Cunoaste-te pe tine - auto-evaluarea obiectiva

CUNOASTEREA SINELUI

"Cognosece te ipsum"(cunoaste-te pe tine) - indemnul imprimat pe frontispiciul din Delphi de catre anticii greci - primii artizanii ai matricei culturale a omului occidental de astazi - ramane valabil si astazi, dezvaluindu-si profunda si polivalenta semnificatie. Pentru psihologii sociali acest indemn reprezinta unul din motivele eu-lui - motivul auto-cunoasterii sau cunoasterii sinelui.

In cursurile si seminariile anterioare am analizat modul in care fiintele umane sunt motivate sa-si mentine stima de sine si o viziune constanta si coerenta asupra propriului eu. Aceste motive - de auto-glorificare si de pastrare a consistentei eu-lui - ofera individului beneficii psihologice incontestabile. Totusi, impactul acestor motive ale eu-lui nu este in intregime pozitiv: uneori ele pot determina sau mentine o auto-perceptie eronata. Cu alte cuvinte, prin insasi modul in care se realizeaza - ignorarea, refuzul sau reinterpretarea feedback-ului care contrazice conceptul despre sine sau ameninta stima de sine - motivele auto-glorificarii si consistentei de sine furnizeaza individului o imagine distorsionata a realitatii. Costurile unor astfel de auto-perceptii eronate pot fi mari. Persoanele care nu au o imagine reala despre propria persoana au si o viata distorsionata. Existenta eficienta in lume implica cunoasterea de catre individ a faptului cum este, cunoasterea atat a calitatilor pozitive cit si a celor negative. Aceasta cunoastere este necesara pentru luarea unor decizii adecvate in toate domeniile vietii cotidiene.

Amintiti-va de faptul ca majoritatea vietii sale individul o petrece in interactiuni sociale ce necesita in permanenta cel putin o tripla definire: auto-definirea situationala ("cine sunt aici si acum"), hetero-definirea situationala (cine sunt ceilalti, aici si acum") si definirea situatiei de interactiune ("unde ma aflu si ce se intampla"). In baza acestor perceptii si interpretari a contextului si actorilor sociali implicati are loc elaborarea deciziilor si strategiilor de interactiune. Eroarea majora in oricare din cele trei elemente ale perceptiei - auto-definire, hetero-definire, definirea situatiei - poate cauza decizii si comportamente dezadaptative.

Dar, sa ne gandim la implicatii mai putin abstracte. Acele persoane care poseda o imagine despre sine puternic distorsionata de impactul nevoii unei imagini de sine coerente si pozitive pot de exemplu, urma cariere profesionale care nu li se potrivesc, se pot casatori cu persoane incompatibile, se pot antrena in activitati pentru care nu sunt predispusi sau pentru care nu sunt dotati etc. Astfel de persoane pot intalni dificultati in anticiparea reactiilor personale in anumite situatii si planificarea unor viitoare interactiuni. Ele pot fi ignorante cu privire la defectele si insuficientele personale care trebuie remediate pentru o mai buna performanta si adaptare sociala. Mai mult decat atat, o auto-reglare eficienta necesita o informare corecta despre calitatile si abilitatile personale, astfel incat, eroarea cu privire la propriul eu determina o auto-reglare ineficienta.

Auto-evaluarea "obiectiva"

Tinand cont de importanta unei informari corecte despre propriul eu oamenii sunt motivati spre o auto-evaluare corecta care presupune cautarea informatiilor obiective si exacte despre propriul eu. Determinati fiind de acest motiv al eului indivizii cauta sa-si reduca incertitudine cu privire la caracteristicile si abilitatile pe care le poseda.

Allport (1937) mentiona ca "atitudine impartiala si obiectiva fata de propria persoana constituie o virtute primordiala, fundament pentru celelalte . si daca exista vreo trasatura de personalitate care este implicit dezirabila este aceasta capacitate de a ne privi detasat" (p. 422). Importanta unei imagini reale despre sine este evidenta: eficienta in viata personala depinde de cunoasterea de catre individ care sunt atuurile si partile slabe ale eu-lui si o corecta evaluare a acestora. Unii cercetatori afirma ca in cunoasterea sinelui indivizii se comporta ca niste savanti naivi: la fel cum savantii incearca sa inteleaga obiectiv si sistematic lumea, tot astfel indivizii incearca sa se inteleaga pe sine si lumea in care traiesc (Kelley, 1967; Kelley, 1955).

Situatiile in care oamenii sunt motivati sa se cunoasca pe sine

Dupa ce am discutat despre auto-glorificare si consistenta eu-lui este logic sa ne intrebam ce conteaza mai mult pentru un individ: auto-evaluarea pozitiva (motivul auto-glorificarii), pastrarea auto-evaluarii anterioare (motivul coerentei eu-lui) sau auto-evaluarea obiectiva (motivul auto-cunoasterii)? Adevarul e ca, de cele mai multe ori exista o anume "dilema motivationala" intre dorinta de a sti ca sunt grozav si nevoia de a sti adevarul despre sine. Este adevarat ca "adevarul nu este intotdeauna placut" dar in anumite conditii, balanta se inclina spre auto-cunoastere.

Referat: Definitii ale migratiei Document online: Furnizarea bunastarii la nivel local, principalele probleme

Incapute pe miini nepricepute, fara simtul realitatii si a ceea ce este rezonabil, chiar si cele mai generoase idei devin un pericol. Alta­rul abstractiei poate sa se transforme oricind in altarul sacrificarii vietii si oamenilor. Vizi­onarul pierde din vedere paritatea legica dintre concret si abstract, echilibrul decisiv pe care se cladeste o viata rationala si, deci, sanatoasa.

□ - Stoicul reclama o conceptie caracteriala ar­ticulata pe retractilitate existentiala si culti­vare de sine spiritualizata. Individul stoic exce­leaza prin austeritate ontologica.

Bataliile Vizi­onarului - se poarta cu spatele la lume si cu fata la el insusi.

Materialitatea vietii este calificata derizorie, adevaratul ei pret fiind stabilit in functie de prea plinul fiintei personale. Ceea ce il im­pinge pe stoic sa opteze in acest fel rezida in fuga si teama de amplificare, marea certitudine la alternativa exteriorului descoperind-o in pas­trarea si afirmarea de sine in proprii lui ochi.

□ - Stoicul n-are nevoie de martori si criterii obi­ective de recunoastere a reusitelor sale. Asa cum nu resimte nici nevoia unui model de viata.

□ - Stoicul nu este un visator. Ambitia care-1 domina ating prin exceptie nivele superlative.

Cauta multumirea de sine in replica la framintarile vietii sociale. Acuza oboseala existentei renuntind. Se declara modest in afara, dar, in ciuda pretentiilor, realizeaza modestia si pe dinauntru.

□ - Cu atitudini masurate, parcimonioase, stoicul nu evita loialitate

Valenta informatiei obiective despre sine

Conflictul motivational dispare de la sine atunci cand individul se asteapta ca informatia obiectiva despre sine sa fie si pozitiva. In aceste cazuri este dificil sa discernem daca persoana in cauza este interesata de imaginea pozitiva despre sine sau de imaginea obiectiva despre sine. Putem spune ca motivele eu-lui in acest caz conlucreaza.

Preferinta pentru informatia pozitiva nu inseamna ca atunci cand oamenii se asteapta ca auto-cunoasterea sa fie negativa ei o evita intotdeauna (Brown, 1990). In anumite situatii - atunci cand stima de sine este crescuta ca urmare a unei experiente personale pozitive - oamenii sunt dispusi sa afle informatii obiective despre sine chiar daca se asteapta ca acestea vor fi negative. Altfel spus, oamenii sunt mult mai dispusi sa afle ca nu sunt buni intr-un domeniu daca se simt competenti intr-un alt domeniu. Mai mult decat atat, atunci cand se asteapta la un feedback negativ oamenii au tendinta sa se pregateasca psihologic pentru aflarea "crudului adevar" despre sine prin reflectarea asupra succeselor pe care le-au avut anterior (Trope & Neter, 1994).

In final trebuie sa mentionam ca oamenii sunt mult mai dispusi sa afle adevarul despre sine atunci cand au o stima de sine asigurata sau altfel spus, atunci cand nu este activat motivul auto-glorificarii.

Incertitudinea auto-evaluarii si auto-cunoasterea

Oamenilor nu le place incertitudinea si in special incertitudinea legata de propriul eu. Oamenii sunt inclinati spre auto-cunoastere atunci cand nu sunt siguri despre cum sunt pe o anume dimensiune. In asemenea situatii ei cauta un feedback diagnostic despre sine pe respectiva dimensiune (Strube et al., 1986; Trope 1975, 1979; Trope & Ben-Yair, 1982). Aceasta tendinta este deosebit de prezenta in cazul persoanelor care sunt predispuse spre focalizarea atentiei asupra vietii interioare si asupra aspectelor private ale eu-lui (Franzoi, Davis & Markwiese, 1990).

Scopurile si auto-cunoasterea

Uneori oamenii realizeaza ca este importanta obtinerea unor informatii reale despre sine, chiar daca aceasta informatie nu este una placuta. Daca indivizii sunt motivati sa decida care dintre abilitatile personale necesita o imbunatatire, ce fel de sarcini sa aleaga in viitor sau cat timp, efort si bani sa investeasca in elaborarea unor anume comportamente si competente ei pot ajunge la concluzia ca castigul de lunga durata este preferabil unei neplaceri actuale. In aceste situatii, chiar daca pot evita feedback-urile negative despre propriul eu, urmare a valorii strategice deosebite a acestuia, il cauta activ.