Contraindicatiile masajului

Din prezentarea efectelor fiecarui procedeu de masaj, a celor clasice principale si secundare, a celor asociate cu hidro si termoterapia, se remarca importanta masajului ca mijloc de influentare a sanatatii organismului.

Folosit in scop igienic (profilactic), legat de activitatea sportiva sau in terapie, independent sau asociat cu alte mijloace, aplicat de catre o persoana calificata sau sub forma de automasaj, acest mijloc al kinetoterapiei isi gaseste mereu utilitatea in viata omului.

Pe langa multiplele indicatii pe care le are, masajul este contraindicat in unele situatii, fapt de care trebuie sa se tina cont de catre cei care il practica. Contraindicatiile msajului sunt grupate in:

totale si definitive;

partiale;

temporare.

Contraindicatiile totale si definitive se refera la prezenta tumorilor maligne, indiferent de localizarea si stadiul lor de dezvoltare. Aceleasi contraindicatii le au si unele afectiunile psihice.

Contraindicatiile partiale se refera la aplicarea masajului pe anumite regiuni ale corpului si la folosirea anumitor manevre (alegerea manevrelor in functie de scop sau de un anumit diagnostic).

Masajul se aplica numai cand pielea este perfect sanatoasa. Afectiunile pielii datorate factorilor fizici, chimici sau infectiosi impun contraindicarea temporara a masajului. De asemenea, petele pigmentare congenitale sau dobandite (nevi pigmentari) trebuie evitate in aplicarea masajului pentru a nu fi lezionate. Lezarea accidentala a acestora prin executarea manevrelor de masaj pot degenera in neoplasme cutanate cu evolutie rapida. Alte zone ale corpului pigmentate constitutional cum sunt areolele mamare, sunt de asemenea exceptate de la aplicarea oricaror manevre de masaj.

Contraindicatiile temporare (locale sau generale) privesc fazele acute ale imbolnavirilor sau anumite intervale de timp de la debutul acestora. Contraindicatiile temporare si locale ale masajului sunt in cazul:

rupturilor si hematoamelor musculare;

artritelor;

osteitelor si osteomielitelor;

varicelor inflamate si voluminoase.

In aceste situatii masajul poate fi indicat pe zonele sanatoase ale corpului in perioada acuta a afectiunilor enumerate, iar dupa remiterea acestei faze, masajul constituie un mijloc important in recuperare.

Masajul general are contraindicatii temporare in:

afectiuni neuro-psihice (meningo-encefalite, accidente vasculare cerebrale acute, etc.);

afectiuni acute ale aparatului respirator (pneumonii, pleurezii, T.B.C. pulmonar activ, pneumotorax);

afectiuni ale aparatului cardio-vascular (infarct miocardic acut, agnor instabil, tulburari severe de ritm si de conducere, hipertensiune arteriala, anevrisme de aorta, miocardite, endocardite, insuficienta cardiaca decompensata);

boli de sange (leucemii acute, hemofilie, purpurele, etc.);

afectiuni ale aparatului digestiv (perforatii, penetratii, hemoragii digestive, pancreatite acute, colicistite acute, hepatite virale acute, ciroze hepatice decompensate vascular sau parenchimatos);

afectiuni uro-genitale (glomerulo-nefrite acute, pielonefrite acute, insuficiente renale acute si cronice decompensate, inflamatii acute ale uterului si anexelor, hematurii macroscopice);

Eseu: Determinarea gradului de rancezire a grasimii din carne si preparate din carne prin metoda kreis Eseu: Conceptul de securitate alimentara la nivel european - descoperirea principiilor regulamentului

infectii generalizate (septicemii).

In practica masajului mai exista situatii in care acesta este contraindicat din alte motive decat cele prezentate, legate de specificul sau stadiul unor boli. Dintre acestea amintim hipersensibilizarea (gadilarea) si incordarea reflexa neuro-musculara declansate unor subiecti la atingerea cu mainile maseurului. In aceste cazuri se indica automasajul.

Indicatiile si contraindicatiile masajului sunt de competenta medicului specialist, mai ales in privinta aplicarii in scop terapeutic si in legatura cu practica sportiva.