Arta
memoriei - MARI MEMORII, MARI OAMENI
Sunt nenumarate personalitati ale culturii, mari oameni in general, care
printre altele au ramas in istorie ca fiind posesorii unor memorii
extraordinare, uimindu-si contemporanii cu realizarile lor pe acest plan. Ne
putem intreba daca memoria aceasta deosebita a avut sau nu importanta, daca ea
a stat la baza realizarilor lor sau din contra, s-a dezvoltat tocmai ca urmare
a altor abilitati si in relatie cu acestea. Acesti oameni pot fi gasiti in
toate domeniile, fara exceptie. Unii sunt mai cunoscuti decat altii datorita
descoperirilor stiintifice realizate, sau locului si rolului lor in istorie.
Dar cine stie cati altii nu au dispus de capacitati asemanatoare, dar despre
care astazi nu se stie nimic?
Platon(427-347 i. HR)
Filosof grec de prima marime, al doilea membru al unui trio antic de aur,
alaturi de Socrate si Aristotel; a influentat prin operele sale filosofice
gandirea occidentala moderna. Platon era convins ca actul de cunoastere nu este
altceva decat un act de memorie constand in recuperarea unei cunoasteri
primordiale (Anamnesis). In spiritul acestei credinte a avut preocupari in
domeniul dezvoltarii abilitatilor sale mnezice, desi n-au ramas pana azi
marturii concludente ale performantelor sale.
Aristotel (384-322 i. HR)
Filosof grec, titan al gandirii, unul dintre cei care prin opera sa a
influentat chiar gandirea moderna occidentala. Autor a numeroase lucrari,
printre care si una despre memorie si legile sale de functionare (De memoria et
Reminiscentia). Aristotel a considerat ca principiu de functionare al memoriei
asociatiile, vorbind de 3 tipuri: prin similaritate, contrast si prin
contiguitate.
In acelasi timp a fost un mare mnemotehnist, creandu-si propriile sale scheme
si metode mnemotehnice in care si-a transpus cunostintele. Aceste lucrari,
denumite "hypomnematice" (ceea ce inseamna "note pentru ajutorul memoriei"),
sunt astazi in totalitate pierdute, stiindu-se despre ele doar indirect, prin
mici fragmente si citate din operele autorilor contemporani lui. Aristotel a
fost un mare om de stiinta, o imensa "memorie", stiind aproape tot ce se putea
sti la vremea lui, in fapt chiar avand contributii importante in domenii precum
logica, fizica, chimie, psihologie, metafizica, biologie, botanica, istorie,
teorie literara, retorica, teorie politica si etica, arta.
Cicero, Marcus Tullius (106-43 i. Hr. )
Om de stat, avocat, mare orator. Una dintre
cele mai influente figuri ale timpului sau, cel mai mare orator roman.
Capacitatea sa de a impresiona audienta prin discursuri magnifice se datora in
parte si memoriei sale, antrenata exclusiv prin mnemotehnica. Cicero a fost in egala masura un mare
practicant al mnemotehnicii si un puternic promotor al ei. In tratatul sau
asupra retoricii, Cicero a descris retorica in cinci parti: Inventiunea -
colectarea materialului discursului si analizarea topicii, Dispozitiunea -
aranjarea potrivita a materialului si a argumentelor de-a lungul discursului,
Elocutiunea - arta de a potrivi discursul la audienta si ocazie, Pronuntia -
arta de a rosti corect si cu efect. Nu in ultimul rand Memoria - memorarea
discursului, depozitarea lui in vasta biblioteca a memoriei. Cicero a acordat o importanta deosebita
memoriei, cu atat mai mult cu cat discursurile sale erau lungi si complicate.
In afara faptului ca Cicero
si-a dezvoltat prin antrenament o memorie impresionabila, datorita conceptiei
sale, Arta Memoriei avea sa fie inclusa apoi in toate tratatele de retorica,
fiind predata tinerilor oratori, ceea ce a impulsionat dezvoltarea acestei
discipline in Antichitate.
Seneca (4 i. HR-65 d. HR)
Filosof roman, actor, tragedian, orator - figura intelectuala de prim ordin a
primului secol. Realizarile sale in domeniul mnemotehnicii au fost uimitoare.
Fiind un mare orator, Seneca a deprins inca de la inceput, la perfectie, Arta
Memoriei. Astfel, se spune despre el ca cifra memoriei sale era 2000 (putea
retine 2000 de cuvinte in ordine).
Marco Polo (1254-1324)
Cunoscut explorator venetian, a strabatut Europa, Asia si China (unde a
stat 17 ani). Marco Polo este autorul unui excelent jurnal de calatorie,
Calatoriile lui Marco Polo, ramanand in istorie drept o personalitate
controversata, dar cu siguranta pitoreasca. Posesorul unei memorii de asemenea
ramase in istorie ca prodigioase, cu o memorie vizuala aproape fotografica, un
foarte fin observator, cu un simt al detaliului proverbial. Capabil sa descrie
din memorie chiar si la 10-15 ani distanta in timp, precis si in detaliu, scene
din calatoriile sale, aproape orice a intalnit.
Leonardo da Vinci (1452-1519)
Pictor italian, sculptor, inginer, arhitect, om de stiinta, inventator . geniu.
Una dintre putinele personalitati cu adevarat enciclopedice din istoria
omenirii. Daca astazi Leonardo da Vinci este cunoscut publicului larg mai mult
prin tabloul sau Mona Lisa, trebuie spus ca el a fost o personalitate
multilaterala. A dovedit de-a lungul intregii vieti o creativitate debordanta
si o sete de a cunoaste fara margini. A dovedit un talent artistic de exceptie,
dar in acelasi timp un talent la fel de mare pentru inginerie si stiinta (este
inventatorul a numeroase dispozitive tehnice mult inaintea timpului sau: el a
realizat proiectul unui elicopter, prima parasuta, dispozitive militare
diverse). De pe urma sa au ramas mii de pagini manuscris care acopera domenii
dintre cele mai diverse. Leonardo da Vinci a fost o enciclopedie vie la
propriu, sprijinindu-se in acest sens evident pe memoria sa fenomenala, dar si
pe motivatia sa nestavilita de a cunoaste.
Giordano Bruno (1548-1600)
Filosof, matematician si astronom italian, unul dintre marii mnemotehnisti ai
timpului sau, autor a trei manuale pe aceasta problema. A impletit insa in
opera sa si filosofie, dand o alta tenta acestor tehnici. Totusi, a ramas in
istorie drept un mare teoretician si practician al mnemotehnicii.
Euler, Leonhard (1707-1783)
Un alt mare matematician, fondator al matematicii pure, cu preocupari
recunoscute in domeniul geometriei si al analizei matematice, dovedind
abilitati remarcabile de calcul, poate si datorita preocuparilor sale in
legatura cu calculul diferential. In 1766, in urma unei cataracte, ramane
definitiv orb, adica cu 17 ani inainte de moartea sa, totusi va ramane
productiv pana la sfarsitul vietii datorita memoriei sale neobisnuite si unei
abilitati de calcul mental pe masura .
Mozart, Wolfgang Amadeus (1756-1791)
Compozitor austriac, unul dintre cei mai mari compozitori ai tuturor
timpurilor, un titan al muzicii clasice, a uimit lumea intreaga la o varsta
extrem de frageda. A inceput sa cante la pian la 3 ani,iar la 5 deja compunea.
La 6 ani a concertat in fata Curtii Imperiale. O intamplare care l-a facut insa
si mai celebru, a fost transcrierea exclusiv din memorie a piesei de cor
Miserere, de Gregorio Allegri, aflata in proprietatea Vaticanului, piesa a
carei partitura era secreta, astfel incat nu putea fi interpretata si auzita
decat la Roma. Mergand cu tatal sau la concert, micul Mozart a audiat o singura
data piesa respectiva. A fost suficient pentru ca apoi sa o poata transcrie
integral si fara eroare, numai din memorie! Numeroase alte dovezi ale unei
exceptionale si extrem de timpurii memorii se intalnesc de-a lungul intregii
sale vieti.
Gauss, Carl Friedrich1 (1777-1855)
Unul dintre cei mai mari matematicieni ai tuturor timpurilor, a revolutionat
matematica timpului sau, depasind toate teoriile si metodele sec.18. Inca de la
o varsta foarte frageda a dovedit o apetenta deosebita pentru numere, fiind
unul dintre promotorii algebrei. Se cunoaste despre el ca avea o memorie
fenomenala a numerelor, retinand cu usurinta orice fel de formule si stiind pe
dinafara primele zecimale ale tuturor logaritmilor.
Balzac, Honore de (1799-1850)
Un om cu o capacitate deosebita de a observa si intelege oamenii si
sentimentele, atitudinile ori motivatiile lor. Cum altfel si-ar fi putut scrie
romanele sale atat de savuroase? Balzac a fost dotat, in plus, cu un
exceptional simt de observatie si o memorie fotografica pe masura.
Mendelssohn, Felix (1809-1847)
Compozitor, pianist si dirijor, foarte precoce, compunand in copilarie 5 opere,
11 simfonii, numeroase fugi si sonate, pe care le putea reproduce oricand din
memorie, avand de asemenea capacitatea de a reda fara greseala orice alta
compozitie muzicala ce-l captiva, dupa numai o singura auditie.
Maxwell, James Clerk (1831-1879)
Cunoscut fizician, cel care formulat teoria campului electromagnetic, a fost de
asemenea o memorie fenomenala.
Poincare Henry (1854-1921)
Cunoscut matematician, astronom si filozof contemporan francez, un foarte bun
promotor al matematicii pentru publicul larg.
De mic a avut probleme cu ochii, fiind miop. Avea o extraordinara capacitate de
a retine tot ceea ce citea, si chiar mai mult, in timpul studentiei, ca un
mijloc de compensare a problemelor sale de vedere, isi dezvoltase capacitatea
de a vizualiza instantaneu tot ceea ce auzea pentru a rezolva problema
distantei pana la tabla la care nu vedea. Intreaga sa viata a fost de aceea
capabil sa efectueze in minte calcule complexe, foarte repede.
Curie, Marie (1867-1934)
Fiziciana celebra, descoperitoarea radioactivitatii impreuna cu sotul sau Pierre, castigatoare a
premiilor Nobel pentru Fizica si Chimie. Inca de timpuriu a dovedit capacitati
mnezice exceptionale si, evident, o stralucita inteligenta.
Malraux, André (-Georges) (1901-1976)
Nuvelist, istoric de arta si actor si-a incantat contemporanii prin
inteligenta, rafinamentul si sensibilitatea sa, uimindu-i in egala masura
datorita capacitatilor sale mnezice.
Pauling, Linus (1904-1994)
Chimist american de talie mondiala, castigator al Premiului Nobel pentru Chimie
(1954) si pentru Pace (1962), avea o capacitate educata de a sesiza imediat
miezul unei probleme, interconexiunile dintre parti. Posesorul unei memorii
specializate de exceptie, de o factura aparte, si anume memoria pentru
fenomenele si reprezentarile chimice (aceste reprezentari pot fi foarte
complexe).
Cum este sa dispui de o asemenea memorie? Ce inseamna sa ai o memorie
deosebita? Care sunt cauzele care au dus la obtinerea unor asemenea
performante?
Din punct de vedere teoretic au fost facute unele estimari ale capacitatii de
stocare de care ar dispune creierul, estimari ce pleaca de la structura sa
neuronala. Desi exista unele zone care au o mai mare legatura din punct de
vedere anatomic cu memoria (incluse circuitul lui Papez), totusi nu a fost
descoperita o zona anume care sa poata fi considerata depozit al amintirilor
noastre, astfel incat ipoteza difuziunii largi in intreaga masa cerebrala este
cea mai probabila.
Aceste estimari variaza de la minimum 1050 la 106000
unitati informationale (biti), si intr-o extrema si in cealalta cifrele fiind
astronomice.
De ce atunci putem folosi atat de putin, sau de ce uitam atat de mult?
Urmarind scurtele biografii ale personalitatilor cunoscute ca dispunand de
memorii deosebite, cred totusi ca se pot formula unele concluzii. Pauling de
exemplu, dovedeste unde poate duce educatia. Este clar ca nu ne putem naste cu
o memorie specializata pe formule chimice. Am vazut memorii deosebite in
domeniul muzicii, matematicii, lingvisticii si iata si o memorie aparte in
domeniul chimiei. Interesul si motivatia pentru un domeniul sau altul,
indiferent care, dezvolta abilitati specifice, inclusiv din punct de vedere
mnezic (experimentele au aratat ca un inginer isi aminteste mai bine un text
nou cu date si fapte din domeniul sau, decat un medic si invers).
Seresevski
Un caz cu totul si cu totul aparte, unic cunoscut in istorie, este cazul
mnemotehnistului rus Veniamin Seresevski, celebru datorita faptului ca despre
el s-a spus ca este omul care nu poate sa uite.
S. era reporter la un cotidian local, cand a fost descoperita capacitatea sa
mnezica deosebita. Redactorul sef a constat ca S. nu lua niciodata notite in
cursul sedintelor redactionale, motiv pentru care l-a mustrat acuzandu-l de
lipsa de participare. S. i-a raspuns simplu si natural ca nu are nevoie sa
noteze nimic deoarece tine minte, uimindu-si imediat superiorul atunci cand,
fara nici o eroare, a inceput sa relateze integral din memorie cele spuse in
sedinta, intocmai ca si cum aceasta ar fi fost inregistrata. In urma acestei
demonstratii, S. a fost trimis la un laborator psihologic, unde a intalnit un
mare psiholog, cel care avea sa fie si biograful sau dupa 30 de ani de studii
si experimente: A. R. Luria.
Luria a incercat in primul rand sa descopere limitele memoriei lui Seresevski.
A constatat cu surprindere ca S. a reusit imediat sa memoreze un sir de numere
lung de 70 de cifre. Mai tarziu a lungit acest sir pana cand, dupa propria
marturisire, "am fost nevoit sa renunt: memoria lui S. nu avea nici o limita
distincta!"
De-a lungul timpului, Seresevski si-a dezvoltat si antrenat memoria, devenind
mnemotehnist profesionist, sprijinind tehnica pe o cvasiperfecta memorie
vizuala. S. avea o neobisnuita capacitate de vizualizare, putand reusi acest
lucru indiferent de natura informatiilor percepute: auditive, olfactive,
tactile . Seresevski putea la fel de bine sa recunoasca o voce dupa schema
vizuala pe care i-o sugera, pe cat de bine recunoastem noi vocea dupa auz! (S.
vizualiza o voce sub forma unei explozii de culoare si desene complicate).
Deosebita s-a dovedit si MLD in cazul sau, S. fiind capabil sa-si reaminteasca
cu precizie si fara eroare, liste intregi de cuvinte si numere prezentate de
catre experimentator in urma cu 17 ani, in conditiile in care verificarea
acestor amintiri s-a facut absolut fara avertizarea lui.
Din acest motiv S. a trebuit sa se gandeasca la metode de a uita, desi dupa
propriile marturisiri, solutiile incercate nu au dat rezultatele scontate. Printre
solutiile incercate de S. se numara scrierea amintirilor (pentru a se elibera
de ele), sau arderea lor (evident in plan mintal)!
Datorita acestei imense capacitati de vizualizare insa, uneori S. avea probleme
de intelegere a unor informatii citite sau auzite, pentru ca le "vedea" mai
degraba decat sa le priceapa. Dupa propriile marturisiri, avea adesea
dificultati in a intelege ceea ce ii spuneau ceilalti, deoarece el vizualiza
implicit fiecare cuvant al frazei, in contexte proprii, astfel incat intelesul
general ii scapa. Obisnuit sa memoreze totul in modul sau personal, Seresevski
nu mai era capabil sa observe structura logica si de continut a unui material.
Astfel i s-a dat spre memorare urmatorul careu de cifre:
Oricine
poate observa imediat ca nu este nevoie sa-l memorezi: exista o structura
logica, fiind suficient sa constati formula de desfasurare. Seresevski insa nu
a observat-o si a trecut la memorarea acestui careu prin mijloace mnemotehnice
sofisticate. Seresevki insa, este un caz unic, aparte, care a ramas in istorie
ca atare.
Idiotii savanti
Am auzit cu totii intr-o situatie sau alta, de existenta unor persoane, cel mai
adesea copii si tineri, care dispun de abilitati mnezice si intelectuale
uluitoare pentru anumite sarcini, totusi se dovedesc in rest si pe ansamblu
subdezvoltati, chiar cu retard mintal grav. Aceste cazuri au suscitat multe
controverse de-a lungul timpului, trecand de la situatia de exibitii publice de
circ, la cea de subiecte de analiza stiintifica, orientata spre intelegere si
recuperare.
Cel mai adesea, "idiotii savanti" dezvolta abilitati specifice in domenii
precum muzica, matematica si calculele matematice sau datele calendaristice.
Iata cateva exemple:
"K." stia pe de rost structura pe categorii si numarul locuitorilor oricarui
stat american de peste 5000 de locuitori din America anilor 1930, desi din
punct de vedere intelectual, la cei 38 de ani ai sai avea intelectul unui copil
de 11 ani.
K. folosea aceasta abilitate si pentru a retine numere. Iata cum proceda pentru
a retine de exemplu numarul 4836179621:
( 4 ) = 4 Iulie, (836) = populatia chineza a statului Texas
in 1910, (179) = numarul de mile dintre New York
si Harrisburg,
(621) = numarul casei unui prieten.
Se cunosc foarte multe cazuri ale unor persoane capabile sa spuna imediat in ce
zi a saptamanii cade o anume data, de exemplu 25 februarie 1878! Datele
calendaristice se pare ca au exercitat intotdeauna o anumita fascinatie! Se
cunoaste cazul unui tanar de 24 de ani care reusea aceasta performanta pentru
orice data cuprinsa intre anul 0 si anul 40.400!
Sunt cunoscute si cazurile "calculatorilor umani", persoane cu capacitati de
calcul aritmetic ce depasesc ca viteza si cele mai performante calculatoare:
acestia pot efectua cvasiinstantaneu inmultiri, impartiri, extrageri de
radacina patrata sau cubica, alte calcule sofisticate!
Dincolo de dimensiunea spectaculoasa a acestor fenomene de memorie se ascund in
fapt inca multe mistere ale mintii umane, nesfarsita in resurse, mistere ce
asteapta sa fie descoperite.
