CIROZELE HEPATICE - INTREBARI GRILA

A.    

B.     INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Care este boala ce determina hipertensiune portala la nivel sinusoidal?

A.     Sindromul Budd-Chiari

B.     Tromboza venei cave inferioare

C.     Boala venoocluziva hepatica

D.     Schistosomiaza

E.     Ciroza hepatica

E (pag. 1885)

2. Sindromul hepatorenal din ciroza hepatica se caracterizeaza prin:

A.     Azotemie crescuta

B.     Poliurie

C.     Biopsie renala cu modificari de tip glomerulonefritic

D.     Eliminare excesiva de natriu prin urina

E.     Hematurie

A (pag. 1890)

3. Urmatoarele afirmatii referitoare la ciroza biliara primitiva sunt adevarate, cu exceptia:

A.     Se caracterizeaza prin inflamatie cronica si obstructia fibroasa a canaliculelor biliare intrahepatice.

B.     Clinic, icterul precede aparitia pruritului.

C.     Hiperlipemia prelungita poate conduce la aparitia xantelasmei si a xantoamelor.

D.     Anticorpii antimitocondriali sunt prezenti la peste 90 % dintre pacienti.

E.     Se asociaza frecvent cu unele boli autoimune.

B (pag. 1882)

4. Bacterascita monomicrobiana non-neutrocitica este definita de urmatoarele date la analiza lichidului de ascita:

A.     >500 PMN/μl, cultura pozitiva

B.     >250 PMN/μl, cultura negativa

C.     >250 PMN/μl, cultura pozitiva

D.     <250 PMN/μl, cultura pozitiva

E.     10.000 leucocite/μl, infectie polimicrobiana

D (pag. 1890)

5. Ascita neutrocitica este definita de urmatoarele date la analiza lichidului de ascita:

A.  >500 PMN/μl, cultura pozitiva

B.  >250 PMN/μl, cultura pozitiva

C.  <250 PMN/μl, cultura pozitiva

D.  >250 PMN/μl, cultura negativa

E.  10.000 leucocite/μl, infectie polimicrobiana

D (pag. 1889)

6. Stadiul II histopatologic al cirozei biliare primitive se caracterizeaza prin:

A.     Corpi Mallory si scleroza hialina centrala

B.     Noduli de regenerare mari, separati de benzi fibroase

C.     Infiltrat inflamator redus, ductopenie si proliferarea canaliculelor biliare mici

D.     Congestie pasiva, fibroza si necroza pericentrolobulara

E.     Hepatocite incarcate lipidic

C (pag. 1882)

7. Care dintre urmatorii compusi pot fi implicati in aparitia encefalopatiei hepatice:

A.     Levodopa

B.     Bromocriptina

C.     Cetoanalogi ai aminoacizilor esentiali

D.     Acid gama-aminobutiric

E.     Aminoacizi cu lant lung

D (pag. 1891-1892)

8. Hipertensiunea portala este definita la valori ale presiunii sanguine in vena porta (in cm solutie salina) de:

A.     10 cm

B.     12 cm

C.     15 cm

D.     20 cm

E.     peste 30 cm

E (pag. 1885)

9. Presiunea normala in vena porta (in cm solutie salina) este de:

A.     10-15 cm

B.     20 cm

C.     sub 5 cm

D.     15-20 cm

E.     30-35 cm

A (pag. 1885)

10. Ascita poate fi evidentiata la examenul clinic atunci cand cantitatea de lichid peritoneal este de:

A.     100 ml

B.     200 ml

C.     300 ml

D.     peste 500 ml

E.     peste 1000 ml

D (pag. 1888)

11. Care dintre urmatoarele mijloace terapeutice pot fi eficiente in sindromul hepato-renal:

A.     Administrarea de vasodilatatoare

B.     Albumina desodata

C.     Perfuzia cu dopamina

D.     Sunturile chirurgicale porto-cave selective

E.     Propranololul intravenos

B (pag. 1890)

12. In ciroza biliara primitiva pot aparea urmatoarele modificari paraclinice, cu exceptia:

A.     Cresterea fosfatazei alcaline

B.     Hiperlipidemie

C.     Prezenta anticorpi antinucleari in titru peste 1:40

D.     Cresterea progresiva a bilirubinemiei

E.     Hipoprotrombinemie

C (pag. 1882)

13. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazeaza pe analiza lichidului ascitic, care prezinta:

A.     peste 50 PMN/μl

B.     peste 250 leucocite/μl

C.     peste 250 PMN/μl

D.     peste 50% limfocite

E.     aspect chilos

C (pag. 1890)

14. Urmatoarele masuri sunt eficiente in tratamentul encefalopatiei hepatice:

A.     Restrictie sodata

B.     Sunt portosistemic intrahepatic transjugular (SPTI)

C.     Sunturi portosistemice selective

D.     Tratament diuretic

E.     Restrictie proteica in alimentatie

E (pag. 1892)

15. Care este cauza cea mai frecventa de ciroza biliara secundara la adulti?

A.     Calculi biliari cu colangita infectioasa suprapusa

B.     Colangita sclerozanta primara

C.     tumori pancreatice

D.     Fibroza chistica

E.     Chisturi coledociene

A (pag. 1883)

16. Pentru reducerea complicatiilor vasopresinei, utilizata in tratamentul hemoragiilor din varicele esofagiene, aceasta se asociaza cu:

A.     Octreotid

B.     Nitroglicerina in perfuzie venoasa

C.     Nitroprusiat de sodiu

D.     Metronidazol

E.     Diazoxid

B (pag. 1886)

17. Sindromul Budd-Chiari se caracterizeaza prin:

A.     Ocluzia venei porte

B.     Ocluzia venei mezenterice superioare

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

C.     Ocluzia arterei hepatice

D.     Ocluzia venelor suprahepatice

E.     Ocluzia trunchiului celiac

D (pag. 1884)

18. Urmatoarele manifestari caracterizeaza encefalopatia hepatica, cu exceptia:

A.     Flapping tremor

B.     Obnubilare

C.     Modificari EEG

D.     Disociatii puls-temperatura

E.     Inversarea ritmului somn/veghe

D (pag. 1891)

19. Prognosticul nefavorabil in hepatita alcoolica se asociaza cu urmatoarele modificari, cu exceptia:

A.     Cresterea indicelui de protrombina > 1,5 ori fata de control

B.     Hiperbilirubinemie marcata

C.     Indice de diferentiere > 32

D.     Prezenta ascitei si a encefalopatiei

E.     Cresterea transaminazelor

E (pag. 1880)

20. Urmatoarele afirmatii referitoare la sindromul Budd-Chiari sunt adevarate:

A.     Ascita este usor remisibila sub tratament.

B.     Diagnosticul este stabilit prin venografie sau biopsie hepatica.

C.     Semnele si simptomele de insuficienta cardiaca sunt intotdeauna prezente.

D.     Cauza cea mai frecventa este tromboza de vena porta.

E.     Biopsia hepatica arata proliferarea si dilatarea canaliculelor si ductelor biliare portale.

B (pag. 1884)

21. Care din urmatoarele entitati este precursorul major al cirozei alcoolice:

A.     Ficatul gras alcoolic

B.     Hepatita autoimuna

C.     Glicogenoza

D.     Hepatita alcoolica

E.     Hemocromatoza

D (pag. 1878)

22. In orientarea etiologiei colestazei la un pacient cu ciroza alcoolica, prima metoda de investigatie pentru excluderea obstructiei biliare extrahepatice este:

A.     Biopsia hepatica

B.     Scintigrafia hepatica

C.     Ultrasonografia

D.     Radiografia abdominala

E.     Colangiografia

C (pag. 1880)

23. Ciroza criptogenica este descrisa atunci cand etiologia este:

A.     determinata genetic

B.     virala

C.     alcoolica

D.     biliara

E.     necunoscuta

E (pag. 1880 - 1881)

24. Mecanismul patogenic in ciroza biliara primitiva este dat de:

A.     Obstructia cailor biliare extrahepatice

B.     Rapunsul imun alterat

C.     Necroza hepatocitara

D.     Steatoza heterogena

E.     Transformarea cavernoasa a venei porte

B (pag. 1881)

25. La un pacient cu ciroza hepatica si ascita se recomanda restrictia aportului de NaCl la:

A.     10 g/zi

B.     0,2 g/zi

C.     2 mg/zi

D.     20 g/zi

E.     2 g/zi

E (pag. 1889)

A.     26. Doza maxima de spironolactona administrata in ciroza hepatica decompensata este de:

A.     400 mg/zi

B.     100 mg/zi

C.     25 mg/zi

D.     50 mg/zi

E.     800 mg/zi

A (pag. 1889)

27. Urmatoarele medicamente pot precipita encefalopatia portala. cu exceptia:

A.     Diuretice

B.     Sedative

C.     Corticoterapia

D.     Tranchilizante

E.     Narcotice

C (pag. 1891)

28. Peritonita bacteriana spontana se caracterizeaza prin urmatoarele modificari ale lichidului de ascita, cu exceptia:

A.     peste 500 leucocite/μl

B.     sub 250 polimorfonucleare neutrofile/μl

C.     peste 50% polimorfonucleare neutrofile

D.     lichid ascitic tulbure

E.     culturi bacteriene pozitive

B (pag. 1890)

29. Care din urmatoarele nu sunt factori majori in definirea encefalopatiei portale:

A.     Aspect caracteristic al EEG

B.     Combinatii schimbatoare de semne neurologice (asterixis, rigiditate, hipereflexie)

C.     Alterari ale starii de constienta

D.     Afectiuni hepatocelulare acute sau cronice si/sau sunturi porto-sistemice

E.     Fetorul hepatic

E (pag. 1891)

30. In tratamentul encefalopatiei hepatice se folosesc urmatoarele medicamente cu exceptia:

A.     Neomicina

B.     Lactuloza

C.     Metronidazol

D.     Flumazenil

E.     Betablocante

E (pag. 1891)

31. Urmatorii parametri biologici si clinici sunt indicatori de prognostic nefavorabil in hepatita alcoolica acuta, cu exceptia:

A.     Encefalopatia

B.     Ascita

C.     Icterul sever

D.     Varsta inaintata

E.     Retentia azotata

D (pag. 1880)

32. Urmatoarele medicamente pot produce ciroza hepatica, cu exceptia:

A.     Contraceptive orale

B.     Metilprednisolon

C.     Metotrexat

D.     Izoniazida

E.     Oxifenisatin

B (pag. 1881)

33. Substanta cel mai des incriminata in patogeneza encefalopatiei hepatice este:

A.     Acidul gama-amino butiric

B.     Amoniacul

C.     Mercaptanii

D.     Fenolii

E.     Acizii grasi cu lant scurt

B (pag. 1891)

C.     INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

34. Corpii Mallory:

A.     Sunt specifici pentru hepatita alcoolica

B.     Se prezinta ca aglomerari de material perinuclear intens eozinofilic in hepatocitele lezate

C.     Pot aparea in boala Wilson

D.     Pot fi evidentiati la pacientii cu obezitate morbida si diabet zaharat slab controlat

E.     Nu sunt sugestivi pentru hepatita alcoolica

B, C, D (pag.1878)

35. Sindromul hemoragipar din ciroza hepatica poate fi cauzat de:

A.     Trombocitopenia datorata hipersplenismului

B.     Reducerea sintezei hepatice de factori ai coagularii

C.     Malabsorbtia vitaminei K datorata colestazei

D.    Sangerarile din varicele esofagiene

E.     Anemia hemolitica la pacientii alcoolici

A, B, C (pag. 1892)

36. Urmatoarele afirmatii despre gastropatia portala hipertensiva sunt adevarate:

A.     La examenul endoscopic, mucoasa apare congestiva si friabila.

B.     Este tipica o sangerare insidioasa de la nivelul mucoasei.

C.     Se poate identifica in proportie 50 % prin examen radiologic baritat.

D.     Tratamentul cu betablocante neselective (propranolol) poate preveni sangerarile recurente de la nivelul mucoasei.

E.     Tratamentul cu inhibitori de receptori H₂ este eficient in ameliorarea simptomatologiei.

A, B, D (pag. 1887)

37. Alegeti variantele adevarate privind tratamentul endoscopic al hemoragiei variceale esofagiene:

A.     Include tamponamentul cu balonas Sengstaken-Blakemore.

B.     Include ligatura varicelor esofagiene

C.     Include sclerozarea varicelor esofagiene

D.     Scleroterapia controleaza sangerarile acute intr-o proportie de pana la 90 % din cazuri

E.     Sclerozarea profilactica a varicelor esofagiene, in absenta sangerarii acute, nu este indicata.

B, C, D, E (pag. 1886, 1887)

38. Boala venoocluziva hepatica se caracterizeaza prin:

A.     Leziunile sunt localizate la nivelul venulelor hepatice centrale

B.     Poate fi rezultatul iradierii hepatice

C.     Se poate datora ingestiei de alcaloizi pirolidizinici prezenti in unele ceaiuri de plante

D.    Poate mima hepatomegalia congestiva

E.     Determina hipertensiune portala prin obstructie sinusoidala

A, B, C, D(pag. 1884, 1885)

39. Urmatoarele afirmatii despre hemoragia digestiva superioara prin ruptura varicelor esofagiene sunt adevarate:

A.     Aproape 80% din cazuri se opresc spontan.

B.     Betablocantele neselective sunt eficiente in tratamentul sangerarilor acute de la nivelul varicelor esofagiene.

C.     Propranololul este util in profilaxia sangerarii la pacientii cu varice esofagiene mari, in doze ce reduc frecventa cardiaca cu 25 %.

D.     Sclerozarea endoscopica a varicelor esofagiene controleaza sangerarile acute intr-o proportie de pana la 90 % din cazuri.

E.     Tratamentul medicamentos consta in folosirea vasopresinei si stomatostatinei.

C, D, E (pag. 1886-1887)

40. Cauzele cirozei biliare secundare sunt:

A.  Litiaza coledociana

B.  Pancreatita cronica

C.  Fibroza chistica

D.  Alcoolismul

E.  Colangita sclerozanta primara

A, B, C, E (pag. 1883)

41. Urmatoarele afirmatii privind sindromul hepato-renal sunt false:

A.     Sindromul hepatorenal este o complicatie severa aparuta la pacientii cu ciroza hepatica si ascita.

B.     In producerea sa, este incriminata alterarea hemodinamicii renale.

C.     Diagnosticul este sustinut de prezenta unei concentratii urinare a Na < 5 mmol/l.

D.     Asociaza hipertensiune arteriala severa.

E.     Biopsia renala evidentiaza modificari de glomeruloscleroza.

D, E (pag. 1890)

42. Alegeti cauzele posibile de dezvoltare a trombozei de vena porta:

A.     Policitemia vera

B.     Trombocitemia esentiala

C.     Deficitul de proteina C

D.     Deficitul de antitrombina III

E.     Deficitul de factor VIII al coagularii

A, B, C, D (pag. 1885)

43. Care din urmatoarele semne clinice intalnite in ciroza hepatica se pot datora hipertensiunii portale?

A.     Ascita

B.     Icterul

C.     Splenomegalia

D.     Dezvoltarea circulatiei colaterale in "cap de meduza"

E.     Stelutele vasculare

A, C, D (pag. 1885)

44. Propranolol, la pacientii cu ciroza hepatica:

A.     Reduce hipertensiunea portala

B.     Are efecte vasodilatatoare asupra patului arterial splanhnic

C.     Are efecte vasoconstrictoare asupra sistemului venos portal

D.     Scade debitul cardiac

E.     Este eficient in doze ce reduc frecventa de repaus cu 10 %

A, B, D (pag. 1886, 1887)

45. Terapia cu agenti beta-blocanti neselectivi are urmatoarele indicatii in hipertensiunea portala:

A.     Tratamentul sangerarilor acute de la nivelul varicelor esogastrice

B.     Reducerea riscului hemoragiilor digestive superioare recurente

C.     Profilaxia primara a hemoragiei digestive superioare la pacientii cu varice mari

D.     Profilaxia sangerarilor recurente la pacientii cu gastropatie portal hipertensiva severa

E.     Tratamentul encefalopatiei hepatice

B, C, D (pag. 1886)

46. Pentru controlul pruritului in ciroza biliara primitiva, ar putea fi utile:

A.     Colestiramina

B.     Antagonisti opiacei

C.     Vitaminele A si K

D.     Plasmafereza

E.     D-penicilamina

A, B, D (pag. 1883)

47. Anemia din ciroza alcoolica poate fi determinata de:

A.     Hemoragii gastrointestinale

B.     Deficienta nutritionala coexistenta (in special de acid folic si vitamina B₁₂)

C.     Hipersplenism

D.     Efect direct supresiv al alcoolului asupra maduvei osoase

E.     Deficit de eritropoetina

A, B, C, D (pag. 1879)

48. Probele de laborator in ciroza biliara primitiva releva:

A.     Cresterea de 2 - 5 ori a nivelului fosfatazei alcaline

B.     Scaderea activitatii 5-nucleotidazei in ser

C.     Titrul anticorpilor antimitocondriali > 1/40 la 90% dintre pacienti

D.     Scaderea cantitatii de cupru in ficat

E.     Cresterea importanta a colesterolului seric neesterificat

A, C, E (pag. 1882)

49. Efectele secundare severe ale tratamentului cu vasopresina, utilizat in hemoragiile acute variceale esofagiene sunt:

A.     Insuficienta renala cronica

B.     Ischemia cardiaca

C.     Crioglobulinemia

D.     Hiponatremia

E.     Ischemia tractului gastro-intestinal

B, D, E (pag. 1886)

50. Hipertensiunea portala prin obstructie postsinusoidala apare in urmatoarele afectiuni:

A.     Sindromul Budd-Chiari

B.     Invazia tumorala a venei cavei inferioare

C.     Boala venoocluziva hepatica

D.     Tromboza de vena porta

E.     Schistosomiaza

A, B, C (pag. 1885)

51. Factorii implicati in patogeneza ascitei din ciroza hepatica sunt:

A.     Hipoaldosteronismul secundar

B.     Hipoalbuminemia

C.     Cresterea descarcarii simpatice la nivel central

D.     Cresterea sensibilitatii la actiunea peptidului natriuretic atrial

E.     Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron

B, C, E (pag. 1888)

52. In hepatita cronica alcoolica se pot intalni urmatoarele modificari morfologice:

A.Corpii Mallory, care sunt inalt sugestivi pentru hepatita alcoolica

B. Corpii Mallory, care sunt specifici pentru hepatita alcoolica

C. aglomerari de material intens eozinofil dispus perinuclear in hepatocitele lezate

D. depunerea de colagen in jurul venei centrale

E. hepatocite balonizate si necroza hepatocitara

A,C,D,E (p1878)

53. Anemia intalnita la pacientii cu ciroza alcoolica poate avea drept cauze:

A. Hemoragia gastrointestinala acuta sau cronica

B. Deficitul de acid folic

C. Hemoliza acantocitelor

D. Hipersplenismul

E. Efectul supresor direct al alcoolului asupra maduvei osoase

A,B,D,E (p1879)

54. In ciroza postnecrotica se pot intalni urmatoarele aspecte morfologice hepatice:

A.     benzi extinse de tesut conjunctiv

B.     noduli neregulati de hepatocite regenerative

C.     ficat cu dimensiuni reduse

D.     pierdere limitata, neconfluenta de celule hepatice

E.     consistenta crescuta a ficatului

A, B, C, E ( p 1880 - 1881)

55. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la ciroza biliara primitiva sunt adevarate?

A.     se asociaza  frecvent cu sindromul CREST

B.     > 90% dintre cazuri prezinta anticorpi antimitocondriali circulanti, de tip IgG

C.     autoantigenul major este componentul 74 KDa E2 al piruvat dehidrogenazei

D.     80-90% dintre cazuri prezinta niveluri serice crescute de IgM si crioproteine

E.     nu se asociaza cu acidoza tubulara renala

A, B, C, D (p 1881)

56. Ciroza biliara primitiva se caracterizeaza prin urmatoarele modificari morfologice:

A.     proces inflamator necrozant al triadelor portale

B.     inflamatie cronica si obliterarea fibroasa a cailor biliare extrahepatice

C.     granuloame periductale

D.     proliferarea cailor biliare mici

E.     fibroza periportala

A,C,D,E (p1882)

57. Tabloul clinic al cirozei biliare primitive poate include:

A.     icter

B.     pruritul

C.     xantelasme

D.     melanoza

E.     steatoree

A,B,C,D,E (p1882)

58. Pacientii cu ciroza biliara primitiva pot prezenta:

A.     echimoze

B.     xantoame

C.     orbire nocturna

D.     dermatita si glosita

E.     osteomalacie si osteoporoza

A,B,C,D,E (p1882)

60. Pacientii cu ciroza biliara primitiva pot prezenta:

A.     hipervitaminoza A 

B.     hipercolesterolemie

C.     lipoproteina X

D.     in 75% dintre cazuri semnele clinice ale sindromului sicca

E.     in 25% dintre cazuri tiroidita autoimuna

B,C,D,E (p1882)

61. Diagnosticul de ciroza biliara primitiva:

A.     trebuie suspectat la o femeie in varsta de 33-60 ani care prezinta prurit neexplicabil prin alte cauze

B.     Este sugerat de cresterea fosfatazei alcaline de 2-5 ori

C.     Este sugerat de cresterea marcata a bilirubinei serice neconjugate

D.     este confirmat de titrul anticorpi antimitocondriali >1: 40

E.     necesita confirmare prin examenul morfopatologic al materialului recoltat prin biopsie hepatica

A,B,D,E (p1882)

62. Hipertensiunea portala poate determina aparitia:

A.     hemoragiilor digestive superioare din varicele gastroesofagiene

B.     hemoroizilor

C.     ascitei

D.     encefalopatiei hepatice acute si cronice

E.     icterului

A,B,C,D (p1885)

63. Tratamentul cu propranolol:

A.     previne sangerarea prin varice esofagiene si recidiva acesteia

B.     reduce presiune portala prin vasodilatatie a  patului arterial splanhnic

C.     produce vasodilatatia patului venos portal

D.     creste debitul cardiac

E.     doza de propranolol se creste pana la reducerea debitului cardiac cu 25%

A,B,C,E (p1886)

64. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul hemoragiilor prin varice esofagiene sunt adevarate ?

A.     mentinerea volumului intravascular are prioritate in fata de interventiilor specifice de oprire a sangerarii

B.     dupa intreruperea perfuziei cu vasopresina sangerarea se reactiveaza la >50% dintre cazuri

C.     somatostatina si octreotidul sunt vasoconstrictoare splanhnice folosite pentru reducerea hipertensiunii portale

D.     tratamentul de prima linie pentru oprirea sangerarii este ligaturarea sau sclerozarea endoscopica a varicelor

E.     tratamentul cu vasopresina poate determina ischemie cardiaca si insuficienta renala acuta

A, B, D, E (p1886)