Capilarele

Capilarele

Dupa ce sangele a strabatut arterele mari si mici ajunge in reteaua vaselor capilare. Capilarele sunt vase scurte (0,5cm) si cu diametre microscopice (mai mici de 20μ).

Ele sunt foarte numeroase realizand o lungime totala de 2500 km si o suprafata de 6200 mp.

Capilarul are doua terminatii, prin care se leaga, la un capat, de arteriole iar de celalalt capat de venule (vene cu calibru mic), pe langa care mai prezinta ramificatii prin care, aceste vase minuscule, se unesc intre ele.

Aceste mici canale permit trecerea prin peretii lor subtiri, in spatiul interstitial, si de aici inapoi, in circuitul sanguin, a apei, a proteinelor plasmatice cu masa moleculara mica, a unor elemente figurate, a mineralelor ionice, a gazelor, a substantelor plastice ori energetice, a unor compusi de asimilatie sau dezasimilatie.

Prin intermediul lichidelor interstitiale are loc schimbul nutritiv (nutritia celulara), respirator si excretor, dintre celule si sange.

Lichidele, celulele si substantele care ies din vasele capilare sanguine, constituie mediul local al tesuturilor si al organelor.

Desi provin din acelasi sange, aceste medii locale sunt diferite de la un tesut la altul, deoarece celulele tind sa le adapteze propriilor necesitati.

Din compatibilitatea sau incompatibilitatea dintre celulele unui tesut si mediul local depinde starea de sanatate sau aceea de boala a unui organ sau a intregului organism.

Eritrocitele nu pot traversa peretii (endoteliu) capilarelor, deoarece sunt elemente prea mari.

Din cauza diametrului mare, ele sunt nevoite sa isi modifice forma in timpul trecerii prin vasele capilare.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

Capilarele au proprietatea de a-si modifica calibrul, permeabilitatea, filtrabilitatea si aderenta peretilor interni. In mod obisnuit, prin vasele capilare, trece doar 5% din totalul sangelui circulant.

Acest volum, prin modificarea formei capilarelor, poate creste de 6 ori.

Sporul cantitativ de sange capilar se realizeaza pe baza micsorarii volumului de sange din vasele mai mari.

Daca are loc o vasodilatatie capilara la nivelul intregii suprafete cutanate, se scoate din circulatie o cantitate insemnata de sange de la nivelul organelor, mai ales a ficatului, splinei si plamanilor producandu-se decongestionarea lor.

Vasoconstrictia dermica, actioneaza in sens contrar, aducand un flux sporit sanguin spre viscere prin scaderea volemiei sanguine periferice.

Exista numerosi factori tisulari, fizici si chimici care pot modifica calibrul capilarelor. Caldura si acidoza provoaca dilatarea acestor vase minuscule, in timp ce frigul are o actiune contractila.

Dintre cataboliti, dioxidul de carbon, acidul lactic, acidul uric au efect dilatator, iar amoniacul actioneaza ca vasoconstrictor.

Lipsa vitaminei P, hipokaliemia, hipocalcemia, carenta proteica, histaminele, insuficienta sau excesul unor hormoni, precum si alte substante, pot produce o crestere exagerata a permeabilitatii capilare.

In aceste conditii, capilarele isi pierd rezistenta, devin fragile, se sparg usor si permit trecerea, uneori masiva, a lichidelor in spatiul interstitial, producandu-se uneori, microhemoragii sau mai des,edem.