Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Partea speciala - bolnav cu glaucom



Partea speciala - bolnav cu glaucom


Partea speciala - bolnav cu glaucom

















Patrea speciala a cestei lucrari cuprinde doua capitole:



Primul capitol cuprinde un studiu statistic efectuat pe cazurile diagnosticate si tratate cu glaucom in judetul Gorj in anul 2010

Al doilea capitol detaliaza un plan de nursing aplicat pe un caz de pacient internat cu glaucom, realizand unele particularitati de ingrijire.

















STUDIUL CLINIC


MOTIVATIA


O anumita boala pe care, prin felul ei de manifestare o putem identifica, are o anumita cauza. Trebuie sa retinem totusi ca aceeasi boala se manifesta in mod diferit de la un organism la altul, deoarece fiecare organism reactioneaza intr-un mod particular, propriu, numai lui, la aceeasi cauza de boala. Deci, identificand o boala la un organism uman, vom trata nu boala, ci bolnavul cu particularitatile sale.

Intelegerea acestei notiuni are o mare insemnatate practica, deoarece, de ea depinde succesul tratamentelor. Un bolnav suferind de o anumita boala are psihicul sau, felul sau de manifestare, de a reactiona biologic la boala. Intelegandu-l in complexitatea manifestarilor sale, se realizeaza si acea legatura sufleteasca intre bolnav si cei ce-l ingrijesc, premisa hotaratoare pentru obtinerea unor rezultate pozitive cand tratam bolnavul.

Bolnavii carora li se efectueaza operatii chirurgicale oftamologice , au nevoie de ingrijiri speciale. Majoritatea acestor bolnavi au o stare de anxietate deosebita , temandu-se ca interventia nu va reusi si ca starea prezenta a vederii lor se va agrava . Dificultatea ingrijirilor consta in faptul ca bolnavii avind ambii ochi acoperiti sunt complet dezorientati. Cunoasterea aprofundata a simptomatologiei bolii si implicit a bolnavului cu particularitatile sale va ajuta mult asistentul medical in acordarea ingrijirilor de specialitateatat in faza preoperatorie cat si in faza postoperatorie.

Asistenta medicala este cea care va face educatie sanitara bolnavului, il va instrui cu privire la regimul de viata ce trebuie urmat, cu privire la modul in care trebuie sa-si gestioneze boala, importanta tratamentului si a controalelor medicale periodice, cat si despre riscurile la care se expune daca va neglija tratamentul si prescriptiile medicale.









MATERIAL SI METODA










Studiul statistic efectuat pe cazurile diagnosticate si tratate cu glaucom in judetul Gorj in in anul 2010, a analizat urmatorii parametrii:

1. numar cazuri luate in evidenta de medicul de familie, repartitia acestora pe sexe, grupe de varsta si medii de provenienta, in judetul Gorj;

2. numar cazuri diagnosticate prin UPU/CPU , repartitia acestora pe sexe, si medii de provenienta in judetul Gorj;

3. numar cazuri internate si tratate in spital, repartitia acestora pe sexe, grupe de varsta si medii de provenienta in judetul Gorj ;

4. numar cazuri tratate medicamentos si operate












1. CAZURILE LUATE IN EVIDENTA DE MEDICUL DE FAMILIE

REPARTITIA PE SEXE


In anul 2010 in Judetul Gorj au fost luati in evidenta la medicul de familie un numar de 143 cazuri de imbolnavire prin glaucom din care 98 cazuri sunt reprezentate de femei si 45 cazuri de barbati.


Sexul

Numar de cazuri

Procent

Masculin



Feminin







2. CAZURILE LUATE IN EVIDENTA DE MEDICUL DE FAMILIE

REPARTITIA PE MEDII DE PROVENIENTA


In anul 2010 in Judetul Gorj au fost luati in evidenta la medicul de familie un numar de 143 cazuri de imbolnavire prin glaucom din care 77 cazuri sunt in mediul urban si 66 cazuri in mediul rural.


Mediul de provenienta

Numar de cazuri

Procent

Urban



Rural








3. CAZURILE LUATE IN EVIDENTA DE MEDICUL DE FAMILIE

REPARTITIA PE GRUPE DE VARSTA


Repartitia pe grupe de varsta a cazurilor de glaucom luate in evidenta la medicul de familie in anul 2010a fost urmatoarea:


Grupa de varsta

Numar de cazuri

Procent

0-4 ani



5-14 ani



15-64 ani



Peste 65 ani






4. CAZURILE DE GLAUCOM DIAGNOSTICATE PRIN UPU/CPU REPARTITIA PE SEXE


In Anul 2010 in Judetul Gorj au fost diagnosticati prin prezentare la UPU/CPU un numar de 82 cazuri de imbolnavire prin glaucom din care 43 cazuri sunt reprezentate de femei si 39 cazuri de barbati.


Sexul

Numar de cazuri

Procent

Masculin



Feminin









5. CAZURILE DE GLAUCOM DIAGNOSTICATE PRIN UPU/CPU REPARTITIA PE MEDII DE PROVENIENTA


In anul 2010 in Judetul Salaj au fost diagnosticati prin prezentare la UPU/CPU un numar de 82 cazuri de imbolnavire prin glaucom din care 12 cazuri sunt mediul urban si 70 cazuri din mediul rural.


Mediul de provenienta

Numar de cazuri

Procent

Urban



Rural









6. CAZURILE DE GLAUCOM INTERNATE IN SPITAL

REPARTITIA PE SEXE


In anul 2010 in Judetul Gorj au fost internate in spital un numar de 225 cazuri de imbolnavire prin glaucom din care 141 cazuri sunt reprezentate de femei si 84 cazuri de barbati.


Sexul

Numar de cazuri

Procent

Feminin



Masculin









7. CAZURILE DE GLAUCOM INTERNATE IN SPITAL

REPARTITIA PE MEDII DE PROVENIENTA


In anul 2010 in Judetul Gorj au fost internate in spital un numar de 225 cazuri de imbolnavire prin glaucom din care 89 cazuri provin din mediul urban si 136 cazuri din mediul rural.


Mediul de provenienta

Numar de cazuri

Procent

Urban



Rural









8. CAZURILE DE GLAUCOM INTERNATE IN SPITAL

REPARTITIA PE GRUPE DE VARSTA


Repartitia pe grupe de varsta a cazurilor de glaucom luate in evidenta la medicul de familie in anul 2010 a fost urmatoarea:

Grupa de varsta


ani


ani


ani


ani


ani


ani


ani



ani

Peste 75 ani


Nr. Cazuri























9. INCIDENTA CAZURILOR TRATATE MEDICAMENTOS/OPERATE


Din totalul de 225 cazuri internate in spital cu diagnostic de glaucom in anul 2010in Judetul Gorj la 127 cazuri s-a aplicat tratament medicamentos iar 98 cazuri au necesitat interventie chirurgicala.



Tipul de tratament

Numar de cazuri

Procent

Medicamentos



Operati








REZULTATE SI DISCUTII


In urma studiului realizat, putem afirma ca in Judetul Gorj in anul 2010 au fost luati in evidenta la medicul de familie un numar de 143 cazuri de glaucom . Cele mai mute cazuri sunt inregistrate la femei , acestea reprezentand 69% din cazuri fata de 31% din cazuri reprezentate de barbati. Raportat la mediul de provenienta , cele mai multe cazuri luate in evidenta la medicul de familie se inregistreaza in mediul urban, 54%, fata de 46% din cazuri inregistrate in mediul rural. Raportat la grupele de varsta, repartitia cazurilor este uniforma, 50% din cazuri inregistrate la grupa de varsta 15-64 ani si 50 % din cazuri la grupa de varsta peste 65 de ani.

Un numar de 82 cazuri de glaucom , in anul 2010, au fost diagnosticate prin prezentare la UPU/CPU. Si in acest caz cele mai multe au fost inregistrate in randul femeilor, 52%, fata de 48% cazuri inregistrate in randul barbatilor. Cele mai multe cazuri au provenit din mediul rural, 85%, fata de numai 15% din cazuri provenite din mediul urban.

In anul 2010 au fost internate in spital un numar de 225 cazuri de glaucom. Cele mai multe au fost inregistrate si in aceasta situatie in randul femeilor 63% din cazuri fata de 37% din cazuri inregistrate in randul barbatilor. Analizand situatia pe medii de provenienta, cele mai multe cazuri se inregistreaza in mediul rural, 60% fata de 40% inregistrate in mediul urban. Cele mai afectate grupe de varsta sunt: 55-64 ani cu 29 % din cazuri, 45-54 ani si 65-74 ani cu cate 24% din cazuri, peste 75 ani cu 11% din cazuri, 35-44 ani cu 8% din cazuri si 25-34 ani cu 3% din cazuri. La grupele de varsta 5-14 ani si 15-24 ani s-au inregistrat cate un caz in anul 2010 in judetul Gorj.

Din totalul de 225 cazuri internate in spital in Judetul Gorj in anul 2010, la 56% din cazuri s-a aplicat tratament medicamentos iar 44 % din cazuri au necesitat interventie chirurgicala.

In concluzie, putem afirma ca in Judetul Gorj in anul 2010, cele mai multe cazuri au fost inregistrate in mediul rural ( 60%) si in randul femeilor ( 63% ). Populatia cea mai afectata este populatia de varsta a doua si a treia in randul tinerilor cazurile inregistrate fiin sporadice.
































CAPITOLUL II



Al doilea capitol al acestei lucrari detaliaza un plan de nursing aplicat pe un caz de pacient internat cu glaucom, realizand unele particularitati de ingrijire.

Planul de nursing a fost conceput pe pe definirea celor 14 nevoi fundamentale ale individului, care ii asigura acestuia starea de bine fizica si mentala. Satisfacerea a acestor nevoi pentru pacient, reprezinta obiectivul profesiei de asistenta medicala.

Metoda de studiu folosita la cuprins:

culegerea datelor;

analiza si interpretarea datelor ( problemele pacientului ), identificand nevoia fundamentala si formuland diagnosticul de ingrijire;

interventiile asistentei;

evaluarea rezultatelor.
















CAZ CLINIC I



Bolnavul D.V. , nascut la 17. 07. 1938 in varsta de 60 de ani, pensionar cu domiciliul in orasul X, se prezinta in data de 22. 11. 2010 la cabinet, de unde este internat in sectia Oftamologie a Spitalului Judetean Tg. Jiu, in urma scaderii masive a vederii la O.S. Bolnavul traieste si munceste in conditii bune iar fata de mediu se comporta normal.

Boala actuala a debutat insidios in urma cu cateva luni cand bolnavul a observat o scadere a vederii la OS. Bolnavul neglijeaza a se adresa medicului specialist pana in prezent.

La ex. Clinic general se constata :

tegumente si mucoase normal colorate cu exceptia mucoasei conjunctivale care este congestionata;

tesut musculo-adipos slab reprezentat;

sistem osto-articular integru;

aparat respirator, torace normal conformat, sonoritate pulmonara normala, murmur vezicular prezet;

aparat cardiovascular, soc apexian in spatiul V intercostal stang , zgomote cardiace ritmice, bine batute, matitate cardiaca normala TA=115/60mmHg, AV= 80b/min;

aparat digestiv, abdomen suplu si moale, nedureros la palpare, ficat si splina in limite normale, tranzit intestinal prezent;

aparat uro-genital, loji renale libere, mictiuni spontane nedureroase, Giordano (negativ);

sistem nervos echilibrat : ROT prezente, reflex pupilar prezent;

La examenul ocular se constata : OD- polul anterior si posterior normal.

La examinarea campului vizual se constata V.OD = 1, V.OS ndm (numara degetele de la o mana), corneea usor indurata. Intumescenta, CA mica, cristalin cataract, FO nu se vizualizeaza. Tonometric : TIOD =5/5,5 , TIOS = 2/ 7,5.

Pe baza examenului obiectiv si subiectiv se pune diagnosticul de glaucom secundar, cataracta intumescenta si se recomanda peste 3 zile interventia chirurgicala.

In vederea interventiei chirurgicale se efectuiaza examene de laborator si paraclinice.

Examene de laborator in urma carora se constata : hemoglobina = 12,4 gr%, leucocite 4300/mmc, VSH =9 mm/ora, glicemie = 85 mg % , VDRL negativ, TS =2min., TC = 8min., examen urina D = 1018, pH = 6 acid, A.P.Z. absent, epitelii plate rare.

Anamneza asistentei : bolnavul prezinta o stare generala alterata, dureri intense, scaderea masiva a vederii OS, cornee usor indurata intumescenta. In primele zile de la internare bolnavul este nelinistit avand o PIO crescuta.

Bolnavul va sta intr-un salon cu putina lumina si va sta in repaos total la pat, i se va aplica un tratament de urgenta care vizeaza scaderea TO si in acelasi timp pregatirea pentru interventia chirurgicala.

In acest scop se administreaza : Ederen 1cp/6ore, Glicerol, KC 12,3/zi instilatii locale cu Glaucostat, pentru calmarea durerii si sedare in urmatoarea zi i se administreaza 1 f Mialgin. Bolnavul se alimenteaza corespunzator nevoilor organismului, isi poate pastra tegumentele si mucoasele curate si temperatura in limite normale.

Se face pregatirea pentru operatie. In ziua interventiei bolnavului i se impune abstinenta alimentara, iar seara i se va face o clisma evacuatoare simpla. Inainte de culcare i se administreaza 1 cp. Meprobamat pentru sedarea SN si pentru a obtine un somn fiziologic. In dimineata zilei, se va face testul la Xilina si toaleta ce consta din taierea genelor, spalarea pe fata cu sapun lichid, dezinfectie cu iod, dupa care se conduce bolnavul la sala, unde i se prezinta echipa de medici.

Postoperator in primele 24 de ore, bolnavul va sta culcat pe partea neoperata supraveghindui-se functiile vitale ( T,P,TA, culoarea tegumentelor) si urmand ca pansamentul sa nu se miste de pe ochi. Se va recomanda bolnavului sa stea cu capul complet nemiscat, sa nu tuseasca, sa nu stranute, sa nu faca miscari bruste, sa vorbeasca in soapte. In primele 24 de ore, alimentatia va fi lichida, iar in urmatoarele zile de consistenta moale. Dupa 24 de ore se ridica treptat extremitatea proximala a patului si bolnavul ca sta in decubit dorsal.

Pansamentul va fi schimbat o data pe zi i primele 4-5 zile. Daca are o evolutie mai buna in ziua a 6-a se lasa ochiul fara pansament ziua iar seara se acopera din nou.Se va asigura un climat favorabil, se va combate constipatia cu Ciocolax sau supozitoare de Glicerina. Durerea oculara este combatuta cu Xilina 1% si 2% in prima zi dupa operatie, infectia se previne cu Penicilina ( 400.000) la 4 ore, I se mai administreaza Ederen ½ la 6 ore. Dupa ce se permite ridicarea din pat, bolnavul va incepe mobilizarea activa cu sprijinul asistentei pentru a evita pericolul caderii ce consta din plimbari scurte prin salon si imprejurimi. Dupa ce ochiul nu mai este acoperit bolnavul va face singur miscari, nu se va apleca 3-4 saptamani.

Bolnavul va fi ajutat sa se imbrace si sa se dezbrace, sa manance, i se va face toaleta pe portiuni in primele zile pana isi va putea pastra singur tegumentele si mucoasele curate. De asemeni i se vor citi carti, ziare, corespondenta. In relatiile cu semenii bolnavul este comunicativa iar cu personalul medical cooperant, dorind ca insanatosirea sa decurga cat mai repede si mai bine.

La externare, bolnavului i se recomanda o viata linistita, lipsita de stress, de efort fizic si ocular, sa nu ridice greutati, sa nu consume excitante, bauturi alcoolice, sa nu fumeze, sa urmeze tratamentul conform retetei prescrise, sa se prezinte periodic la control prin policlinica, iar la o luna sa se prezinte la spital pentru a i se scoate firele.











PLAN DE NURSING

NEVOIA

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE

OBIECTIV

INTERVENTII

EVALUARE

A evita pericolele

durere de intensitate mare la nivelul ochiului stang manifestata prin agitatie, neliniste, insomnie, transpiratii.

diminuarea durerii in decurs de 4-5 zile

evaluez impreuna cu pacientul caracterele durerii: durata, localizare, intensitate si notez aceste caracteristici in foaia de observatie;

informez pacientul asupra importantei repausului la pat;

la indicatia medicului administrez analgezicul prescris: instilatii locale cu Glaucostat, Mialgin fiole  preoperator, iar postoperator cu Xilina 1-2%

Durerea oculara persista



- anxietate

moderata datorita

posibilei interventii chirurgicale, a complicatiilor acesteia, convalescentei

- manifestari:

neliniste; ingrijorare, cerere

de informatii.

isi va exprima lipsa anxietatii in decurs de 7-10 zile.

am asigurat pacientului liniste, securitate, creand o ambianta ferita de pericole;

stimulez pacientul sa participe la luarea deciziilor privind ingrijirile corporale;

prevad o perioada de timp, 20 min. zilnic pentru a-i permite sa­-si exprime nelinistea si sa fie sigur de prezenta mea constanta;

incurajez pacientul sa schimbe informatii despre boala cu pacientii cu acelasi diagnostic si evolutie buna;

furnizez informati legate de boala de care sufera,    tratament, interventia chirurgicala posibila, recuperare;

iau legatura cu familia si le recomand sa-l sustina psihic.

29.11 -1.12.2010 Pacientul isi exprima lipsa anxietatii.

2. A elimina

pacientul prezinta constipatie datorita regimului alimentar inadecvat  si oligurie datorita hidratarii insuficiente.

Pacientul sa nu mai prezinte constipatie in decurs de 1 -2 zile si sa aiba o diureza de 1200 ml/zi.

am explicat pacientului importanta unui regim alimentar echilibrat bogat in fibre care sa favorizeze tranzitul intestinal ;

la indicatia medicului pregatesc materialele necesare si execut o clisma evacuatorie;

la indicatia medicului administrez medicatie laxativa;

efectuez bilantul hidroelectrolitic zilnic si il notez in foaia de observatie;

il sfatuiesc sa consume multe lichide pentru a preveni deshidratarea si un eventual dezechilibru hidroelectrolitic;

sfatuiesc pacientul sa respecte alimentatia prescrisa pentru a evita constipatia

22-23.11.2010 Pacientul nu mai prezinta constipatie si are o diureza de 1200 ml/zi.


- pacientul prezinta transpiratii reci datorita bolii, durerii


Pacientul sa nu mai prezinte transpiratii reci in decurs de 2-3 zile.

schimbarea lenjeriei de corp si de pat de cate ori este nevoie;

repaus la pat;

asigurarea igienei zilnice;

alimentare si hidratare parenterala;

aplicarea deodorantului axilar;

administrarea tratamentului analgetic indicat

24-25.11.2010Pacientul nu mai prezinta transpiratii reci


pacientul prezinta o usoara deshidratare datorita unei alimentatii dezechilibrate transpiratiilor reci - manifestari: tegumente si mucoase uscate, oligurie.

Pacientul sa nu prezinte semne de deshidratare in decurs de 1 zile.

repaus la pat;

rehidratare parenterala conform indicatiei medicului;

bilant hidric zilnic;

urmaresc culoarea si aspectul tegumentelor si mucoaselor (pliul cutanat);

informez pacientul despre importanta respectarii unui regim alimentar complet si echilibrat;

administrez solutiile perrfuzabile prescrise de medic pentru corectarea deshidratarii si a echilibrului hidroelectrolitic


Pacientul nu mai prezinta semne de deshidratare.

3. A se alimenta,

hidrata.



Pacientul sa se alimenteze si hidrateze corespunza-tor nevoilor sale si adecvat bolii de care sufera

explic pacientului necesitatea suprimarii alimentatiei cu o zi inainte de interventia chirurgicala;

asigurarea alimentatiei si hidratarii parenterale conform indicatiei;

asigurarea unui climat de intelegere empatica;

in prima zi dupa operatie alimentatia va fi cu preponderenta lichida ;

in urmatoarele zile alimentatia va fi compusa din alimente de consistenta moale;

dupa inceperea realimentarii orale asez persoana intr-o pozitie confortabila in timpul meselor, administrand alimente in cantitate crescand progresiv si in functie de regimul alimentar

explic pacientului rolul negativ pe care il au anumite toxice asupra sanatatii (tigari, alcool, cafea);

ii servesc alimentele calde si estetic aranjate;

ii recomand sa consume multe lichide;

administrarea tratamentului indicat.


Pacientul se alimenteaza activ, in salon respectand regimul alimentar si fractionarea meselor.

4. A respira si a avea o buna circulatie

- alterarea usoara a circulatiei datorita imobilizarii la pat;

- manifestari:  usoara tahicardie, tegumente uscate si palide, oligurie, puls, tahicardie 100 batai/min.


pacientul    sa aiba o buna circulatie in decurs de 1 -3 zile.

Recomand pacientului repaus la pat, mobilizare numai daca este nevoie;

- masurarea conform indicatiei a T.A., P, si notarea in foaia de observatie;

- alimentatie si hidratare parenterala;

- urmarirea culorii pielii si a patului unghial;

instalarea de perfuzii conform indicatiei.

- asigurarea unui microclimat optim (T=20°C, U-50%);

-asigur o temperatura optima in salon si aerisire frecventa (2-3 ori pe zi) pentru a favoriza o mai buna oxigenare si usurinta in respiratie;

- asigur masarea membrelor inferioare pentru activarea circulatiei periferice



Tegumentele raman palide dar nu mai au pliu cutanat discret, persistent, nu mai prezinta tahicardie si nici oligurie


5.A

dormi, a se odihni

- dificultate de a se odihni datorita durerii

- manifestari: ore de somn insuficiente, trezirii repetate.

22.11.2010 -pacientul sa doarma 7-8 ore/noapte si 1 -2 ore/zi, in decurs de 3 zile.

asez pacientul intr-o pozitie confortabila;

aerisesc salonul de 3 ori/zi;

seara inainte de culcare asigur un climat placut relaxant ferit de zgomote;

daca poate ii recomand sa faca un dus caldut;

i-am sugerat sa se relaxeze pentru a reduce stresul

explic pacientului importanta respectarii orelor de somn si odihna pentru refacerea organismului, si sa nu doarma mult ziua pentru a nu-si inversa somnul;

la indicatia medicului administrez antalgice si sedative: diazepam 1 f cu ½ h inainte de culcare.


Pacientul doarme 7-8 ore/noapte dar cu intreruperi datorita persistentei durerii.

6. A se misca si a avea o buna postura.

- restrictie de miscare impusa de boala.

22.11.2010 -Pacientul sa se mobilizeze conform    starii de sanatate pe perioada spitalizarii.

informez pacientul despre importanta repausului la pat,mai ales postoperator, si sa ma solicite pentru orice nevoie ar fi avand;

ii recomand bolnavului ca postoperator sa stea cu capul complet nemiscat, sa nu tuseasca, sa nu stranute, sa vorbeasca in soapta;

explic pacientului cat de important este sa se relaxeze deoarece agitatia ii consuma din energia necesara refacerii;

plasez obiectivele necesare la indemana sa;

asez sub picioarele pacientului un sul pentru a favoriza

circulatia de intoarcere;

il sfatuiesc ca in timpul perfuziilor sa nu-si miste mana pentru a nu perfora vena;

atunci cand este permisa miscarea sa se ridice in etape din pat pentru a nu ameti, si sa ma solicite pentru a-i acorda sprijin;

il sfatuiesc sa-si faca automasajul membrelor, sa-si schimbe pozitia la 2h;

administrez tratamentul indicat.

Pacientul este agitat datorita durerii.

7. A se

imbraca,

dezbraca.

- dificultate de a se imbraca-dezbraca datorita durerii si restrictiei de miscare impusa terapeutic.


Pacientul se va

imbraca,

dezbraca activ

in decurs de 2-4 zile.

ajut pacientul sa se imbrace, dezbrace;

recomand apartinatorilor sa-i aduca lenjerie de corp usor de imbracat si dezbracat, comoda;

nu il grabesc la schimbarea lenjeriei de corp, ii las suficient timp pentru imbracat-dezbracat.

plasez obiectele de imbracaminte la indemana bolnavului

Pacientul se imbraca, dezbraca singur cu dificultate datorita durerii si reducerii campului vizual

8. Afi

curat,

ingrijit.

- dificultate de a-si acorda ingrijirile igienice datorita bolii si restrictiei de miscare

- manifestari: necesitatea ajutorului la efectuarea ingrijirilor.

22.11.2010 - Pacientul isi va acorda singur ingrijirile igienice in decurs de 4-5 zile.

Preoperator: efectuez toaleta fetei cu sapun lichid si dezinfectie cu iod si taierea genelor la ochiul ce urmeaza a fi operat

Postoperator: schimb zilnic pansamentul pe ochiul operat in primele 4-5 zile; iar din a 6-a zi il las liber ziua si il acopar doar seara;

ajut pacientul in efectuarea ingrijirilor igienice;

asigur schimbarea lenjeriei de corp si pat;

in perioada de imobilizare la pat asigur toaleta pe regiuni, iar dupa mobilizare pun la indemana pacientului materialele necesare efectuarii toaletei sau ii recomand dusul sezand pe scaun si supravegheat.

asigur o temperatura optima in salon in timpul efectuarii toaletei pe regiuni.

efectuez profilaxia infectiilor cu medictia prescrisa de medic;


Pacientul isi acorda singur ingrijirile igienice dar cu dificultate datorita bolii

9. A invata

- lipsa

cunostintelor referitoare la boala din cauza lipsei de informatii,             - manifestari: cerere de informatii

Pacientul sa acumuleze cunostinte despre boala sa pe perioada spitalizarii

identific impreuna cu pacientul cunostintele pe care la are legate de starea sa de sanatate,

informez pacientul despre importanta evitarii anumitor factori precipitanti ai bolii, recomand sa renunte la fumat, consum excesiv de cafea si bauturi alcoolice

recomand sa evite suprasolicitarile, insomniile, oboseala fizica si psihica, stari conflictuale, stresurile;

explic pacientului importanta unui regim de viata echilibrat, sa evite efortul fizic si ocular sa nu ridice greutati;

il informez cu privire la importanta unui iluninat natural si artificial corespunzator afectiunii sale;

ii dau informatiile necesare despre modul de reluare treptata a activitatii dupa interventia chirurgicala;

Pacientul este interesat sa acumuleze cunostinte despre boala sa.

10. A fi ocupat, util.

- dificultate de a-si asuma rolul datorita starii de boala.

22.11.2010 - Pacientul isi va asuma rolul in decurs de 3-4 saptamani

asigurarea unui climat optim de linistirea pacientului;

la nevoie sa accepte ajutorul familiei pe o perioada limitata in efectuarea anumitor activitati care solicita efort fizic si ocular

sa desfasoare activitati care-i dau satisfactie si ii creeaza placere , dar cu evitarea suprasolicitarii vederii

22.11.2010 Pacientul nu-si asuma inca rolul datorita interventiei

chirurgicale.

11. A se recrea

- dificultate in

indeplinirea

activitatii

recreative

datorita

spitalizarii si

bolii.

22.11.2010 Va efectua

activitati recreative la

alegere in decurs de o saptamana

voi pune la dispozitia pacientului mijloacele de recreere pe care le doreste pacientul;

ii voi spune persoanei ca-i pot administra analgezice inaintea activitatilor;

voi asigura perioade de repaus inainte si dupa activitati;

iau legatura cu familia sa-i aduca un radio portabil, romane, reviste.

La nevoie il ajut sa-si faca lectura zilnica citindu-i


Pacientul desfasoara activitati

recreative usoare.

12. A mentine temperatu-ra corpului in limite normale.



asigurarea unui climat optim;

masurarea de 2 ori/zi a temperaturii;

hidratare corespunzatoare, la inceput parenterala apoi mixta;

administrarea tratamentului;

informez medicul despre orice modificari aparute

la indicatia medicului administrez medicatie antitermica

Pacientul isi mentine temperatuara in limite normale

13. A comunica



plasez pacientul intr-un salon cu bolnav care au acelasi diagnosti, cu o evolutie buna, optimisti;

stimulez comunicarea pacientului cu colegii de salon;

asigurarea unui climat de securitate, calm;

vizitarea pacientului de cate ori am ocazia, alocarea a 20 minute zilnic pentru discutii.

- sfatuiesc familia sa il viziteze de cate ori este posibil


14. A actiona conform credintelor sale



la cererea pacientului asigur prezenta unui preot pentru spovedanie

il voi informa despre activitatile religioase din spital si il voi conduce la aceste activitati;

la cererea sa, vineri si miercuri ii servesc mancare fara carne, oua, lapte, fara produse de origine animala.



CONCLUZII


Glaucomul afecteaza mai des femeile decit barbatii, find cel mai des intilnita intre virsta de 55-64 ani.

. Glaucomul este mai des intilnit in mediul rural (60%) , decat in mediul urban (40%).

. Cele mai multe cazuri se prezinta la medic in faza de debut a bolii.

. Este de dorit ca glaucomul sa fie tratat din timp si cu mare atentie, pentru a evita aparitia complicatiilor deoarece boala poate duce la pierderea totala a vederii.

. Deoarece in unele forme de glaucom simptomele obiective sunt reduse unii bolnavi neglijeaza prezentarea la medic in fazele de debut ale bolii ceea ce ingreuneaza ameliorarea bolii prin tratament.

. Principalul simptom al glaucomului este cresterea tensiunii oculare si a fost identificat la toti pacienti internati.

. Ingrijirile nursing efectuate de asistenta medicala sunt parte integranta din planul terapeutic stabilit de medic.

.Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea si examinarea clinicǎ a bolnavului.

.Ajutand medicul si pacientul, asistenta medicalǎ creeazǎ un climat favorabil pentru relatia: medic - pacient - asistentǎ.

. Ingrijiile nursing au un rol deosebit in tratamentul aplicat pacientului, iar cel mai important lucru in aceste cazuri este inlaturarea anxietatii. Menajarea bolnavului de traumatismele psihice si asigurarea bolnavului ca totul se va desfasura in conditii perfecte, ca echipa operatorie va face totul ca interventia chirurgicala sa se desfasoare bine, are o importanta deosebita in faza de ingrijire si preoperatorie si de pregatire a bolnavului pentru interventia chirurgicala.



Bolnavii carora li se efectueaza operatii chirurgicale oftamologice, au nevoie de ingrijiri speciale, majoritatea acestor bolnavi au o stare de anxietate deosebita.

Dificultatea ingrijirilor consta in faptul ca bolnavii avind ambii ochi acoperiti sunt complet dezorientati, iar acest lucru necesita o atentie deosebita din partea personalului de ingrijire.

. Ingrijirile nursing vizeaza manopere specifice atat in faza preoperatorie cat si in faza postoperatorie, si urmaresc in primul rand efectuarea tratamentului la indicatia medicului si evitarea aparitiei complicatiilor .

. Asistenta medicala are un rol important in promovarea masurilor profilactice.

Asistenta ii va recomanda unui bolnav de glaucom o viata ordonata, lipsita de emotii puternice, stress, fara surmenaj fizic sau ocular.

. Asistenta medicala are obligatia de a cunoaste simptomatologia bolii acute pentru a putea indruma pacientul la un consult de specialitate, si a evita astfel cronicizarea bolii care poate duce la pierderea vederii.

17. Asistenta medicala invata pacientul cum sa-si gestioneze boala, importanta aplicarii corecte a tratamentului prescris si a controalelor periodice la medicul curant si informeaza pacientul despre riscurile la care se supune in cazul intreruperii ingrijirilor de specialitate.





BIBLIOGRAFIE

1.Gh. Mogos, Alexandru Ianculescu - Compendiu de anatomie si fiziologie - Ed. Stiintifica

2.M. Ifrim , Gh. Niculescu - Compendiu de anatomie -- Ed. Stiintifica si Enciclopedica , Bucuresti 1988

3.C. Voiculescu; I.C. Petricu -Anatomia si fiziologia omului - I-Ed. Medicala , Bucuresti 1971

4. Dr. Szekely Csaba - Nursing comunitar, Universitatea de Vest "Vasile Goldis", Arad - Romania

5. Virginia Henderson - Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului, 1991, Copenhaga - Danemarca

6. Virginia Henderson - Principii de baza a ingrijirii persoanei sanatoase / bolnave - nursing, Societatea personalului sanitar din Romania

7. S.Buiuc, L.Jolobcaceastai - oftalmologie practica                                 

8. Fodor     Pop. D. Popa - oftamologie

9. M.Mihailescu -    chirurgie pentru cadre medii

10. Flanumar Iosef - Glaucomul - Ghid pentru pacienti si cadrele medicale; o sursa de informare rapida - Infomedica, 2004

11. Paul Cornea, Florica Constantin - Glaucomul. Fiziopatologia si clinica hipertensunii oculare - Editura Medicala, Bucuresti, 1979

12. Cernea P - Fiziologia oculara - Editura Medicala, 1986

13. Calugaru M., Chisalita D., Cenea P. - Tratat de Oftalmologie - Editura Medicala, bucuresti, 2002

14. Cernea P - Tratat de oftalmologie - 2002

15. P.P.Vancea - Curs Universitar IMF Iasi 2001 Societatea Europeana de Glaucom

16. Rodica Pop - Oftalmologie - Editura Casa Cartii de Stiinta, 1996

17. P. Cernea - Tratat de oftalmologie - Editura Medicala, Bucuresti, 1997

18. Olteanu M., Carstocea B., - Oftalmologie: Urgente - Editura Didactica si Pedagogica, 1985

19. D. Costin - Oftalmologie - Editura Apollonia, 1999

20. M. Olteanu - Tratat de Oftalmologie - Editura Medicala, 1989

21. Fodor P., Pop D., Popa D., - Oftalmologie infantila - Editura Medicala, Bucuresti, 1989

22. Rodica Popa - Oftalmologie - Editura Cartii de Stiinta, Cluj Napoca, 1995

23. Boistaenu V. - Oftalmologia - Chisinau, 1995

24. Buiuc S. - Oftalmologie practica - 2 vol. Iasi ,1979, 1981








Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright