REACTII ADVERE LA ALIMENTE

'Alergia la alimente' este un termen generic folosit atat de medici cat si de pacienti pentru a descrie o gama larga de reactii clinice aparute ca urmare a consumului unor alimente.

Academia americana pentru studiul alergiei defineste reactia adversa la alimente prin urmatorul tabel:

logic.                             Intoleranta alimentara

Cuprinde o gama larga de manifestari clinice declansate de ingestia alimentara, ce nu sunt datorate reactiilor imune. Unele reactii se datoreaza efectelor farmacologice ale unor constituienti alimentari (cofeina din cafea) si apar la doze egale, doar la unii indivizi, Unele reactii, sunt declansate de ingredientele alimentare, iar altele sunt datorate deficitului enzimatic: deficitul de dizaharidaze (meteorism, crampe abdominale, diaree); galactozemie (varsaturi si diaree); deficit de enzime pancreatice - in fibroza cistica.

Ingredientii alimentari

Substante ce contin suIt, ca metasulfitul de sodiu, sunt larg utilizate in industria bauturilor si in conservarea produselor vegetale. Ele pot determina la unii consumatori o criza severa de astm si chiar o reactie de tip anafilactic.

Glutamatul de sodiu, continut in cantitati mari in alimente de tip oriental (sindromul restaurantului chinezesc), poate declansa la 2-3 ore de la ingerare: senzatii de sufocare, amorteli, edem la nivelul fetei, regiunii cervicale si in portiunea superioara a toracelui.

Benzoatii, butilatul de hidroxitoluen, butilatul de hidroxianisol, sunt implicati in 15% din cazurile de rinita cronica si urticarie.

Nitratii/nitriti utilizati in prepararea carnii (sunca, hot dog), pot produce cefalee, prin mecanism vascular. Rareori determina o simptomatologie intestinala; s-au descris cazuri de cianoza la copi dupa ingestia de spanac sau apa contaminata, prin methemoglobulinemie.

Galbenul de tartrazina, colorant alimentar, poate produce astm, rinite sau urticarie la consumatorii alergici la penicilina, printr-un mecanism necunoscut.

Toxinele bacteriene (Clostridium Botulinum, Stafilococus aureus), fungi (Aspergillus Flavus, Fusarium) si algele, constituie alti factori etiologici ai reactiilor adverse.

Agentii farmacologici

Sunt reprezentati de substante biologic active ce se gasesc in compozitia unor alimente. Astfel, tomatele, ananasul, bananele, ciocolata, branza de tip Camembert si unele soiuri de vin, contin amine vasoactive (epinefrina, norepinefrina, dopamina, histamine) ce pot declansa la unii indivizi cefalee.

Metilxantinele (cofeina, teobromina) se gasesc in cafea (o ceasca de cafea contine 150 mg cofeina), cacao, ciocolata, cola, ceai si pot produce: anxietate, insomnii, palpitatii, greturi, dureri abdominale, diaree.

Histamina (produsa prin decarboxilarea histidinei prin actiunea bacteriilor) se gaseste in: branza, preparatele din carne de porc sau vita (salamuri, carnati), alimente fermentate sau conservate.

Se stie ca albusurile, crustaceele, capsunile, tomatele, ciocolatele, citricele, unele specii de peste, ananasul si etanolul determina prin ingestie eliberare de histamina.

Alergia la alimente

Pentru multi termenul de alergie la alimente este sinonim cu reactia imuna ce implica IgE. Pentru altii, termenul include si alte mecanisme alergice: complexe imune circulante, activarea complementului, etc. 

Prin definitie, 'Alergia la alimente' grupeaza toate manifestarile determinate de alimente prin mecanism de tip imun, iar cel de 'anafilaxia la alimente' pe cele declansate prin reactii imune ce implica IgE, bazofilele si mastocitele.

Afectiunea este mai frecventa la copi decat la adulti, in special la copii cu predispozitii alergice.

Capacitatea de aparare a tractului gastro-intestinal este conferita de: flora intestinala saprofita, peristaltism, secretia de HCl, sarurile biliare, glicoproteinele, regenerarea celulara, IgA, celulele Kupffer, mastocitele din peretele intestinal.

Alimentele pot produce injurie tisulara prin toate tipurile de reactii imune (clasificarea Gell si Coombs).

Mecanismele prin care reactiile de tip alergic apar doar la unii indivizi sunt corelate cu deficienta relativa a secretiei de IgA sau cu anomalii in reglarea productiei de anticorpi (modificarea LTh/LTs). Rolul degradarii enzimatice a alimentelor in timpul digestiei, in formarea si activarea determinantilor antigenului, nu este bine precizat.