Alzheimer - simptome si modalitati de depistare a dementei Alzheimer

Boala Alzheimer este o afectiune degenerativa primara cu disfunctie generala difuza permanenta, durabila si ireversibila. Determina tulburari de memorie, gindire si comportament. Este cea mai frecventa cauza a dementei in randul persoanelor cu varsta de 65 de ani si mai mult. Unele studii epidemiologice arata ca boala Alzheimer reprezinta 50% din totalul dementelor.

Factori de risc: Factorii de risc cunoscuti pana in prezent sunt cei ereditari (cazuri de dementa in familie), virsta inaintata si prezenta sindromului Down. Singurul factor de risc pentru ceilalti membri ai familiei este cel ereditar. Se apreciaza ca persoanele avand o ruda de gradul I care sufera de boala Alzheimer se afla in risc teoretic absolut de 26% pina la 45%.

Uitarea unor lucruri facute in urma cu numai cateva momente (faptul ca trebuia sa inchida aragazul);

Modificari ale dispozitiei (trecerea brusca de la veselie la furie si stari depresive)

Aparitia halucinatiilor sau sustinerea cu fermitate ale unor lucruri care nu se intampla

Boala avanseaza in timp, insa rapiditatea cu care progreseaza depinde foarte mult de la o persoana la alta. De asemenea, nu toti pacientii pot intampina aceleasi simptome sau in aceeasi masura. Un lucru foarte important este acela ca o persoana poate trai in medie 10 ani de la aparitia simptomelor.

Majoritatea oamenilor vor incetini cate putin, fizic si psihic, pe masura ce vor inainta in varsta, dar este o diferenta majora intre dificultatea ocazionala de a-ti aminti anumite lucruri si senilitate,sau dementa senila boala Alzheimer.

Exista cazuri de dementa senila sau Alzheimer in familie? Adesea exista o predispozitie genetica fata de aceasta boala la membrii aceleiasi familii.

2. Semne ale pierderii memoriei si dificultatilor de limbaj.

I se intampla sa piarda cuvinte, sau sa uite numele obiectelor obisnuite? A uitat cum sa faca operatii simple de matematica?

3. Episoade de confuzie sau pierdere a atentiei.

Este persoana incapabila sa-si concentreze atentia asupra unei conversatii normale? Se incurca atunci cand incearca sa efectueze sarcini obisnuite?

4. Probleme ale auzului sau ale vederii nediagnosticate.

Acestea pot ingreuna capacitatea unei persoane de a comunica eficient, si poate face o persoana sa para mai confuza decat este.

5. Comportamentele inadecvate sau slaba judecata.

Daca incepe sa se comporte inadecvat sau intr-un mod total necaracteristic in situatii sociale, ar putea fi semne timpurii ale dementei senile.

6. Schimbarile de dispozitie, iritabilitate si agitatie emotionala.

Adesea, persoanele aflate in stadiile timpurii de dementa senila sunt constiente ca ceva se intampla cu ele, iar acest lucru poate fi atat infricosator cat si deprimant.

7. Coordonarea fizica si confuzie.

Persoanele ce sufera de dementa senila adesea uita cum sa faca sarcini simple invatate care ani de zile au facut parte din viata lor de zi cu zi.

8. Mersul.

Schimbari ale mersului sunt adesea simptomatice pentru dementa senila, chiar daca pot fi conectate si cu alte afectiuni neurologice precum boala Parkinson

1. Scoaterea bolnavului cu Alzheimer afara, in natura, 8-10 ore pe zi, s-a dovedit a fi de folos. Efectuarea de exercitii de miscare, daca este capabil, sau alte indeletniciri utile in aer liber, pot aduce un plus de beneficiu.

3. Remedii utile,naturiste,includ ginkgo biloba, ceai de maces, ginseng si visc.

4. Este recomandata urmarea unui regim alimentar complet vegetarian, fara grasimi si zahar rafinat si evitarea tuturor condimentelor iritante, a otetului sau bauturilor cu cofeina, chiar si a celor decofeinizate.

5. Administrarea unui supliment de vitamina B-3 ( nicotinamida ), vitamina E sau ulei de ciubotica cucului poate fi de asemenea de ajutor.

6. Acidul folic reduce sindromul piciorului nelinistit asociat cu boala Alzheimer. Surse bune de folati sunt legumele cu frunze de culoare verde inchis cum sunt : spanacul, brocoli si sparanghelul. Fasolea verde, cartofii, fasolea alba, fasolea cu bob plat (tropicala), precum si painea din grau integral sunt si ele surse bune de folati. S-a sugerat ca folatii imbunatatesc reflexele si coeficientul de inteligenta.

Riscul de a face boala Alzheimer este mai redus in randul persoanelor active din punct de vedere intelectual. Persoanele care obisnuiesc sa citeasca si desfasoara activitati stimulatoare pentru intelect sau legate de procesul de invatare isi mentin mai bine functia mneyica si un timp mai indelungat. Persoanele care au suferit un traumatism cranio-celebral cu pierderea starii de constienta timp de minim o ora, sunt expuse unui risc dublu de a face la un moment dat boala Alzheimer.

Fumatul este un alt factor de risc pentru tulburarile de memorie ce apar odata cu inaintarea in varsta. Fumatorii sunt expusi unui risc dublu de a face boala Alzheimer. Studii efectuate pe bautorii moderati de vin au indicat la acestia un risc mai scazut de aparitie a bolii Alzheimer, comparativ cu marii bautori si cu abstinentii. S-a constatat ca mentinerea contactelor interumane si implicarea in activitati utile permit anticiparea unei batraneti frumoase.

CompozitieTabletele de donepezil clorhidrat 5 mg contin 4,56 mg substanta pura donepezil; Indicatii: Aricept este indicat in tratamentul bolii Alzheimer forma usoara si medie.

Contraindicatii: Aricept este contraindicat la pacienti cu hipersensibilitate cunoscuta la donepezil clorhidrat, derivati de piperidina sau oricare din excipientii utilizati in formula. Aricept este contraindicat in sarcina.

Precautii: Tratamentul trebuie initiat si supravegheat de un medic specialist experimentat in diagnosticul si tratamentul bolii Alzheimer. Diagnosticul trebuie stabilit in concordanta cu criteriile de diagnostic acceptate (de exemplu DSM IV, ICD 10). Tratamentul cu donepezil va fi initiat doar daca exista un supraveghetor care va monitoriza regulat administrarea medicamentului. Tratamentul este continuat atat timp cat exista un beneficiu terapeutic pentru pacient. De aceea, beneficiul clinic al donepezilului trebuie reevaluat periodic. Intruperea tratamentului trebuie avuta in vedere atunci cand efectul terapeutic nu mai este evident. Raspunsul individual la donepezil nu poate fi prevazut. Utilizarea produsului Aricept la pacienti cu boala Alzheimer severa, alte tipuri de dementa sau alte tipuri de afectari ale memoriei (de exemplu declinul cognitiv legat de varsta) nu a fost studiata.

Anestezie: Aricept fiind un inhibitor de colinesteraza este posibil sa accentueze relaxarea musculara tip succinilcolina in timpul anesteziei. Sistem cardio-vascular: Datorita actiunii lor farmacologice, inhibitorii de colinesteraza pot avea efecte vagotonice pe alura ventriculara (de exemplu bradicardie). Acestea pot fi importante in mod particular la pacientii cu 'sick sinus sindrome' (SSS) sau alte tulburari de conducere supraventriculara, cum ar fi blocul sinoatrial sau atrioventricular.

Tract gastro-intestinal: Cu toate ca studiile clinice cu Aricept comparativ cu placebo nu au aratat cresterea incidentei ulcerului peptic sau hemoragiilor gastro-intestinale, pacientii cu risc de ulcer, de exemplu cei cu ulcer in antecendente, sau care urmeaza terapie cu antiinflamatorii nesteroidiene trebuie monitorizati pentru simptomatogie activa sau oculta de hemoragie gastro-intestinala.

Tract genito-urinar: Cu toate ca nu s-a semnalat in timpul studiilor clinice cu Aricept, colinomimeticele pot produce retentie urinara.

Sistem nervos, convulsii: Colinomimeticele se pare ca prezinta un anumit potential de producere a convulsiilor generalizate. Convulsiile pot fi si o manifestare a bolii Alzheimer.

Aparat respirator: Datorita actiunii lor colinomimetice, inhibitorii de colinesteraza trebuie administrati cu precautie la pacientii cu astm sau afectiuni pulmonare obstructive. Trebuie evitata administrarea de Aricept concomitent cu alti inhibitori de acetilcolinesteraza, agonisti sau antagonisti de sistem colinergic

Sarcina si lactatie: Studii de teratogeneza la femele gestante de sobolani cu doze de aproximativ 80 de ori doza umana si la femele gestante de iepuri cu doze de aproximativ 50 de ori doza umana nu au aratat potential teratogen. in studii in care femelelor gestante de sobolani li s-au administrat doze de 50 de ori mai mari decat doza umana, din ziua 17 de gestatie pana in ziua 20 post-partum, s-a observat o crestere usoara a deceselor nou-nascutilor si o scadere usoara a supravieturii puilor din ziua a 4 post-partum. Nu a fost observat nici un efect la urmatoarea doza testata, care a fost de aproximativ 15 ori mai mare decat doza umana. Aricept nu trebuie administrat in timpul sarcinii. Nu s-au efectuat studii la mamele care alapteaza si nu se cunoaste daca donepezilul clorhidrat este excretat in laptele matern. De aceea, femeile care urmeaza tratament cu donepezil nu trebuie sa alapteze.

Efecte asupra abilitatii de conducere auto si manuirii utilajelor: Boala Alzheimer poate afecta performantele de conducere auto sau poate compromite abilitatea de manuire a utilajelor. in plus donepezil poate induce oboseala, ameteala, si crampe musculare mai ales la initierea terapiei sau in caz de crestere a dozei.

Reactii adverse: Cele mai comune (incidenta 1,5% si de doua ori mai mare decat la placebo) sunt diaree, crampe musculare, oboseala, greata, varsaturi si insomnie. Alte efecte secundare (incidenta 1,5%) sunt cefalee, dureri, raceala, tulburari abdominale si ameteala. Au fost observate rare cazuri de sincopa, bradicardie, bloc sinoatrial si atrioventricular. Nu au fost semnalate modificari semnificative ale constantelor de laborator, cu exceptia unor cresteri minore ale concentratiilor serice de creatinkinaza musculara.

Mod de administrare: Adulti/varstnici: Tratamentul se initiaza cu o doza unica zilnica de 5 mg. Aricept se administreaza oral, seara, inainte de culcare. Doza de 5 mg/zi trebuie mentinuta cel putin o luna pentru a se permite atingerea concetratiilor de prag si evaluarea efectului terapeutic. Dupa o luna de tratament cu doze de 5 mg/zi doza de Aricept poate fi crescuta la 10 mg/zi doza unica zilnica. Doza maxima recomandata pe zi este de 10 mg. Doze mai mari de 10 mg/zi nu au fost studiate. Durata tratamentului nu a fost studiata peste 6 luni, in studii clinice controlate placebo. La intreruperea tratamentului se observa o scadere treptata a actiunii terapeutice. Dupa intreruperea brusca a tratamentului nu exista efect rebound. Insuficienta hepatica si renala: Se foloseste aceeasi schema de dozaj pentru pacientii cu insuficienta renala sau disfunctie hepatica usoara sau moderata deoarece clearance-ul donepezilului clorhidrat nu este afectat de aceste conditii.

Tratamentul nu vindeca, ci incetineste evolutia bolii. "De aceea, trebuie asociat cu o ingrijire specializata, care sa ajute bolnavul sa ramana integrat mai bine in societate si sa previna tulburarile de comportament si de dispozitie pe care le determina conflictele cu celelalte persoane sanatoase, care nu stiu cum sa abordeze boala si bolnavul. In acest fel pot fi prevenite accidentele casnice, autovatamarea sau vatamarea celorlalti, tendinta de izolare a bolnavului si a familiei", precizeaza un medic de familie.

1. Istoricul Social

Familia formata din 4 copii casatoriti la randul lor,si avand in total un numar de 11 nepoti cuprinsi intre varstele de 40 si 21 de ani.

Cadrul familiei de baza si largite este un cadru linistit, cu intelegere si relationare buna

Trei din 4 copii,cei ce locuiesc in aceeasi localitate s-au angajat in ajutorarea mamei pe toate planurile, cele mai mari sarcini le-a preluat fiica mai mica..

Pacienta s-a nascut intr-un sat din Constanta.A fost cea mai mare dintre cei 7 copii ai fam Cazacu.O data cu nasterea fratiorilor si surorilor mai mici,micuta Rebeca a trebuit sa preia din greutatile casei,ale mamei,sa aiba grija de cei mici cand parintii mergeau la camp si sa se ocupe de mici treburi pe langa locuinta.

La 18 ani s-a casatorit si a tinut un singur barbat,i-a fost ajutor de nadejde pana acesta a trecut in nefiinta,la 85 de ani.62 de ani de convietuire.

In viata sa a intampinat multe greutati legate de :saracia de dupa razboi,nasterea celor 2 fiice una dupa cealalta la interval f mic,mutarile survenite din faptul ca sotul era cadru militar si era mereu detasat prin tara..

Pe parcursul vietii a monitorizat copiii,fiind casnica,sotul fiind cel ce lucra de dimineta pana seara,aducand banii in casa..A raspuns de toate problemele legate de casa,nevoile copiilor,educatia lor.. O femeie darza,puternica si razbatatoare.TOATE le-a facut cu mare dragoste si responsabilitatea unei adevarate mame si sotii/

S-a implicat in multe actiuni de caritate( mai ales in sfera batranilor), in lucrarea corului,in misiune in cadrul bisericii in care activa,

Despartirea de sot,prin trecerea acestuia in nefiinta a produs un soc (pe fondul sensibilitatii si al suferintei, al dragostei pentru sot) din care nu si-a mai revenit.Neurologul ce a privit tomografia a afirmat ca s-a produs o"explozie" in creierul sau

In urma investigatilor efectuate la medicii de familie, cardiolog si neurolog pacientei i s-a stabilit ca diagnostic "dementa mixta" se afla sub tratament de intretinere a inimii, de incetinire a bolii, aflate in faza a lll-a

Doamna Cazacu a absolvit 7 clase primare,a absolvit un curs de infiemiere,dar aparand copiii,sotul a hotarat ca ea sa devina casnica ,sa ingrijeasca de copii.

Medicatia lunara este asigurata de medicul de familie,iar o data la 6 luni control la medicul neurolog.Tratamentul actual este si cel final,nu se mai poate interveni cu altceva spre imbunatatirea situatiei.

V. Probleme identificate

Membrii familiei	Stadii de dezvoltare
Membrii familiei
						x
					x
				x
				x
			x
			x
		x
	x

Genograma sau arborele familiei, descrie tipurile de relatii si evenimentele care s-au desfasurat de-a lungul generatiilor. Aici gasim inregistrate pe scurt nasterile, divorturile, decesele si de aceea asistentul social foloseste aceasta tehnica si in acest caz. Aceasta se va completa de catre asistentul social impreuna cu ingrijitor.

Aceasta tehnica precizeaza locul unei persoane sau familii in contextul social. Ea se bazeaza pe relatii, modul de interactionare cu ceilalti, performante intelectuale, participarea la activitati religioase, sociale, politice, culturale etc. Harta eco:

Se foloseste pentru identificarea persoanelor care pot oferi beneficiarului suport social. Beneficiarul va oferi asistentului social numele si prenumele celor care pot oferi ajutor (persoane

care il pot sustine si care pot fi contactate de pacient pentru a oferi ajutor, persoane care-i sunt indiferente dar care fac parte din viata sa).

Contact \|- ia legatura cu noi -\|
Adauga document \|- pune-ti documente online -\|
Termeni & conditii de utilizare \|- politica de cookies si de confidentialitate -\|
Copyright © \|- 2024 - Toate drepturile rezervate -\|

Medicina

Alzheimer - simptome si modalitati de depistare a dementei Alzheimer - tratament

1. Istoricul Social

V. Probleme identificate

Medicina

Documente online pe aceeasi tema