Drept
Garantarea executarii obligatiilor - consideratii generale privind garantiile executarii obligatiilorGARANTAREA EXECUTARII OBLIGATIILOR - CONSIDERATII GENERALE PRIVIND GARANTIILE EXECUTARII OBLIGATIILOR CONSIDERATII GENERALE PRIVIND GARANTIILE EXECUTARII OBLIGATIILOR 1) Preliminarii. Prin garantarea obligatiilor se intelege totalitatea mijloacelor juridice, adica a drepturilor si obligatiilor recunoscute direct de lege sau nascute din acordul de vointa al partilor raportului obligational, prin a caror exercitare se asigura realizarea drepturilor de creanta. Garantarea executarii obligatiilor se realizeaza prin doua categorii de mijloace juridice: generale (care sunt recunoscute tuturor creditorilor in temeiul dreptului lor de gaj general prevazut de art. 1718 Cod civil) si mijloace juridice speciale (care sunt recunoscute numai unor categorii de creditori). Creditorii care beneficiaza doar de mijloacele generale de garatare a obligatiilor se numesc creditori chirografari, iar creditorii care beneficiaza si de mijloacele speciale de garantare a obligatiilor se numesc creditori cu garantii. 2) Garantiile generale ale executarii obligatiilor reprezinta toate mijloacele juridice recunoscute creditorilor in temeiul dreptului lor de gaj general, conferind creditorilor doua tipuri de garantii: preventive si de conservare precum si reparatorii. 3) Garantiile speciale ale executarii obligatiilor sunt acele mijloace juridice care confera creditorului cu garantii anumite drepturi si prerogative suplimentare fata de creditorii chirografari si care constau in posibilitatea urmaririi, in caz de neexecutare voluntara a obligatiei de catre debitor, si a unei alte persoane sau a unui anumit bun ce face obiectul garantiei. Garantiile speciale sunt de doua feluri: personale si reale. CAPITOLUL II DREPTUL DE GAJ GENERAL AL CREDITORILOR. GARANTIILE GENERALE ALE OBLIGATIILOR 1. GAJUL GENERAL AL CREDITORILOR. GARANTIILE GENERALE ALE OBLIGATIILOR 1) Notiune. Debitorul raspunde in temeiul art. 1718 Cod civil fata de creditorul sau cu intreg patrimoniul sau. Textul de lege mentionat instituie asa-numitul drept de gaj general al creditorilor. Dreptul de gaj general se deosebeste de dreptul real de gaj, care este o garantie speciala ce beneficiaza de o reglementare distincta (art. 1685-1697 Cod civil). 2) Garantiile generale ale executarii obligatiilor: A. Mijloacele preventive si de conservare sunt menite sa preintampine insolvabilitatea debitorului sau sa conserve dreptul creditorului de a-si realiza creanta prin urmarirea bunurilor debitorului. Acestea sunt: - sechestrul asigurator asupra bunurilor debitorului; - inscrierea in cartea funciara a drepturilor debitorului la cererea creditorului; - dreptul creditorilor de a interveni in procesele debitorului cu privire la anumite bunuri din patrimoniul sau si in procesele de sistare a coproprietatii sau de iesire din indiviziune in care este parte debitorul; - dreptul creditorilor de a cere separatia de patrimoniu, la moartea debitorului;
- asigurarea de dovezi privind bunurile debitorului; - actiunea oblica; B. Mijloacele reparatorii sunt acele actiuni prin care creditorul se apara de actele frauduloase ori simulate incheiate de debitor, in principal pentru a-i vatama interesele. Aceste mijloace sunt: - actiunea pauliana sau revocatorie; - actiunea in simulatie prin care creditorul solicita inlaturarea unui act aparent incheiat de catre debitor si care ii este defavorabil; 2. ACTIUNEA OBLICA 1) Notiune. Actiunea oblica este acel mijloc juridic prin care creditorul exercita drepturile si actiunile debitorului sau atunci cand acesta din urma refuza sau neglijeaza sa si le exercite. Ea este reglementata de art. 974 Cod civil. 2) Domeniul de aplicare. Actiunea oblica poate fi exercitata cu privire la toate drepturile si actiunile cu caracter patrimonial. Creditorii nu au posibilitatea de a utiliza actiunea oblica pentru drepturile si actiunile extrapatrimoniale ale debitorului lor. De asemenea, exista drepturi si actiuni patrimoniale pe care creditorii nu le pot exercita in numele debitorului pe cale oblica. Acestea sunt:. cele legate de actele de administrare ale patrimoniului debitorului (cum ar fi incheierea unui contract de inchiriere a bunurilor debitorului sau contractarea unor lucrari de reparatii ale bunurilor acestuia), pentru ca l-ar pune pe acesta in situatia unui incapabil; drepturile si actiunile patrimoniale cu caracter strict personal, in sensul ca implica o apreciere din partea titularului lor (revocarea unei donatii pentru ingratitudine, renuntarea la o succesiune, etc.); drepturile patrimoniale incesibile (dreptul la pensie, dreptul la o bursa de studii, dreptul de abitatie, etc.); 3) Conditiile de admisibilitate: - creditorul sa aiba o creanta certa, lichida si exigibila asupra debitorului; nu este necesara anterioritatea creantei fata de dreptul care urmeaza sa fie exercitat pe cale oblica si nici sa existe un titlu excutoriu. - debitorul sa fie inactiv, adica sa neglijeze sau sa refuze exercitiul dreptului sau; - interesul serios si legitim al creditorului pentru exercitarea drepturilor si actiunilor debitorului; acest interes se considera ca exista atunci cand debitorul, prin pasivitatea sa, este amenintat de insolvabilitate sau isi agraveaza insolvabilittea existenta. 4) Efectele actiunii oblice: - paratul actionat in justitie de catre creditor in numele debitorului sau poate sa opuna acestuia toate exceptiile si apararile pe care le-ar putea opune si debitorului; - in cazul in care actiunea este exercitata cu succes, se va evita micsorarea activului patrimonial al debitorului, conservandu-se in acest mod gajul general si colectiv al tuturor creditorilor debitorului; - hotararea judecatoreasca va fi opozabila debitorului cu conditia ca acesta sa fi fost introdus in proces. 5) Trasaturile actiunii oblice - este o actiune care are un caracter preventiv si de conservare a patrimoniului debitorului; - este o actiune care un caracter colectiv, in sensul ca in cazul in care este admisa profita tuturor creditorilor, nu numai celui care a avut calitatea de reclamant. 3. ACTIUNEA PAULIANA 1) Notiune. Actiunea pauliana (numita si revocatorie) este acea actiune prin care creditorul solicita revocarea sau desfiintarea judiciara a actelor incheiate de debitor in frauda drepturilor sale. Ea este reglementata expres de art. 975 Cod civil. 2) Domeniul de aplicare. Pe calea actiunii pauliene se poate solicita, in principiu, desfiintarea oricarui act juridic, cu titlu oneros sau gratuit, prin care debitorul a micsorat in mod fraudulos gajul general al creditorilor sai. Mai mult, pe calea actiunii pauliene, creditorul poate sa atace chiar si o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva. Prin exceptie, nu pot fi atacate pe calea actiunii pauliene:actele care privesc drepturile personale nepatrimoniale; actele privitoare la drepturile patrimoniale care implica o apreciere personala, de ordin subiectiv a debitorului; actele referitoare la drepturi patrimoniale neurmaribile; actele prin care debitorul angajeaza noi datorii; actele de imparteala ale unei succesiuni, cu exceptia cazului in care imparteala s-a facut in lipsa creditorilor sau in prezenta acestora, dar netinandu-se seama de opozitia lor (art. 785 Cod civil); 3) Conditii de admisibilitate - existenta unei creante certe, lichide si exigibile, pentru formularea actiunii pauliene fiind necesara existenta unui titlu executoriu - anterioritatea creantei fata de actul a carui revocare se cere; prin exceptie, in situatia in care debitorul a perfectat actul anterior contractarii datoriei, dar cu intentia vadita de a frauda interesele viitoare ale creditorului, conditia nu trebuie sa fie indeplinita; - actul sa fi fost incheiat de debitor in frauda intereselor creditorului, adica sa-i fi cauzat acestuia un prejudiciu. Prejudiciul consta in provocarea starii de insolvabilitatea a debitorului sau in agravarea starii de insolvabilitatea deja existenta; - frauda debitorului. Pentru a fi indeplinita aceasta conditie, este necesar ca debitorul sa fi cunoscut ca prin incheierea actului isi provoaca sau agraveaza insolvabilitatea, cauzand un prejudiciu creditorilor sai; - complicitatea tertului la frauda debitorului. Prin exceptie, aceasta conditie nu trebuie dovedita (fiind prezumata dupa unii autori, nrfiind necesara dupa alti autori) atunci cand actul prin care tertul dobandeste un bun de la debitor este cu titlu gratuit; 4) Efectele actiunii pauliene - fata de tertul dobanditor, actul juridic va fi revocat insa revocarea nu se va produce decat in limitele necesare realizarii dreptului de creanta al creditorului reclamant; - fata de debitor, actul revocat continua sa ramana in fiinta si sa-si produca efectele in raporturile sale cu tertul contractant; - fata de ceilalti creditori ai debitorului, admiterea actiunii pauliene nu va produce nici un efect, profitand exclusiv creditorului care a formulat-o; 5) Natura juridica a actiunii pauliene: -. actiunea pauliana este o actiune personala - creditorul care o exercita nu invoca un drept al debitorului ci un drept propriu, cu caracter personal, intemeiat pe dreptul sau de gaj general; - actiunea pauliana este o actiune reparatorie, menita sa reintregeasca gajul general al creditorului prin declararea ca inopozabil a actului incheiat de catre debitor.
|