natural, a fondului silvic si de protectie a mediului, prin masuri specifice de prevenire si combatere a oricaror incalcari ale prevederilor normelor legale;
  m) participa la protectia corespondentei secrete pe timpul transportului acesteia pe intreg teritoriul Romaniei;
  n) participa la limitarea si inlaturarea consecintelor dezastrelor naturale, tehnologice, de mediu sau complexe;
  o) participa, in conditiile legii, la misiuni in afara teritoriului statului roman, cu efective si tehnica din dotare, la activitati de instruire, la constituirea fortelor internationale destinate indeplinirii unor misiuni in cadrul actiunilor de prevenire a conflictelor si gestionarii situatiilor de criza, de intarire - consiliere, asistenta, formare, control - a fortelor de ordine locale sau de substitutie a acestora in toate domeniile lor de activitate. In timpul indeplinirii acestor misiuni efectivele de jandarmi participante beneficiaza de drepturile stabilite prin lege pentru militarii care executa misiuni in strainatate;
  p) asigura masuri de ordine si de protectie a zonelor in care s-a produs sau exista pericolul iminent de producere a unor incendii, explozii ori a altor situatii de urgenta ce pun in pericol viata, integritatea fizica a persoanelor sau bunurile acestora;
  q) constata contraventii si aplica sanctiuni contraventionale, potrivit legii;
  r) efectueaza, in conditiile legii, acte necesare inceperii urmaririi penale pentru infractiunile constatate pe timpul executarii misiunilor specifice, potrivit prevederilor art. 214 din Codul de procedura penala;
  s) desfasoara activitati de cercetare si documentare in vederea constituirii bazei de date de interes operativ, necesara executarii misiunilor specifice, cu persoanele cunoscute cu antecedente in comiterea de acte de dezordine cu prilejul unor manifestari publice, cu cele cunoscute ca apartinand unor grupuri cu comportament huliganic, precum si cu alte informatii de interes operativ necesare executarii misiunilor;
  t) executa orice alte atributii prevazute prin lege.
  (2) La solicitarea persoanelor fizice sau juridice, in situatii care nu sufera amanare, la propunerea inspectorului general, ministrul administratiei si internelor poate aproba asigurarea temporara a protectiei unor persoane, obiective, bunuri, valori si transporturi speciale, altele decat cele stabilite prin hotarare a Guvernului, in conditiile legii.
  (3) Jandarmeria Romana raspunde solicitarii magistratului de a participa, impreuna cu acesta, la efectuarea unor acte procedurale.
    ART. 20
  (1) In indeplinirea atributiilor prevazute la art. 19 alin. (1) si (2), Jandarmeria Romana se bazeaza pe concursul autoritatilor publice si al persoanelor fizice sau juridice, care furnizeaza, la cerere, date si documente necesare indeplinirii atributiilor stabilite prin lege.
  (2) Pentru indeplinirea atributiilor, jandarmii aflati in misiune folosesc armamentul si mijloacele tehnice din dotare, potrivit dispozitiilor legale.
    ART. 21
  Pe timpul starii de urgenta, Jandarmeria Romana continua sa isi indeplineasca misiunile specifice, asigurand totodata aplicarea prevederilor ordonantelor militare prevazute in decretul de instituire a acestei stari.
    ART. 22
  (1) Pe timpul starii de asediu, la mobilizare si in timp de razboi, Jandarmeria Romana, pe langa atributiile prevazute la art. 19, in calitate de componenta a fortelor armate, indeplineste si urmatoarele atributii:
  a) executa paza, protectia si apararea obiectivelor stabilite de autoritatile militare, altele decat cele la care se asigura paza militara in timp de pace;
  b) participa la descoperirea, capturarea sau la neutralizarea inamicului desantat ori debarcat pe teritoriul tarii, in locurile de dispunere a unitatilor sau subunitatilor de jandarmi;
  c) participa la apararea unor localitati;
  d) asigura paza bunurilor apartinand domeniului public sau privat, in cazurile de evacuare impuse de actiunile inamicului;
  e) participa la actiunile de inlaturare a efectelor loviturilor executate de catre inamic din aer, cu mijloace de nimicire in masa, incendiare sau clasice;
  f) executa, in cooperare cu alte forte abilitate, actiuni pentru descoperirea, capturarea sau neutralizarea elementelor paramilitare care activeaza pe teritoriul national;
  g) participa la actiuni de evacuare a populatiei, control si indrumare a circulatiei, de escortare a prizonierilor de razboi si paza a acestora in obiective din zona interioara, de dirijare si indrumare a refugiatilor, paza si aparare a unor zone cu destinatie speciala;
  h) participa la anuntarea si trimiterea la celelalte unitati ale Ministerului Administratiei si Internelor a personalului necesar pentru completarea acestora, in conditiile legii;
  i) coopereaza cu celelalte componente ale sistemului de aparare si securitate nationala pentru asigurarea si protectia mobilizarii si participa la asigurarea punerii in aplicare a ordonantelor militare, potrivit legii;
  j) executa orice alte atributii si misiuni privind apararea tarii, potrivit legii.
  (2) Pe durata starii de razboi, Jandarmeria Romana se subordoneaza operational autoritatii militare nationale la nivel strategic.

    CAP. IV
  Personalul Jandarmeriei Romane

    ART. 23
  (1) Personalul Jandarmeriei Romane se compune din personal militar si personal contractual.
  (2) Personalul militar al Jandarmeriei Romane este format din: cadre militare, elevi ai institutiilor militare de invatamant, soldati si gradati profesionisti, militari in termen si militari cu termen redus.
  (3) Cadrelor militare din Jandarmeria Romana li se aplica dispozitiile Legii nr. 80/1995  privind Statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare.
  (4) Gradatilor si soldatilor profesionisti li se aplica Statutul gradatilor si soldatilor profesionisti, aprobat prin lege.
  (5) Elevilor institutiilor militare de invatamant ale jandarmeriei li se aplica prevederile Legii invatamantului nr. 84/1995 , republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Legii nr. 46/1996  privind pregatirea populatiei pentru aparare, cu modificarile si completarile ulterioare.
  (6) Personalul contractual este supus reglementarilor din legislatia muncii, in masura in care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
    ART. 24
  (1) Numarul posturilor de ofiteri, maistri militari, subofiteri, gradati si soldati profesionisti, militari in termen, militari cu termen redus si al personalului contractual din Jandarmeria Romana, in timp de pace si la mobilizare, se stabileste de catre ministrul administratiei si internelor, in limita efectivelor aprobate prin hotarare a Guvernului.
  (2) Mutarea, transferarea sau detasarea personalului se poate face in cazurile si in conditiile prevazute prin lege.
    ART. 25
  (1) Personalul militar din unitatile de jandarmi depune juramantul militar prevazut pentru militarii fortelor armate ale Romaniei.
  (2) Personalul contractual depune la incadrare urmatorul juramant: 'Eu,, jur sa respect Constitutia si legile Romaniei, sa pastrez secretul profesional si sa-mi indeplinesc cu buna-credinta sarcinile incredintate. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!'.
  (3) Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a fiecaruia sau se elimina in cazul celor fara confesiune.
    ART. 26
  (1) Jandarmeria Romana poate folosi gradati si soldati profesionisti in limita posturilor prevazute in statele de organizare, aprobate potrivit competentelor.
  (2) Gradatii si soldatii profesionisti incadrati au calitatea de militar si se supun legilor si regulamentelor militare.
  (3) Timpul in care o persoana isi desfasoara activitatea in Jandarmeria Romana ca gradat profesionist constituie vechime in munca.

    CAP. V
  Drepturi si obligatii

    ART. 27
  (1) In realizarea atributiilor ce ii revin, potrivit legii, personalul militar al Jandarmeriei Romane este investit cu exercitiul autoritatii publice.
  (2) In exercitarea atributiilor ce ii revin, personalul prevazut la alin. (1) are urmatoarele drepturi si obligatii:
  a) sa acorde sprijin persoanelor cu functii ce implica exercitiul autoritatii publice, daca acestea intampina rezistenta fizica in executarea sarcinilor de serviciu;
  b) sa legitimeze orice persoana cand exista indicii temeinice ca a savarsit, savarseste sau se pregateste sa savarseasca o fapta ce constituie infractiune ori contraventie, precum si persoanele care solicita intrarea intr-un perimetru legal restrictionat;
  c) sa foloseasca, cu acordul proprietarului sau detinatorului, orice mijloace de transport si telecomunicatii, proprietate publica sau privata, cu exceptia celor apartinand corpului diplomatic, pentru luarea unor masuri legale ce nu sufera amanare si care nu pot fi duse la indeplinire altfel. Cheltuielile ocazionate in astfel de imprejurari vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, si vor fi suportate din fondurile unitatilor de jandarmi sau, dupa caz, de catre persoanele care au determinat interventia;
  d) sa circule gratuit, pe baza legitimatiei de serviciu, cu mijloacele de transport in comun, pentru executarea unor misiuni care nu pot fi indeplinite altfel;
  e) sa solicite sprijinul cetatenilor pentru urmarirea, prinderea, imobilizarea si luarea masurilor legale impotriva persoanelor care au comis infractiuni;
  f) sa aplice masura ridicarii in vederea confiscarii obiectelor periculoase, substantelor sau armelor detinute fara drept sau care pot pune in pericol viata ori integritatea fizica a jandarmului sau a altor persoane, masura si descrierea bunurilor ridicate fiind mentionate in procesul-verbal de constatare.
  (3) In exercitarea atributiilor, personalul militar al Jandarmeriei Romane are dreptul sa efectueze control corporal preventiv asupra persoanei si bagajului acesteia, in urmatoarele situatii:
  a) exista indicii clare ca s-a savarsit, se savarseste sau se pregateste savarsirea unei infractiuni;
  b) persoana se afla in stare de inconstienta si este necesara identificarea acesteia;
  c) persoana participa la manifestari publice sau in alte locuri in care este interzis accesul cu arme, produse ori substante periculoase.
  (4) Pentru indeplinirea atributiilor si misiunilor specifice, personalul prevazut la alin. (1) are dreptul sa foloseasca forta, mijloacele din dotare si armamentul, in conditiile legii.
  (5) In exercitarea atributiilor de serviciu, personalul militar al Jandarmeriei Romane este obligat sa isi faca cunoscuta calitatea si sa prezinte insigna sau legitimatia de serviciu, dupa caz, cu exceptia situatiilor in care rezultatul interventiei sau siguranta ulterioara a acestuia ar fi periclitata.
    ART. 28
  (1) In indeplinirea atributiilor specifice, personalul militar al Jandarmeriei Romane are competenta teritoriala corespunzatoare zonei de responsabilitate a structurii de jandarmi din care face parte.
  (2) In caz de continuare a unei masuri sau activitati specifice in desfasurare, personalul militar al Jandarmeriei Romane poate actiona si in zona de responsabilitate a altor unitati de jandarmi, comunicand despre aceasta structurii competente.
    ART. 29
  In indeplinirea atributiilor de serviciu, personalul militar al Jandarmeriei Romane foloseste armamentul din dotare cu munitia aferenta, veste antiglont, scuturi de protectie, casti cu vizor, bastoane de cauciuc sau tompfe, bastoane cu energie electrostatica, dispozitive cu substante iritant lacrimogene, arme albe, jeturi de apa sau coloranti, arme cu glont de cauciuc sau coloranti, catuse, cai si caini de serviciu, dispozitive sonore si luminoase, mijloace blindate, lucrari si mijloace genistice, precum si orice mijloace de protectie si de imobilizare aflate in dotare, in urmatoarele situatii:
  a) pentru impiedicarea si neutralizarea actiunilor agresive ale persoanelor care tulbura grav ordinea publica, actiuni ce nu au putut fi inlaturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace legale;
  b) impotriva celor care patrund fara drept in sediile autoritatilor publice sau ale altor institutii de interes public ori privat si care, avertizati si somati, au refuzat sa paraseasca de indata aceste sedii, precum si impotriva grupurilor organizate care impiedica desfasurarea normala a activitatii pe caile de comunicatii, in locurile publice si in alte obiective importante;
  c) pentru imobilizarea persoanelor sau a grupurilor de persoane care provoaca dezordine si intreprind actiuni ce pun in pericol viata, integritatea corporala sau sanatatea persoanelor, proprietatea publica sau privata, ultragiaza fortele de ordine sau alte persoane investite cu functii ce implica exercitiul autoritatii publice ori tulbura grav ordinea publica, prin acte de violenta.
    ART. 30
  In caz de absoluta necesitate si atunci cand folosirea altor mijloace de imobilizare sau de constrangere nu a dat rezultate, jandarmii fac uz de arma in conditiile strict prevazute de lege.
    ART. 31
  (1) Folosirea mijloacelor prevazute la art. 29 se face numai dupa avertizarea si somarea participantilor de a se dispersa, de catre seful dispozitivului de ordine sau de catre sefii sai ierarhici.
  (2) Pentru executarea dispersarii se lasa la dispozitie participantilor timpul corespunzator, determinat in raport cu numarul acestora, cu caile si cu posibilitatile de defluire.
  (3) Avertizarea si somarea nu sunt necesare in cazul in care asupra personalului de ordine se exercita acte de violenta care pun in pericol iminent viata, integritatea corporala sau sanatatea acestuia.
    ART. 32
  (1) Avertizarea si somarea constau in folosirea de semnale sonore sau luminoase si in atentionarea persoanelor aflate in situatiile prevazute la art. 29, prin mijloace de amplificare sonora, asupra obligatiei de a se dispersa si de a respecta prevederile legale.
  (2) Daca, dupa avertizare, participantii nu s-au dispersat, acestia sunt atentionati prin mijloacele de amplificare sonora, astfel: prima somatie: 'Atentie, va rugam sa parasiti, vom folosi forta!', urmata de semnale sonore si luminoase.
  (3) In cazul in care, dupa trecerea perioadei necesare pentru dispersare, se constata ca prima somatie a ramas fara rezultat, se trece la folosirea ultimei somatii, astfel: ultima somatie: 'Parasiti, se va folosi forta!', urmata de semnale sonore si luminoase.
  (4) Pentru perceperea somatiilor de catre toti participantii, inainte de folosirea mijloacelor de imobilizare sau de constrangere se emite un semnal luminos prin cartuse de semnalizare de culoare rosie, trase vertical.
    ART. 33
  Folosirea mijloacelor prevazute la art. 29 se face in mod gradual si nu trebuie sa depaseasca nevoile reale pentru imobilizarea persoanelor turbulente sau agresive ori pentru neutralizarea actiunilor ilegale si va inceta de indata ce scopul misiunii a fost realizat.
    ART. 34
  (1) Interventia in forta se dispune in scris de catre prefectul sau inlocuitorul acestuia din municipiul Bucuresti, respectiv din judetul in care s-a produs una dintre situatiile prevazute la art. 29.
  (2) Dispozitia scrisa a prefectului privind interventia in forta nu este necesara in cazul in care asupra fortelor de ordine, a altor persoane ori asupra bunurilor sau valorilor aparate se exercita violente care pun in pericol iminent viata, integritatea corporala sau sanatatea acestora ori cand exista indicii temeinice ca participantii pregatesc sau au comis o infractiune.
    ART. 35
  Persoanele care savarsesc fapte contrare legii vor fi imobilizate, indepartate cat mai repede de la locul tulburarilor si conduse, dupa caz, la cea mai apropiata unitate de politie sau de jandarmi, pentru a se lua, cu privire la acestea, masurile de sanctionare prevazute de lege.
    ART. 36
  Se interzice folosirea mijloacelor prevazute la art. 29 impotriva femeilor cu semne vizibile de sarcina, impotriva persoanelor cu semne vadite de invaliditate si impotriva copiilor, cu exceptia cazurilor in care acestia infaptuiesc un atac armat ori in grup, care pune in pericol viata sau integritatea corporala a uneia ori a mai multor persoane.
    ART. 37
  In indeplinirea atributiilor de serviciu, personalul din Jandarmeria Romana are obligatia sa respecte drepturile si libertatile fundamentale ale omului si sa acorde primul ajutor medical persoanelor care au nevoie de acesta ca urmare a interventiei in forta.
    ART. 38
  (1) Personalul militar din Jandarmeria Romana poate detine, purta si folosi armamentul, munitia si mijloacele din dotare, in conditiile legii.
  (2) Personalul prevazut la alin. (1) are dreptul sa poarte permanent asupra sa armamentul din dotare sau achizitionat personal, cu munitia aferenta, in conditiile legii.
    ART. 39
  Personalul militar din Jandarmeria Romana are dreptul si obligatia sa intervina si in afara orelor de program, a atributiilor de serviciu si a competentei teritoriale a structurilor din care face parte, atunci cand ia cunostinta de pregatirea sau de savarsirea unei infractiuni, actionand pentru conservarea urmelor, prinderea faptuitorului, ridicarea corpurilor delicte, a celorlalte mijloace materiale de proba si predarea imediata a acestora autoritatilor competente.
    ART. 40
  (1) Soldele, salariile si celelalte drepturi banesti care se cuvin personalului Jandarmeriei Romane sunt stabilite conform legii.
  (2) Personalul militar din Jandarmeria Romana care, din motive de imbolnavire, accidente sau alte asemenea evenimente, survenite pe timpul, din cauza ori in legatura cu serviciul, nu isi mai poate indeplini atributiile si este trecut intr-o alta functie, isi pastreaza solda si celelalte drepturi banesti avute anterior, daca drepturile cuvenite pentru noua functie sunt mai mici.
    ART. 41
  (1) Dreptul la pensie, la asigurari sociale si la asistenta medicala al ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor Jandarmeriei Romane se stabileste potrivit legislatiei privind cadrele militare.
  (2) Dreptul la pensie, la asigurari sociale si la asistenta medicala al gradatilor si soldatilor profesionisti si personalului contractual din jandarmerie se stabileste potrivit Legii nr. 19/2000  privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, dispozitiilor Legii nr. 53/2003  Codul muncii, cu modificarile ulterioare, si altor prevederi legale specifice.
    ART. 42
  Incadrarea in conditii de munca normale, deosebite sau speciale a personalului militar al Jandarmeriei Romane se face potrivit legii.
    ART. 43
  (1) In exercitarea atributiilor de serviciu, personalul militar al Jandarmeriei Romane se bucura de protectie deosebita, potrivit legii penale.
  (2) Personalul militar al Jandarmeriei Romane si membrii familiilor acestuia au dreptul la protectie din partea structurilor specializate ale statului fata de amenintarile sau violentele la care ar putea fi supusi ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea.
  (3) In cazul infractiunilor savarsite impotriva personalului militar al Jandarmeriei Romane, sotului, sotiei ori copiilor acestuia, in scop de intimidare sau de razbunare pentru masurile legale luate de acesta in exercitarea atributiilor de serviciu, limitele maxime ale pedepselor prevazute de legea penala se majoreaza cu 3 ani.
    ART. 44
  (1) Personalului militar si contractual al Jandarmeriei Romane i se asigura gratuit echipamentul de protectie adecvat misiunilor specifice pe care le indeplineste, iar in cazul in care, ca urmare a indeplinirii atributiilor de serviciu, i s-au degradat sau i s-au distrus imbracamintea, incaltamintea sau alte bunuri personale, acesta are dreptul la despagubiri corespunzatoare acordate de Inspectoratul General.
  (2) Personalului Jandarmeriei Romane care participa la misiuni de asigurare si restabilire a ordinii publice, de lupta antiterorista, a caror durata depaseste 4 ore, i se asigura gratuit un supliment de hrana, in echivalentul a 2.000 de calorii, pentru fiecare zi de misiune.
    ART. 45
  Ministerul Administratiei si Internelor va avansa sumele necesare acoperirii daunelor materiale suferite de personalul militar al Jandarmeriei Romane si de membrii de familie ai acestuia, in situatiile in care acestea sunt urmare a faptelor prevazute la art. 43 alin. (3), urmand sa le recupereze de la persoanele vinovate, potrivit legii.

    CAP. VI
  Asigurarea materiala si financiara

    ART. 46
  (1) Jandarmeria Romana are in inzestrare armament, tehnica, munitie, echipament, aparatura specifica si mijloace de transport necesare indeplinirii atributiilor prevazute de lege, pentru autoapararea si protectia personalului, precum si a obiectivelor in care isi desfasoara activitatea. Jandarmeria Romana are in compunere structuri proprii care realizeaza aprovizionarea cu materiale, transporturile logistice, asigurarea tehnica, medicala, sanitarveterinara, financiara, cazarea efectivelor si adapostirea animalelor.
  (2) In raport cu nevoile proprii, in cadrul Jandarmeriei Romane pot functiona gospodarii agrozootehnice, case de odihna, hoteluri, cabane si baze de instructie, locuinte de serviciu si de interventie, cluburi, asociatii cu caracter profesional, umanitar, cultural, sportiv sau recreativ, potrivit legii.
    ART. 47
  Dotarea si inzestrarea Jandarmeriei Romane cu mijloacele, materialele si echipamentele prevazute la art. 46 alin. (1) se realizeaza prin grija Ministerului Administratiei si Internelor si a Inspectoratului General, in conditiile legii.
    ART. 48
  Imobilele pentru sediile de mari unitati, unitati si subunitati de jandarmi, gospodarii agrozootehnice, case de odihna, hoteluri, locuinte de serviciu si de interventie, cluburi, asociatii cu caracter profesional, umanitar, cultural, sportiv sau recreativ, precum si bazele de instruire se construiesc din fondurile alocate Ministerului Administratiei si Internelor, pe terenurile atribuite in administrare in baza hotararilor Guvernului sau ale consiliului local, dupa caz.
    ART. 49
  Unitatile din structura Jandarmeriei Romane administreaza patrimoniul propriu si pot inchiria bunurile disponibilizate care fac parte din acesta sau le pot valorifica in conditiile legii. Sumele incasate vor fi folosite conform prevederilor legale.
    ART. 50
  Inspectoratul General este abilitat:
  a) sa aprobe, in limitele competentelor sale, documentele tehnico-economice pentru lucrarile proprii de investitii si sa urmareasca executarea acestora la termenele stabilite;
  b) sa avizeze documentele de invatamant pentru specialitatea 'Jandarmi' ale Academiei de Politie 'Alexandru Ioan Cuza' si sa aprobe aceste documente pentru institutiile de invatamant din subordine;
  c) sa stabileasca normele de intrebuintare, intretinere si reparare pentru tehnica speciala din dotare;
  d) sa execute controlul mijloacelor materiale si banesti repartizate unitatilor subordonate;
  e) sa execute orice alte atributii stabilite prin lege in domeniile asigurarii materiale si financiare.
    ART. 51
  Inspectoratul General avizeaza proiectele constructiilor, mijloacelor si amenajarilor necesare serviciului de paza la obiectivele asigurate sau care urmeaza a fi asigurate cu paza militara, in conditiile legii.
    ART. 52
  (1) Unitatile de jandarmi utilizeaza parcul propriu de autovehicule si sunt dotate cu tehnica, mijloace de transport, aparatura si mijloace de transmisiuni, precum si cu alte materiale specifice, necesare indeplinirii misiunilor.
  (2) Autovehiculele destinate indeplinirii misiunilor specifice jandarmeriei poarta inscriptia 'JANDARMERIA' si sunt dotate cu instalatii de semnalizare acustica si luminoasa.
  (3) Jandarmeria poate utiliza autovehicule si mijloace tehnice inchiriate sau puse la dispozitie de catre beneficiarii activitatii desfasurate de jandarmi.

    CAP. VII
  Dispozitii finale si tranzitorii

    ART. 53
  (1) In cazul unor evenimente care pun in pericol ordinea de drept, comandantii marilor unitati si unitatilor de jandarmi informeaza Ministerul Administratiei si Internelor si, prin intermediul acestuia, celelalte ministere si institutii abilitate prin lege in acest domeniu despre desfasurarea evenimentelor, in vederea luarii masurilor de punere in aplicare a planurilor de actiune aprobate de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.
  (2) In situatia in care obiectivele a caror paza este asigurata in mod permanent sau temporar de catre personalul militar al Jandarmeriei Romane sunt in pericol ori atunci cand exista informatii ca se intentioneaza organizarea unor actiuni care le-ar putea pune in pericol, unitatea de jandarmi competenta, impreuna cu autoritatile publice si cu alte structuri abilitate cu atributii in domeniu, stabileste zona de protectie a obiectivelor respective si, la nevoie, poate interzice sau limita, dupa caz, accesul.
  (3) Zonele de protectie ale obiectivelor sunt delimitate cu semne vizibile de catre Jandarmeria Romana, cu sprijinul de specialitate al autoritatilor publice si al altor organe abilitate.
  (4) Zonele de protectie au acelasi regim ca si obiectivele pentru care au fost stabilite.
    ART. 54
  Formele si procedeele de actiune prin care unitatile de jandarmi isi indeplinesc atributiile se stabilesc prin ordine si instructiuni ale ministrului administratiei si internelor.
    ART. 55
  Personalul din Jandarmeria Romana raspunde, potrivit legii, de indeplinirea atributiilor specifice functiei sau postului si de executarea dispozitiilor legale pe care le primeste de la autoritatile competente.
    ART. 56
  (1) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi jandarmii angajati cu contract, incadrati pe functii operative si care indeplinesc conditiile legale, pot fi trecuti in corpul subofiterilor, pe baza de concurs sau examen de admitere in limita posturilor aprobate si a fondurilor bugetare alocate, acordandu-li-se grade militare in functie de vechimea lor in Ministerul Administratiei si Internelor, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
  (2) Personalul prevazut la alin. (1), care nu indeplineste conditiile legale pentru trecerea in corpul subofiterilor ori nu promoveaza concursul sau examenul de admitere in corpul subofiterilor, se trece in corpul soldatilor si gradatilor profesionisti si i se aplica statutul acestora, potrivit legii.
    ART. 57
  (1) La data de 3 aprilie, in fiecare an, se sarbatoreste Ziua Jandarmeriei Romane.
  (2) Pentru rezultate deosebite si vechime in structurile Jandarmeriei Romane, personalului acesteia i se pot conferi decoratii, potrivit legii.
    ART. 58
  Unitatilor de jandarmi le pot fi atribuite, prin ordin al ministrului administratiei si internelor, la propunerea inspectorului general, denumiri avand conotatii sau semnificatii istorice pentru zona de responsabilitate a unitatii respective.
    ART. 59
  Uniforma personalului militar din Jandarmeria Romana, insemnele distinctive, forma si continutul insignei si ale documentelor de legitimare a acestuia, precum si sigla Jandarmeriei Romane se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
    ART. 60
  (1) Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
  (2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 116/1998  privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 224 din 18 iunie 1998.

  Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

              PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
               VALER DORNEANU

         p. PRESEDINTELE SENATULUI,
             DORU IOAN TARACILA

  Bucuresti, 29 noiembrie 2004.
  Nr. 550.

                  ----------

Lucrare: Comuna Urecheni - infiintare si amenajare, de spatii verzi si locuri de joaca Eseu: Actele diplomatice referitoare la politica externa a romaniei

Pentru a vedea ce se intelege prin fapta si persoana trebuie ca art. 317 Cpp sa se raporteze la art.263 Cpp.

In ambele decizii s-a precizat ca in conformitate cu art. 317 din Codul de procedura penala, judecata se margineste la fapta si la persoana aratata in actul de sesizare, iar in caz de extindere a procesului penal si la fapta si persoana la care se refera extinderea. Deci, obiectul judecatii, care este in acelasi timp obiectul investirii, este determinat de cuprinsul actului de sesizare care este astfel, implicit, caracterizat ca act de investire.

In art. 263 alin. 1 se prevede ca rechizitoriul trebuie sa se limiteze la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmarirea panala si trebuie sa cuprinda pe langa mentiunile prevazute in art. 203, datele privitoare la persoana inculpatului, fapta retinuta in sarcina sa, incadrarea juridica, probele pe care se bazeaza invinuirea, masura pareventiva luata si durata acesteia, precum si dispozitia de trimitere in judecata.

Este adevarat ca fixand obiectul judecatii, adica limitele investirii art.317 Cpp, retine, dintre mentiunile pe care trebuie sa le cuprinda rechizitoriul, doar fapta si persoana, dar in acceptiunea acestui text de lege, prin fapta aratata in actul de sesizare nu se poate intelege doar simpla referire la o anumita fapta mentionata in succesiunea activitatilor inculpatului , ci si descrierea acelei fapte intr-un mod susceptibil de a produce consecinte juridice, o atare conditie, pentru a investi instanta, neputand fi indeplinita decat in cazul cand fapta aratata prin rechizitoriu este insotita de precizarea incadrarii ei juridice si dispozitia de trimitere in judecata pentru acea fapta. Astfel, s-ar putea ajunge la efectuarea urmaririi penale, cu asigurarea garantiilor procesuale inscrise in lege, numai pentru o singura fapta sau un numar restrans de fapte, uneori mai complexe, fara a se parcurge etapele obligatorii, cu inerente garantii menite sa asigure aflarea adevarului si dreptul la aparare al celui judecat, ceea ce ar fi contrar principiilor de baza ale dreptului procesual-penal.

Curtea a constatat in considerentele deciziei numarul 74/2001 ca in rechizitoriu nu s-a facut nici o referire la incadrarea juridica a faptei de trecere frauduloasa a frontierei, care a fost doar mentionata in partea descriptiva, si nici nu s-a precizat, prin dispozitia de trimitere in judecata ca aceasta priveste si infractiunea de trecere frauduloasa a frontierei, in dispozitivul rechizitoriului facandu-se doar referire la infractiunile de omor deosebit de grav si talharie, iar instanta de judecata l-a condamnat pe inculpat in mod corect doar pentru aceste infractiuni, schimbarea incadrarii juridice a fost an mod corect respinsa.

Curtea a constatat ca simpla mentiune ca inculpatul a platit pretul unui produs cu o bancnota falsificata constituie o descriere insuficienta, sumara, abuziva a infractiunii de inselaciune si nu releva neechivoc vointa procurorului de investire a instantei cu aceasta fapta al carei continut este diferit de continutul infractiunii de fals prevazut de art. 282 C pen.

In consecinta pentru fapta descrisa in partea expozitiva a rechizitoriului dar nementionata in dispozitivul de trimitere in judecata nu se poate dispune schimbarea de incadrare juridica in cursul cercetarii judecatoresti.

In ceea ce priveste momentul schimbarii incadrarii juridice, Curtea Suprema de Justitie a considerat ca schimbarea incadrarii juridice a faptei care face obiectul actului de sesizare a instantei, prin incheiere pronuntata inainte de solutionarea cauzei nu atrage incompatibilitatea judecatorului care a facut parte din completul de judecata .

Instanta a apreciat ca termenii cu caracter general si imperativ in care este formulata obligativitatea punerii in discutie de catre instanta a oricarei schimbari de incadrare juridica, precum si modalitatea specifica in care este reglementata desfasurarea unei atari proceduri an fata instantei constituie o garantie ca partile sa nu fie lipsite de posibilitatea de a pune concluzii cu privire la aceasta noua eventualitate.

A considera caz de incompatibilitate schimbarea incadrarii juridice prin incheiere, anterioara judecatii pe fond, ar insemna si sa renunte la principiul continuitatii judecatorului si la garantiile procesuale cu rol esential in aflarea adevarului si asigurarea justei solutionari a cauzei.

5. Clasificarea infractiunilor

Clasificarea infractiunilor are relevanta in materia extradarii (savarsirea infractiunilor politice spre deosebire de infractiunile de drept comun pot constitui temeiul refuzului de a extrada) unitatii sau pluralitatii de infractiuni (infractiunile cu continut unic, cu continut alternativ si cu continuturi alternative) pluraritatii constituite (infractiunile grave).

A.Infractiuni politice si infractiuni de drept comun

Potrivit art. 27/1 lit.e din Legea nr.224/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr.302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, extradarea va fi refuzata daca se refera la o infractiune de natura politica sau la o infractiune conexa unei infractiuni politice.

Clasificarea existenta in Codul penal Carol II (art.22,23) nu a fost reluata in Codul din 1996 astfel incat se pune problema unui criteriu de diferentiere a infractiunilor politice de infractiunile de drept comun.

Decretul Lege nr. 3/1990 privind amnistierea unor infractiuni si gratierea unor pedepse precizeaza ca prin infractiuni politice se inteleg faptele care au avut ca scop:

a.-exprimarea protestului impotriva dictaturii si cultului personalitatii,

impotriva terorii si abuzului de putere din partea celor care au detinut puterea politica ;

b.-exprimarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, obtinerea de drepturi civile si politice, economice sociale si culturale, inlaturarea masurilor discriminatorii;

c.-obtinerea oricaror altor revendicari democratice.

Definitia elaborata pentru aplicarea prevederilor acestui act normativ nu poate fi considerata o definitie generala pentru dreptul romanesc .

Legea nr. 224/2006 enumera insa exemplificativ (art. 24/1 alin.2) faptele care nu pot fi considerate infractiuni politice.

In absenta unei definitii legale instantele ar trebui sa aprecieze asupra caracterului politic al unei infractiuni atunci cand fapta:

a.-este indreptata impotriva unui obiect de natura politica sau a fost inspirata de un mobil sau un scop de natura politica;

b.-a produs un efect imediat si direct de natura politica;

c.-nu este dintre cele de natura celor enumerate de art. 24/1 alin.2 lit. a-g din Legea 224/2006.

B. Infractiuni cu continut unic, cu continut alternativ si cu continuturi alternative.

Clasificarea are relevanta in ceea ce priveste unitatea sau pluraritatea de infractiuni.

In cazul infractiunilor cu continut alternativ diferitele modalitati prevazute de norma de incriminare sunt echivalente din punctul de vedere al semnificatiei penale astfel incat realizarea mai multora nu afecteaza unitatea. Pentru infractiunile cu continuturi alternative, atunci cand se realizeaza mai multe continuturi vom fi in prezenta unui concurs de infractiuni.

C.Infractiuni grave

Notiunea de infractiune grava este introdusa in legislatie prin Legea nr. 39/2003 si are relevanta in ceea ce priveste formele pluralitatii constituite de infractori.

Diferenta dintre complot(art 167 din Codul penal) ,asociere in vederea savarsirii de infractiuni(art 323 din codul penal) si grupul infractional organizat (art 7 din    Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate) consta in natura infractiunilor care intra in programul pluralitatii constituite de infractori.

Infractiunile de complot,asociere in vederea savarsirii de infractiuni si grupul infractional organizat se aseamana prin  elementele care tin de structura pluralitatii constituite :

a)numarul subiectilor activi -trei sau mai multe persoane,

b)stabilitatea grupului- exista pentru o perioada de timp,

c)structura determinata sau roluri prestabilite- actioneaza in mod coordonat d)scop -comiterii uneia sau mai multor infractiuni,

e)forma de vinovatie -intentia.

Va fi retinuta circumstanta agravanta prevazuta de art. 75 litera a din Codul penal atunci cand grupul este format ocazional in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni si care nu are continuitate sau o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii sai in cadrul grupului.

Infractiunile de complot ,asociere in vederea savarsirii de infractiuni si grupul infractional organizat se deosebesc nu prin natura infractiunilor comise ,ci prin scopul comiterii acestora

Infractiunile grave sunt infractiunile care fac parte din una dintre urmatoarele categorii: omor, omor calificat, omor deosebit de grav, lipsire de libertate in mod illegal, sclavie,santaj,infractiuni contra patrimoniului, care au produs consecinte deosebit de grave,infractiuni privitoare la nerespectarea regimului armelor si munitiilor, materiilor explozive, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive,falsificare de monede sau de alte valori,divulgarea secretului economic, concurenta neloiala, nerespectarea dispozitiilor privind operatii de import sau export, deturnarea de fonduri, nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri, proxenetismul,infractiuni privind jocurile de noroc, infractiuni privind traficul de droguri sau precursori, infractiuni privind traficul de persoane si infractiuni in legatura cu traficul de persoane,traficul de migranti,spalarea banilor;    infractiuni de coruptie, infractiunile asimilate acestora, precum si infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie,contrabanda,bancruta frauduloasa,infractiuni savarsite prin intermediul sistemelor si retelelor informatice sau de comunicatii,traficul de tesuturi sau organe umane,orice alta infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii, al carei minim special este de cel putin 5 ani.(articolul 2 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate) .

Din enumerarea anterioara rezulta ca infractiunile grave pot intra si in continutul complotului(infractiunile prevazute de art155-163,165,166/ 1 din Codul penal se sanctioneaza cu o pedeapsa al carei minim special este mai mare de 5 ani astfel incat se incadreaza in conceptul de infractiune grava prevazut de art 2 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate sau in continutul asociere in vederea savarsirii de infractiuni atunci cand faptuitoriii s-au asociat in vederea ,comiterii unei infractiuni de omor.

Grupul infractional organizat insa depinde de existenta in cadrul programului infractional a cel putin unei infractiuni grave daca aceasta a fost comisa au pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material .

Savirsirea faptei pentru obtinerea direct sau indirect a unui beneficiu financiar sau altui beneficiu material reprezinta un element propriu doar grupului infractional organizat si ,in consecinta elentul de diferentere a celor trei forme ale pluralitatii constituite , infractiunile de complot ,asociere in vederea savarsirii de infractiuni si grupul infractional organizat .

6.Consideratii asupra continutului infractiunii in jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Situatia premisa

Situatia premisa este acea conditie preexistenta de care depinde caracterul penal al faptei .

Abandonul de familie in varianta descrisa de art. 305 lit. c Cp. are ca situatie premisa stabilirea pe cale judecatoreasca a pensiei de intretinereNeplata cu rea-vointa a pensiei de intretinere, stabilita prin hotarare civila, atrage numai condamnarea inculpatului, nu si obligarea lui la despagubiri civile reprezentand pensia neachitata, deoarece in privinta acesteia titularul are un titlu executoriu – hotara