Cord si vase - imaginea radiografica

CORD SI VASE - IMAGINEA RADIOGRAFICA

1.Imaginea radiografica normala a siluetei cardiac in incidenta postero anterioara si profil a teleradiografiei

Incidenta PA

Conturul drept al cordului are 2 arcuri:

-arcul superior drept-rectiliniu, dat de vena cava superioara;

-arcul inferior drept convex dat de AD.Punctul de unire a celor 2 arcuri se noteaza cu D iar punctul de unire dintre arcul inferior drept si diafragm cu D’.

Conturul stang al cordului cuprinde 3 arcuri:

-arcul superior stang(butonul aortic)-convex, dat de butonul aortic;de la marginea stanga a traheei la extremitatea lui cea mia convexa  masoara 2,5 cm la femei si 3 cm la barbate

-arcul mijlociu stg(‘golful cardiac’)-concav, este dat in 2/3 superioare de artera pulmonara stanga(AP) si in 1/3 inferioara de auriculul stg.

-arcul inferior stg- convex,dat de VS;limita dintre VS si auriculul stg se stabileste numai prin dinamica, ea constand dintr un punct imobil notat cu S.Locul de contact dintre VS si diafragm se noteaza cu S’.

Incidenta lateral stg

Incidenta laterala cu esofag baritat permite apercierea dimensiunilor cavitatilor si a raporturilor acestora cu esofagul.

-conturul posterior este dat de cordul stg:

-½ sup este data de AS care vine in contact intim cu esofagul baritat.Orice marire a AS lasa amprenta cu raza mica de curbura asupra esofagului baritat si produce o deplasare spre posterior a esofagului

½ inf este data de VS.In fata esofagului urca VCI al carei traiect poate fi evidentiat.VCI, Diaf stg si per post al VS formeaza un triunghi echilateral=triunghiul venei cave=certificatul de sanatate al VS.Orice diminuare sau disparitie a lui este semn de HVS.HVS lasa a mprenta cu raza mare de curbura asupra esofagului si il deplaseaza posterior.HVS pot depasi spre post esofagul spre deosebire de dilatatiile anevrismale ale AS care nu depasesc esofagul.

-conturul anterior este dat de VD;acesta vine in contact cu sternul p o dist de 3-4 cm iar adancimea spatiului clar retrosternal este de 3-4 cm.In fazele initiale ale HVD este interest diam longitudinal,iar dupa ce a fost depasita limita de adaptabilitate a VD apare cresterea diam transversal.

2.Hipertrofii ventriculare-Aspecte RX.

A)HVD de rezistenta se intalneste in:SP infundibulara; Scleroze pulmonare primitive sau secundare; SM cea mai tipica;

-primul semn de HVD este diam longitudinal al cordului marit.

-in Incidenta lat stg spatiul clar retrosternal apare redus prin cresterea distantei de contact cu sternul.Atunci cand HVD modifica si diam transversal, cu diminuarea consecutive a adancimii spatiului clar retrosternal se considera k a fost depasita limita de adaptabilitatea VS.

B)HVS de rezistenta apare in :HTA, Sao;

Incidenta PA:

-Arc inf stg alungit cu deplasare usoara a varfului cordului catre peretele thoracic;in HVS importante opacitatea cardiac se mareste spre stanga putand sa ajunga cu marginea inf stg la rebord.

-buton Ao proeminent cu diam >3 cm; golf cardiac adancit;

-incidenta lat stg:

triunghiul VCI micsorat sau disparut;

HVS lasa amprenta cu raza mare de curbura asupra esofagului baritat deplasandu l catre coloana; sunt situatii in care VS depaseste esofagul baritat

C)HVD de umplere poate fi consecinta: umplerii retrograde a VD-IP;Curent sporit de sange-IT,DSA,DSV,PCA.

-Asp RX este asemanator cu HVD de rezistenta insa aceasta hipertrofie este insotita de hiperemie pulmonara si nu de HTP ca in HVD de rezistenta.

D)HVS de umplere

RX: pe incidenta PA-arcul inf stg ar cordului tinde sa se apropie de rebordul costal iar p incidenta lat stg diminuarea sau disparitia triunghiului VCI.

Eseu: Boli cauzate de alimentatia nesanatoasa Eseu: Cresteti consumul fibrei - plantele si rolul lor in alimentatie

3.Dilatatiile atriale-aspecte RX

1)     -DAD(Dilatatia atriala dr) se intalneste in:ST,Boala Epstein(Insertie inf a valvelor tricuspide pe per VD);

Pe incidenta PA:Largirea spre dreapta a umbrei cordului-arc inf dr alungit si proeminent;

2)     -DAS(dilatatia atriala stg) se intalneste in BM,SM;

Pe incidenta PA determina dublu contur la niv arcului inf dr sau contur biconvex sau intreg arcul inf dr este dat de AS care nu vine in contact cu  diafragmul spre deosebire de DAD;-La niv golfului cardiac urechiusa AS det bombarea 1/3 inf a arcului mijlociu.

Incidenta lat stg –amprenta cu raza mica de curbura asupra esofagului pe care l deplaseaza posterior;in dilatatiile anevrismale ale AS esofagul ia aspect de”secera”;

4.Modificarile siluetei cardiace si ale circulatie pulmonare in SM.

Modificarile siluetei cardiace

v    Incidenta PA:-contur drept cu arc sup dr normal;-arc inf dr poate realize urmat asp:dublu contur, arc biconvex, intregul arc inf bombat dat de AS care nu vine in contact cu diaf;

v    -conturul stg cu buton Ao mic datorita aportului redus de sange in VS;rotatiei spre stg a cordului dat HVD; Element subiectiv-arcul mijlociu stg este rectiliniu sau convex datorita dilatatiei AS si cresterii calibrului AP;-Golf cardiac rectiliniu sau convex prin:APstg cu calibru crescut si urechiusa AS care bombeaza;

v    Incidenta lat stg :-DAS cu amprenta cu raza mica de curbura asupra esofagului;-triunghiul VCI normal;-reducerea dimens spatiului clar retrosternal prin HVD de rezistenta.

Modificarile circulatiei pulmonare

v    -sunt date de instalare HTP initial venoasa si apoi arterial+venoasa ca urmare a instalarii celui de al doilea baraj.

v    -HTP venoasa-RX-liniile Sylla,AP cu calibru crescut si contur difuz,Kerley A,B,C,D si transudate alveolare care in cazurile cornice pot da aspectul de hemosideroza alveolara.

v    -HTP arterial-RX-hil marit cu contururi nete si desen arterial amputat.

5.Modificarile siluetei cardiace si ale circulatiei pulmonare in BM.

Consta in dubla leziune mitrala SM si IM. Aspectul RX este asemanator al stenozei deoarece aceasta este elementul dominant, la care se adaugata HVS.

6.Pericarditele si miocarditele-elemente radiografice de Dg pozitiv si diferential.

Miocarditele-

o      incidenta PA-Cordul este marit in dimensiuni de forma triunghiulara cu baza larga de implantare de diafragm;-unghiurile cardiofrenice sunt obtuse;-arcurile cordului sunt urmarite cu dificultate, contururi difuze;-schimbarea formei si volumului la schimbarile de pozitie datorita tonusului scazut;

o      -incidenta lat:-reducerea dimens spatiilor clare retrosternal si retrocardiac;-esofag baritat deplasat posterior;-kimografic:cordul prezint pulsatii frecvente reduse;-radioscopic:esofagul nu prezinta pulsatii transmise de la niv cordului-semnul Millnet.

Pericarditele

o      -Incidenta PA-Cordul este crescut in dimensiuni cu aspect de cord in carafe  cu pedicul vascular scurtat si dilatat;arcurile normale nu mai pot fi urmarite;-unghiurile cardiofrenice sunt ascutite,contururi nete;-hemidiafragmul dr usor ascensionat-hepatomegalie de staza;

o      -Incidenta lat:-reducerea dimens spatiilor clare retrosternal si retrocardiac;-esofag deplasat posterior;

o      -radioscopic-Butonul Ao prezinta pulsatii spre deosebire de restul cordului;-esofagul prezinta

o      Pulsatii transmise-semnul Millnet;

7.Sechelele revarsatelor pericardice-aspecte CT(?)[In carte sunt aspectele Rax]

Rx in concretio cordis(simfize intre foitele pericardului)+acretio cordis(simfize intre pericard si pleura mediastinala si/sau fascia endotoracica):

v    pe incidenta de fata si profil stg:calcificari tangente la conturul cordului vizibile mai ales in incidenta de profil; in formele extreme cordul este inchistat intr un invelis calcar, inextensibil-aspect de “panzer hertz”;-usoara ascensionare a cupulei drepte in caz de hepatomegalie de staza prin insuficienta hipodiastolica;

Radioscopic-reducerea amplitudinii miscarilor cordului si a mobilitatii sale in cutia toracica:

-in concretio cordis lipsesc fenomenele pulsatile cardiac, cordul este mobil la schimbarile de pozitie ale bolnavului;

-in acretio cordis cordul este imobil, fix, inert.

8.DSA-aspect RX

HVD de umplere-cresterea diam longitudinal al cordului;In Incidenta lat stg spatiul clar retrosternal redus,prin cresterea distantei de contact cu sternul.

AP proemina in golf;

Hiperemie in circulatia pulmonara:diam AP>14 mm cu ramuri lungi si groase urmarite pana la periferia ariilor pulmonare-aspect de megadolicovase.

9.Malformatiile cardiace-aspecte RX, Clasificare.

     Clasificare:-fara sunt:-Generale-malpozitii cardiac-situs inversus;-CoAO;-SP;-Boala Epstein;

o      -cu sunt stanga dreapta(necianogene):DSA,DSV,PCA;

o      -cu sunt dreapta stanga(cianogene):-tetralogia Fallot;-Complexul Enseimenger;

o      -malpozitii cardiac-situs inversus:-total;-ambigus;-solitus(dextropozitie cardiaca);

     CoAo-cea mai frecv MCC cu  o frecventa de 7%;clinic HTA la membrele sup si hTA la membrele inf

     RX:-buton Ao absent;uneori poate apare pe partea stg si usor mai sus fiind dat de a.subclavie stg dilatata;-HVS de rezistenta;-la niv arcurilor costale superioare- la niv marg lor inf apar zone transparente-zone”looser”;

     Stenoza de AP-RX:HVD de rezistenta;-AP proemina foarte marcat in golful cardiac-dilatatia poststenotica a trunchiului pulmonarei;

     Boala Epstein-insertia joasa a valvei tricuspide, pe per VD cu fen marcate de IT(HAD,HVD de umplere);RX:Cord cu asp oval de minge de “rugby”;-circulatie pulmonara oligemica;

     DSA

-vezi sub 8.

10.Tromboza venoasa-Aspecte CT(?)

-viciu de umplere a venei obstruate postcontrast;-localizeaza sediul;-uneori VCS este indemna dar este indemna dar este prezenta ocluzia bilaterala a venelor brahicefalice;se poate constata dilatatea venelor colaterale;

-semnele clinice ale obstructiei VCS sunt grupate in sindromul de VCS generat in majoritatea cazurilor de tumorile care intereseaza mediastinul:CBP,tum tiroidiene,limfoame,metastaze ganglionare,mediastinite,traumatisme,fibroze radice,idiopatice.

11.Anevrismul Ao abdominale-asp CT

-Pot fi:sacciforme,fusiforme,disecante, false(infectii, traumatisme), de sinus Valsalva.

Cele sacciforme si fusiforme au origine aterosclerotica.Sunt localizate frecvent pe aorta  descendenta,determinand deplasarea esofagului spre dreapta si a traheei si bronhiilor mari anterior.

Dilatatiile crosei si aortei ascendente produc compresiuni si deplasari ale organelor mediastinale.Rareori pot interesa intreaga aorta toracica.

CT:anevrisme fusiforme:

dilatatia aortei >4cm;

calcificari curbilinii sau in placarde;thrombus;

incarcarea postcontrast a masei vasculare aortice;

deplasarea structurilor mediastinale; eroziuni ale corpurilor vertebrale;

Trombii mici nu imbraca aspectul de inel ci formeaza mici excrescente ce intereseaza ¼-2/3 din circumferinta aortei.