Carnetele de munca - acordarea tichetelor de masa

Carnetele de munca

Carnetul de munca este actul oficial prin care se dovedeste vechimea in munca, vechimea neintrerupta in munca, vechimea neintrerupta in aceeasi unitate, vechime in functie, meserie specialitate; timpul lucrat in locuri de munca cu conditii deosebite, salariul de baza si alte drepturi ce se includ in acesta, in raport cu care se stabilesc si se acorda drepturile de personal.

In carnetul de munca se inscriu, de asemenea datele privind starea civila, pregatirea scolara si profesionala a titularului.

1. Obligativitatea intocmirii carnetelor de munca

Carnetul de munca se intocmeste in termen de cel mult 30 de zile de la data incadrarii in munca. Obligatia de intocmire, completare si pastrare a carnetelor de munca revine:

regiilor autonome, societatilor comerciale cu capital integral de stat, institutiilor publice, unitatilor bugetare pentru personalul propriu;

inspectoratelor teritoriale de munca.

2. Reguli generale privind intocmire, completarea, pastrarea si evidenta carnetelor de munca.

Intocmirea, completarea, pastrarea si evidenta carnetelor de munca sunt i sarcina personalului anume desemnat-

Ele se pastreaza in conditii care sa preintampine sustragerea si degradarea lor.

La reincadrarea in munca, unitatea este obligata sa ceara, iar cel in cauza sa depuna carnetul de munca. Orice modificari intervenite in executarea contractului se inscriu in carnet in termen de 15 zile de la data producerii lor; in acelasi termen se inscriu si schimbarile intervenite in ce priveste starea civila, pregatirea scolara si pregatirea profesionala a titularului, acesta fiind obligat sa prezinte actele care atesta schimbarile.

Inscrierile eronate sau efectuate fara respectarea legii se rectifica de catre unitatea care pastreaza carnetul sau , daca cel in cauza nu mai incadrat, de catre ultima unitate.

In caz de furt pierdere sau distrugere a carnetului se elibereaza persoanei in cauza un duplicat.

La incetarea activitatii carnetul de munca se inmaneaza titularului, completat cu toate datele la zi.

Acordarea tichetelor de masa

Tichetele de masa reprezinta o alocatie individuala de hrana, suportata integral pe costuri de angajator.

Au dreptul la tichete de masa salariatii din cadrul societatilor comerciale, regiilor autonome si din sectorul bugetar, precum si din cadrul unitatilor cooperatiste si a celorlalte persoane juridice sau fizice care incadreaza personal prin incheierea unui contract individual de munca.

Ele se acorda in limita prevederilor bugetului de stat, sau, dupa caz, ale bugetelor locale, pentru unitatile din sectorul bugetar, si in limita bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate pentru celelalte categorii de angajatori.

Sumele corespunzatoare tichetelor de masa, in limitele valorilor nominale sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, iar pentru salariat sunt scutite de plata impozitului pe venitul sub forma de salariu.

22. Drepturi si obligatii ale salariatilor

Eseu: Politica regionala a Uniunii Europene - oportunitati pentru Romania Referat: Dezvoltarea autosustinuta a comunitatii prin identificarea si utilizarea eficienta a resurselor

d) organizarea sistemelor de protectie si aparare a obiectivelor, sectoarelor si la retelele de calculatoare speciale si militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;

e) datele, schemele si programele referitoare la sistemele de comunicatii si la retelele de calculatoare speciale si militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;

f) activitatea de informatii desfasurata de autoritatile publice stabilite prin lege pentru apararea tarii si siguranta nationala;

g) mijloacele, metodele, tehnica si echipamentul de lucru, precum si sursele de informatii specifice, folosite de autoritatile publice care desfasoara activitate de informatii;

h) hartile, planurile topografice, termogramele si inregistrarile aeriene de orice tip, pe care sunt reprezentate elemente de continut sau obiective clasificate secrete de stat;

i) studiile, prospectiunile geologice si determinarile gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru patrat, prin care se evalueaza rezervele nationale de metale si minereuri rare, pretioase, disperse si radioactive, precum si datele si informatiile referitoare la rezervele materiale, care sunt in competenta Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat;

j) sistemele si planurile de alimentare cu energie electrica, energie termica, apa si alti agenti necesari functionarii obiectivelor clasificate secrete de stat;

k) activitatile stiintifice, tehnologice sau economice si investitiile care au legatura cu siguranta nationala ori cu apararea nationala sau prezinta importanta deosebita pentru interesele economice si tehnico-stiintifice ale Romaniei;

l) cercetarile stiintifice in domeniul tehnologiilor nucleare, in afara celor fundamentale, precum si programele pentru protectia si securitatea materialelor si a instalatiilor nucleare;

m) emiterea, imprimarea bancnotelor si baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Bancii Nationale a Romaniei si elementele de siguranta ale insemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicitatii, precum si imprimarea si tiparirea hartiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur si a obligatiunilor de stat;

n) relatiile si activitatile externe ale statului roman, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicitatii, precum si informatiile altor state sau organizatii internationale, fata de care, prin tratate ori intelegeri internationale, statul roman si-a asumat obligatia de protectie.

Art. 18. - (1) Informatiile secrete de stat se clasifica pe niveluri de secretizare, in functie de importanta valorilor protejate.

(2) Nivelurile de secretizare atribuite informatiilor din clasa secrete de stat sunt:

a) strict secret de importanta deosebita;

b) strict secret;

c) secret.

Art. 19. - Sunt imputerniciti sa atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informatiilor cu prilejul elaborarii lor:

a) pentru informatiile strict secrete de importanta deosebita:

1. Presedintele Romaniei;

2. presedintele Senatului si presedintele Camerei Deputatilor;

3. membrii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;

4. primul-ministru;

5. membrii Guvernului si secretarul general al Guvernului;

6. guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei;

7. directorii serviciilor nationale de informatii;

8. directorul Serviciului de Protectie si Paza;

9. directorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale;

10. secretarul general al Senatului si secretarul general al Camerei Deputatilor;

11. presedintele Institutului National de Statistica;

12. directorul Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat;

13. alte autoritati imputernicite de Presedintele Romaniei sau de primul-ministru;

b) pentru informatiile strict secrete - imputernicitii prevazuti la lit. a), precum si functionarii cu rang de secretar de stat, potrivit competentelor materiale ale acestora;

c) pentru informatiile secrete - imputernicitii prevazuti la lit. a) si b), precum si functionarii superiori cu rang de subsecretar de stat, secretar general ori director general, potrivit competentelor materiale ale acestora.

Art. 20. - Orice persoana fizica sau juridica romana poate face contestatie la autoritatile care au clasificat informatia respectiva, impotriva clasificarii informatiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum si impotriva modului in care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestatia va fi solutionata in conditiile legii contenciosului administrativ.

Art. 21. - (1) In subordinea Guvernului se organizeaza Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat.

(2) Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat organizeaza evidenta listelor si a informatiilor din aceasta categorie si a termenelor de mentinere in nivelurile de clasificare, a personalului verificat si avizat pentru lucrul cu informatiile secrete de stat, a registrelor de autorizari mentionate la art. 10.

Art. 22. - (1) Autoritatile publice intocmesc liste proprii cuprinzand categoriile de informatii secrete de stat in domeniile lor de activitate.

(2) Listele cuprinzand informatiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau detinute de autoritatile ori de institutiile publice, se aproba si se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.

(3) Hotararile Guvernului privind aprobarea listelor cuprinzand informatiile secrete de stat se comunica Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe si, dupa caz, celorlalte structuri informative carora le revin, potrivit legii, sarcini de organizare a masurilor specializate de protectie.

Art. 23. - (1) Institutiile detinatoare de informatii secrete de stat poarta raspunderea elaborarii si aplicarii masurilor procedurale de protectie fizica si protectie a personalului care are acces la informatiile din aceasta categorie.

(2) Masurile mentionate la alin. (1) vor fi conforme standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate.

Art. 24. - (1) Documentele cuprinzand informatii secrete de stat vor purta pe fiecare pagina nivelul de secretizare, precum si mentiunea „personal”, cand sunt destinate unor persoane determinate.

(2) Prin hotarare a Guvernului vor fi stabilite regulile de identificare si marcare, inscriptionarile si mentiunile obligatorii pe documentele secrete de stat, in functie de nivelurile de secretizare, cerintele de evidenta a numerelor de exemplare si a destinatarilor, termenele si regimul de pastrare, interdictiile de reproducere si circulatie.

(3) Incadrarea informatiilor secrete de stat in unul dintre nivelurile prevazute la art. 15 lit. f), precum si normele privind masurile minime de protectie in cadrul fiecarui nivel se stabilesc prin hotarare a Guvernu

Cu caracter general, drepturile si obligatiile salariatilor sunt reglementate de Codul muncii. Pentru diferite categorii de personal (magistrati, personal didactic, personal vamal, personal navigant, etc.) sunt prevazute de statutele profesionale

22.1. Drepturi ale salariatilor:

In conformitate cu dispozitiile art. 39 alin. 1 din Codul muncii, principalele drepturi sunt urmatoarele:

dreptul la salarizare pentru munca depusa;

dreptul la repaus zilnic si saptamanal;

dreptul la concediul de odihna anual;

dreptul la egalitate de sanse si tratament;

dreptul la demnitate in munca;

dreptul la securitate si sanatate in munca;

dreptul de acces la formare profesionala;

dreptul la protectie in caz de concediere;

dreptul de a constitui sau a adera la un sindicat.

22.2. Obligatii ale salariatilor

Ca si drepturile, obligatiile salariatilor sunt prevazute cu caracter general in Codul muncii, iar in unele domenii precum si in cazul diferitelor categorii de personal, de acte normative speciale, inclusiv de contractele colective de munca.

Potrivit art. 39 alin.2 din Codul muncii, salariatilor le revin, in principal, urmatoarele obligatii:

de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce le revin conform fisei postului;

de a respecta disciplina muncii;

de a respecta prevederile cuprinse in regulamentul intern, in contractul colectiv de munca aplicabil, precum si in contractul individual de munca;

obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu;

obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii;

obligatia de a respecta secretul de serviciu.