Medicina
Partea speciala - bolnav cu glaucomPartea speciala - bolnav cu glaucom Patrea speciala a cestei lucrari cuprinde doua capitole: Primul capitol cuprinde un studiu statistic efectuat pe cazurile diagnosticate si tratate cu glaucom in judetul Gorj in anul 2010 Al doilea capitol detaliaza un plan de nursing aplicat pe un caz de pacient internat cu glaucom, realizand unele particularitati de ingrijire. STUDIUL CLINIC MOTIVATIA O anumita boala pe care, prin felul ei de manifestare o putem identifica, are o anumita cauza. Trebuie sa retinem totusi ca aceeasi boala se manifesta in mod diferit de la un organism la altul, deoarece fiecare organism reactioneaza intr-un mod particular, propriu, numai lui, la aceeasi cauza de boala. Deci, identificand o boala la un organism uman, vom trata nu boala, ci bolnavul cu particularitatile sale. Intelegerea acestei notiuni are o mare insemnatate practica, deoarece, de ea depinde succesul tratamentelor. Un bolnav suferind de o anumita boala are psihicul sau, felul sau de manifestare, de a reactiona biologic la boala. Intelegandu-l in complexitatea manifestarilor sale, se realizeaza si acea legatura sufleteasca intre bolnav si cei ce-l ingrijesc, premisa hotaratoare pentru obtinerea unor rezultate pozitive cand tratam bolnavul. Bolnavii carora li se efectueaza operatii chirurgicale oftamologice , au nevoie de ingrijiri speciale. Majoritatea acestor bolnavi au o stare de anxietate deosebita , temandu-se ca interventia nu va reusi si ca starea prezenta a vederii lor se va agrava . Dificultatea ingrijirilor consta in faptul ca bolnavii avind ambii ochi acoperiti sunt complet dezorientati. Cunoasterea aprofundata a simptomatologiei bolii si implicit a bolnavului cu particularitatile sale va ajuta mult asistentul medical in acordarea ingrijirilor de specialitateatat in faza preoperatorie cat si in faza postoperatorie. Asistenta medicala este cea care va face educatie sanitara bolnavului, il va instrui cu privire la regimul de viata ce trebuie urmat, cu privire la modul in care trebuie sa-si gestioneze boala, importanta tratamentului si a controalelor medicale periodice, cat si despre riscurile la care se expune daca va neglija tratamentul si prescriptiile medicale. MATERIAL SI METODA Studiul statistic efectuat pe cazurile diagnosticate si tratate cu glaucom in judetul Gorj in in anul 2010, a analizat urmatorii parametrii: 1. numar cazuri luate in evidenta de medicul de familie, repartitia acestora pe sexe, grupe de varsta si medii de provenienta, in judetul Gorj; 2. numar cazuri diagnosticate prin UPU/CPU , repartitia acestora pe sexe, si medii de provenienta in judetul Gorj; 3. numar cazuri internate si tratate in spital, repartitia acestora pe sexe, grupe de varsta si medii de provenienta in judetul Gorj ; 4. numar cazuri tratate medicamentos si operate 1. CAZURILE LUATE IN EVIDENTA DE MEDICUL DE FAMILIE REPARTITIA PE SEXE In anul 2010 in Judetul Gorj au fost luati in evidenta la medicul de familie un numar de 143 cazuri de imbolnavire prin glaucom din care 98 cazuri sunt reprezentate de femei si 45 cazuri de barbati.
2. CAZURILE LUATE IN EVIDENTA DE MEDICUL DE FAMILIE REPARTITIA PE MEDII DE PROVENIENTA In anul 2010 in Judetul Gorj au fost luati in evidenta la medicul de familie un numar de 143 cazuri de imbolnavire prin glaucom din care 77 cazuri sunt in mediul urban si 66 cazuri in mediul rural.
3. CAZURILE LUATE IN EVIDENTA DE MEDICUL DE FAMILIE REPARTITIA PE GRUPE DE VARSTA Repartitia pe grupe de varsta a cazurilor de glaucom luate in evidenta la medicul de familie in anul 2010a fost urmatoarea:
4. CAZURILE DE GLAUCOM DIAGNOSTICATE PRIN UPU/CPU REPARTITIA PE SEXE In Anul 2010 in Judetul Gorj au fost diagnosticati prin prezentare la UPU/CPU un numar de 82 cazuri de imbolnavire prin glaucom din care 43 cazuri sunt reprezentate de femei si 39 cazuri de barbati.
5. CAZURILE DE GLAUCOM DIAGNOSTICATE PRIN UPU/CPU REPARTITIA PE MEDII DE PROVENIENTA In anul 2010 in Judetul Salaj au fost diagnosticati prin prezentare la UPU/CPU un numar de 82 cazuri de imbolnavire prin glaucom din care 12 cazuri sunt mediul urban si 70 cazuri din mediul rural.
6. CAZURILE DE GLAUCOM INTERNATE IN SPITAL REPARTITIA PE SEXE In anul 2010 in Judetul Gorj au fost internate in spital un numar de 225 cazuri de imbolnavire prin glaucom din care 141 cazuri sunt reprezentate de femei si 84 cazuri de barbati.
7. CAZURILE DE GLAUCOM INTERNATE IN SPITAL REPARTITIA PE MEDII DE PROVENIENTA In anul 2010 in Judetul Gorj au fost internate in spital un numar de 225 cazuri de imbolnavire prin glaucom din care 89 cazuri provin din mediul urban si 136 cazuri din mediul rural.
8. CAZURILE DE GLAUCOM INTERNATE IN SPITAL REPARTITIA PE GRUPE DE VARSTA Repartitia pe grupe de varsta a cazurilor de glaucom luate in evidenta la medicul de familie in anul 2010 a fost urmatoarea:
9. INCIDENTA CAZURILOR TRATATE MEDICAMENTOS/OPERATE Din totalul de 225 cazuri internate in spital cu diagnostic de glaucom in anul 2010in Judetul Gorj la 127 cazuri s-a aplicat tratament medicamentos iar 98 cazuri au necesitat interventie chirurgicala.
REZULTATE SI DISCUTII In urma studiului realizat, putem afirma ca in Judetul Gorj in anul 2010 au fost luati in evidenta la medicul de familie un numar de 143 cazuri de glaucom . Cele mai mute cazuri sunt inregistrate la femei , acestea reprezentand 69% din cazuri fata de 31% din cazuri reprezentate de barbati. Raportat la mediul de provenienta , cele mai multe cazuri luate in evidenta la medicul de familie se inregistreaza in mediul urban, 54%, fata de 46% din cazuri inregistrate in mediul rural. Raportat la grupele de varsta, repartitia cazurilor este uniforma, 50% din cazuri inregistrate la grupa de varsta 15-64 ani si 50 % din cazuri la grupa de varsta peste 65 de ani. Un numar de 82 cazuri de glaucom , in anul 2010, au fost diagnosticate prin prezentare la UPU/CPU. Si in acest caz cele mai multe au fost inregistrate in randul femeilor, 52%, fata de 48% cazuri inregistrate in randul barbatilor. Cele mai multe cazuri au provenit din mediul rural, 85%, fata de numai 15% din cazuri provenite din mediul urban. In anul 2010 au fost internate in spital un numar de 225 cazuri de glaucom. Cele mai multe au fost inregistrate si in aceasta situatie in randul femeilor 63% din cazuri fata de 37% din cazuri inregistrate in randul barbatilor. Analizand situatia pe medii de provenienta, cele mai multe cazuri se inregistreaza in mediul rural, 60% fata de 40% inregistrate in mediul urban. Cele mai afectate grupe de varsta sunt: 55-64 ani cu 29 % din cazuri, 45-54 ani si 65-74 ani cu cate 24% din cazuri, peste 75 ani cu 11% din cazuri, 35-44 ani cu 8% din cazuri si 25-34 ani cu 3% din cazuri. La grupele de varsta 5-14 ani si 15-24 ani s-au inregistrat cate un caz in anul 2010 in judetul Gorj. Din totalul de 225 cazuri internate in spital in Judetul Gorj in anul 2010, la 56% din cazuri s-a aplicat tratament medicamentos iar 44 % din cazuri au necesitat interventie chirurgicala. In concluzie, putem afirma ca in Judetul Gorj in anul 2010, cele mai multe cazuri au fost inregistrate in mediul rural ( 60%) si in randul femeilor ( 63% ). Populatia cea mai afectata este populatia de varsta a doua si a treia in randul tinerilor cazurile inregistrate fiin sporadice. CAPITOLUL II Al doilea capitol al acestei lucrari detaliaza un plan de nursing aplicat pe un caz de pacient internat cu glaucom, realizand unele particularitati de ingrijire. Planul de nursing a fost conceput pe pe definirea celor 14 nevoi fundamentale ale individului, care ii asigura acestuia starea de bine fizica si mentala. Satisfacerea a acestor nevoi pentru pacient, reprezinta obiectivul profesiei de asistenta medicala. Metoda de studiu folosita la cuprins: culegerea datelor; analiza si interpretarea datelor ( problemele pacientului ), identificand nevoia fundamentala si formuland diagnosticul de ingrijire; interventiile asistentei; evaluarea rezultatelor. CAZ CLINIC I Bolnavul D.V. , nascut la 17. 07. 1938 in varsta de 60 de ani, pensionar cu domiciliul in orasul X, se prezinta in data de 22. 11. 2010 la cabinet, de unde este internat in sectia Oftamologie a Spitalului Judetean Tg. Jiu, in urma scaderii masive a vederii la O.S. Bolnavul traieste si munceste in conditii bune iar fata de mediu se comporta normal. Boala actuala a debutat insidios in urma cu cateva luni cand bolnavul a observat o scadere a vederii la OS. Bolnavul neglijeaza a se adresa medicului specialist pana in prezent. La ex. Clinic general se constata : tegumente si mucoase normal colorate cu exceptia mucoasei conjunctivale care este congestionata; tesut musculo-adipos slab reprezentat; sistem osto-articular integru; aparat respirator, torace normal conformat, sonoritate pulmonara normala, murmur vezicular prezet; aparat cardiovascular, soc apexian in spatiul V intercostal stang , zgomote cardiace ritmice, bine batute, matitate cardiaca normala TA=115/60mmHg, AV= 80b/min; aparat digestiv, abdomen suplu si moale, nedureros la palpare, ficat si splina in limite normale, tranzit intestinal prezent; aparat uro-genital, loji renale libere, mictiuni spontane nedureroase, Giordano (negativ); sistem nervos echilibrat : ROT prezente, reflex pupilar prezent; La examenul ocular se constata : OD- polul anterior si posterior normal. La examinarea campului vizual se constata V.OD = 1, V.OS ndm (numara degetele de la o mana), corneea usor indurata. Intumescenta, CA mica, cristalin cataract, FO nu se vizualizeaza. Tonometric : TIOD =5/5,5 , TIOS = 2/ 7,5. Pe baza examenului obiectiv si subiectiv se pune diagnosticul de glaucom secundar, cataracta intumescenta si se recomanda peste 3 zile interventia chirurgicala. In vederea interventiei chirurgicale se efectuiaza examene de laborator si paraclinice. Examene de laborator in urma carora se constata : hemoglobina = 12,4 gr%, leucocite 4300/mmc, VSH =9 mm/ora, glicemie = 85 mg % , VDRL negativ, TS =2min., TC = 8min., examen urina D = 1018, pH = 6 acid, A.P.Z. absent, epitelii plate rare. Anamneza asistentei : bolnavul prezinta o stare generala alterata, dureri intense, scaderea masiva a vederii OS, cornee usor indurata intumescenta. In primele zile de la internare bolnavul este nelinistit avand o PIO crescuta. Bolnavul va sta intr-un salon cu putina lumina si va sta in repaos total la pat, i se va aplica un tratament de urgenta care vizeaza scaderea TO si in acelasi timp pregatirea pentru interventia chirurgicala. In acest scop se administreaza : Ederen 1cp/6ore, Glicerol, KC 12,3/zi instilatii locale cu Glaucostat, pentru calmarea durerii si sedare in urmatoarea zi i se administreaza 1 f Mialgin. Bolnavul se alimenteaza corespunzator nevoilor organismului, isi poate pastra tegumentele si mucoasele curate si temperatura in limite normale. Se face pregatirea pentru operatie. In ziua interventiei bolnavului i se impune abstinenta alimentara, iar seara i se va face o clisma evacuatoare simpla. Inainte de culcare i se administreaza 1 cp. Meprobamat pentru sedarea SN si pentru a obtine un somn fiziologic. In dimineata zilei, se va face testul la Xilina si toaleta ce consta din taierea genelor, spalarea pe fata cu sapun lichid, dezinfectie cu iod, dupa care se conduce bolnavul la sala, unde i se prezinta echipa de medici. Postoperator in primele 24 de ore, bolnavul va sta culcat pe partea neoperata supraveghindui-se functiile vitale ( T,P,TA, culoarea tegumentelor) si urmand ca pansamentul sa nu se miste de pe ochi. Se va recomanda bolnavului sa stea cu capul complet nemiscat, sa nu tuseasca, sa nu stranute, sa nu faca miscari bruste, sa vorbeasca in soapte. In primele 24 de ore, alimentatia va fi lichida, iar in urmatoarele zile de consistenta moale. Dupa 24 de ore se ridica treptat extremitatea proximala a patului si bolnavul ca sta in decubit dorsal. Pansamentul va fi schimbat o data pe zi i primele 4-5 zile. Daca are o evolutie mai buna in ziua a 6-a se lasa ochiul fara pansament ziua iar seara se acopera din nou.Se va asigura un climat favorabil, se va combate constipatia cu Ciocolax sau supozitoare de Glicerina. Durerea oculara este combatuta cu Xilina 1% si 2% in prima zi dupa operatie, infectia se previne cu Penicilina ( 400.000) la 4 ore, I se mai administreaza Ederen ½ la 6 ore. Dupa ce se permite ridicarea din pat, bolnavul va incepe mobilizarea activa cu sprijinul asistentei pentru a evita pericolul caderii ce consta din plimbari scurte prin salon si imprejurimi. Dupa ce ochiul nu mai este acoperit bolnavul va face singur miscari, nu se va apleca 3-4 saptamani. Bolnavul va fi ajutat sa se imbrace si sa se dezbrace, sa manance, i se va face toaleta pe portiuni in primele zile pana isi va putea pastra singur tegumentele si mucoasele curate. De asemeni i se vor citi carti, ziare, corespondenta. In relatiile cu semenii bolnavul este comunicativa iar cu personalul medical cooperant, dorind ca insanatosirea sa decurga cat mai repede si mai bine. La externare, bolnavului i se recomanda o viata linistita, lipsita de stress, de efort fizic si ocular, sa nu ridice greutati, sa nu consume excitante, bauturi alcoolice, sa nu fumeze, sa urmeze tratamentul conform retetei prescrise, sa se prezinte periodic la control prin policlinica, iar la o luna sa se prezinte la spital pentru a i se scoate firele. PLAN DE NURSING
CONCLUZII Glaucomul afecteaza mai des femeile decit barbatii, find cel mai des intilnita intre virsta de 55-64 ani. . Glaucomul este mai des intilnit in mediul rural (60%) , decat in mediul urban (40%). . Cele mai multe cazuri se prezinta la medic in faza de debut a bolii. . Este de dorit ca glaucomul sa fie tratat din timp si cu mare atentie, pentru a evita aparitia complicatiilor deoarece boala poate duce la pierderea totala a vederii. . Deoarece in unele forme de glaucom simptomele obiective sunt reduse unii bolnavi neglijeaza prezentarea la medic in fazele de debut ale bolii ceea ce ingreuneaza ameliorarea bolii prin tratament. . Principalul simptom al glaucomului este cresterea tensiunii oculare si a fost identificat la toti pacienti internati. . Ingrijirile nursing efectuate de asistenta medicala sunt parte integranta din planul terapeutic stabilit de medic. .Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea si examinarea clinicǎ a bolnavului. .Ajutand medicul si pacientul, asistenta medicalǎ creeazǎ un climat favorabil pentru relatia: medic - pacient - asistentǎ. . Ingrijiile nursing au un rol deosebit in tratamentul aplicat pacientului, iar cel mai important lucru in aceste cazuri este inlaturarea anxietatii. Menajarea bolnavului de traumatismele psihice si asigurarea bolnavului ca totul se va desfasura in conditii perfecte, ca echipa operatorie va face totul ca interventia chirurgicala sa se desfasoare bine, are o importanta deosebita in faza de ingrijire si preoperatorie si de pregatire a bolnavului pentru interventia chirurgicala. Bolnavii carora li se efectueaza operatii chirurgicale oftamologice, au nevoie de ingrijiri speciale, majoritatea acestor bolnavi au o stare de anxietate deosebita. Dificultatea ingrijirilor consta in faptul ca bolnavii avind ambii ochi acoperiti sunt complet dezorientati, iar acest lucru necesita o atentie deosebita din partea personalului de ingrijire. . Ingrijirile nursing vizeaza manopere specifice atat in faza preoperatorie cat si in faza postoperatorie, si urmaresc in primul rand efectuarea tratamentului la indicatia medicului si evitarea aparitiei complicatiilor . . Asistenta medicala are un rol important in promovarea masurilor profilactice. Asistenta ii va recomanda unui bolnav de glaucom o viata ordonata, lipsita de emotii puternice, stress, fara surmenaj fizic sau ocular. . Asistenta medicala are obligatia de a cunoaste simptomatologia bolii acute pentru a putea indruma pacientul la un consult de specialitate, si a evita astfel cronicizarea bolii care poate duce la pierderea vederii. 17. Asistenta medicala invata pacientul cum sa-si gestioneze boala, importanta aplicarii corecte a tratamentului prescris si a controalelor periodice la medicul curant si informeaza pacientul despre riscurile la care se supune in cazul intreruperii ingrijirilor de specialitate. BIBLIOGRAFIE 1.Gh. Mogos, Alexandru Ianculescu - Compendiu de anatomie si fiziologie - Ed. Stiintifica 2.M. Ifrim , Gh. Niculescu - Compendiu de anatomie -- Ed. Stiintifica si Enciclopedica , Bucuresti 1988 3.C. Voiculescu; I.C. Petricu -Anatomia si fiziologia omului - I-Ed. Medicala , Bucuresti 1971 4. Dr. Szekely Csaba - Nursing comunitar, Universitatea de Vest "Vasile Goldis", Arad - Romania 5. Virginia Henderson - Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului, 1991, Copenhaga - Danemarca 6. Virginia Henderson - Principii de baza a ingrijirii persoanei sanatoase / bolnave - nursing, Societatea personalului sanitar din Romania 7. S.Buiuc, L.Jolobcaceastai - oftalmologie practica 8. Fodor Pop. D. Popa - oftamologie 9. M.Mihailescu - chirurgie pentru cadre medii 10. Flanumar Iosef - Glaucomul - Ghid pentru pacienti si cadrele medicale; o sursa de informare rapida - Infomedica, 2004 11. Paul Cornea, Florica Constantin - Glaucomul. Fiziopatologia si clinica hipertensunii oculare - Editura Medicala, Bucuresti, 1979 12. Cernea P - Fiziologia oculara - Editura Medicala, 1986 13. Calugaru M., Chisalita D., Cenea P. - Tratat de Oftalmologie - Editura Medicala, bucuresti, 2002 14. Cernea P - Tratat de oftalmologie - 2002 15. P.P.Vancea - Curs Universitar IMF Iasi 2001 Societatea Europeana de Glaucom 16. Rodica Pop - Oftalmologie - Editura Casa Cartii de Stiinta, 1996 17. P. Cernea - Tratat de oftalmologie - Editura Medicala, Bucuresti, 1997 18. Olteanu M., Carstocea B., - Oftalmologie: Urgente - Editura Didactica si Pedagogica, 1985 19. D. Costin - Oftalmologie - Editura Apollonia, 1999 20. M. Olteanu - Tratat de Oftalmologie - Editura Medicala, 1989 21. Fodor P., Pop D., Popa D., - Oftalmologie infantila - Editura Medicala, Bucuresti, 1989 22. Rodica Popa - Oftalmologie - Editura Cartii de Stiinta, Cluj Napoca, 1995 23. Boistaenu V. - Oftalmologia - Chisinau, 1995 24. Buiuc S. - Oftalmologie practica - 2 vol. Iasi ,1979, 1981
|