Stenoza mitrala

STENOZA MITRALA

Definitie este o modificare patologica a orificiului mitral, produsa de sudarea valvelor cu stramtarea orificiului, impiedicand scurgerea sangelui din atriu in ven­triculul stang in timpul diastolei.
Prima consecinta a stramtarii orificiului mitral consta in scaderea debitului ven­triculului stang. Pentru o perioada de timp, prin interventia unor mecanisme com­pensatoare - dilatatie si crestere a presiunii diastolice in atriul stang - debitul ven­triculului stang se mentine normal.
Cu timpul, fenomenele compensatoare sunt depasite, debitul cardiac scade si sangele stagneaza deasupra obstacolului in atriul stang si in circulatia pulmonara, ceea ce impune inimii drepte un efort suplimentar, din care cauza se hipertrofiaza, iar mai tarziu se decompenseaza. Cat timp debitul ventriculului stang ramane normal. stenoza mitrala este compensata si nu apar complicatii. Cand apar staza si hipertensiunea pulmonara, survin semne pulmonare, iar in ultima perioada, cand inima dreapta cedeaza, apar semnele insuficientei cardiace drepte. Manifestarile clinice devin evidente cand suprafata orificiului mitral, care normal masoara 4-6 cm², scade sub 2 cm².
Etiologie: boala este mai frecventa la femei, cauza principala fiind endocardita reumatismala. Originea congenitala este exceptionala.
Anatomia patologica arata sudarea celor doua valvule mitrale, micsorarea ven­triculului stang, dilatarea atriului stang, hipertrofia inimii drepte si leziuni pulmonare datorate stazei si hipertensiunii.
Simptomatologia depinde de stadiul clinic.

In primul stadiu - asimptomatic, subiectiv - nu apar decat semne fizice.
La examenul clinic se constata, la palpare, freamat catar, iar la auscultarea cor­dului, o uruitura diastolica, fenomen datorat trecerii sangelui in diastola prin orificiul mitral micsorat: de asemenea, accentuarea primului zgomot la varf si a celui de-al doilea la orificiul pulmonar. Pulsul este mic, iar tensiunea arteriala scazuta, datorita debitului cardiac redus. Examenul radiologi evidentiaza o inima de configuratie mitrala (cord ridicat), cu arcul inferior stang micsorat, cel mijlociu bombat si semne de marire a inimii drepte, EKG arata modificarea undei P, largita si uneori bifida.

In stadiul II, de hipertensi­une pulmonara apar numeroase semne care atrag atentia bolnavului asupra suferintei sale: dispnee de efort, uneori ortopnee si chiar edem pulmonar acut, puseuri bronsitice cu tuse seaca sau cu expectoratie redusa, hemoptizii mici si repetate, usoara cianoza a fetei, palpitatii frecvente si precoce, uneori dureri precordiale si tulburari de ritm (in special fibrilatie atriala). Bolnavul este astenic.

In stadiul III, de insuficienta cardiaca dreapta, dispar de obicei tulburarile din stadiul precedent, care traduc staza pulmonara, aparand semnele insuficientei cardiace drepte: edeme periferice, hempatomegalie, ascita. Pot surveni tromboze intracardiace (in special in atriul stang dilatat) si embolii in arterele periferice, cerebrale, renale si splenice etc.

Complicatiile sunt numeroase si apar de obicei in stadiul al doilea si al treilea: recrudescenta a infectiei reumatice, endocardita lenta, insuficienta cardiaca, tul­burari de ritm, infarcte pulmonare, accidente tromboembolice etc.
Evolutia este lenta si progresiva. Evolutia si prognosticul depind de aparitia complicatiilor, in primul rand de frecventa recidivelor reumatismale si de starea miocardului, dar si de asocierea cu alte boli valvulare, de gradul stenozei, de modul de viata al bolnavului. Uneori stenoza ramane usoara si stationara, incat bolnavii pot duce o viata aproape normala.
Tratamentul este in primul rand profilatic, urmarind prevenirea recidivelor reu­matismale, a endocarditei lente si a insuficientei cardiace, prin evitarea eforturilor, dieta hiposodata, Tratamentul infectiilor streptococice, o profilaxie de lunga durata cu penicilina. in stadiul de stenoza compensata se administreaza uneori calmante si se recomanda un regim de crutare. in aceste cazuri, sarcinile sunt adesea posibile, fara incidente. Cand apare hipertensiunea pulmonara, in special hemoptiziile, emboliile, edemul pulmonar si tulburarile de ritm, se recomanda interventia chirurgicala (cornisurotomie).
Contraindicatele comisurotomiei sunt: insuficienta cardiaca, endocardita lenta, infectia reumatica activa. Tulburarile de ritm se trateaza cu digitala saii chinidina, emboliile cu anticoagulante, iar insuficienta cardiaca, cu repaus, dieta hiposodata si digitala.
O alta interventie chirurgicala, se face pe cord deschis, cu inlocuirea valvelor mitrale cu o proteza Starr-Edwards. Este superioara precedentelor si este indicata in stenoza mitrala si insuficienta mitrala si in caz de restenozare dupa comisurotomie.