Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Literatura


Qdidactic » didactica & scoala » literatura
Ideea regizorala



Ideea regizorala


Ideea regizorala


Primul pas au fost modificarile textului. El a fost usurat de micile stangacii ale trducerii, ori de alta vorbarie inutila. S-a pastrat esenta, tot ceea ce era posibil, real, credibil.

S-a cautat abordarea intr-o cheie apropiata commediei dell' arte, desi nu s-au respectat canoanele propriu-zise ale genului. Singurele "masti fixe" au fost Arlechino si Pantalone, interpretate de acelasi coleg de-al meu, Mihai Axinte, care s-a documentat si a incercat sa fie fidel in abordare imaginilor prestabilite ale personajelor prin elemente de costum, miscare scenica si chiar compozitie de voce, in cazul lui Pantalone. In general am cautat sa pastram o oarecare atmosfera a genului prin pastrarea unui ritm de joc energic, uneori ingrosat, caricatural dar in spirit comic. Insist aupra acestei componente teatrale determinante, dupa opinia mea, ale spectacolului: ritmul. Ni s-a cerut in permanenta un ritma alert in vorbirea personajelor si in miscare pentru a caracteriza febrilitatea acestora, temperamentele lor vivace, explozive, care e pana la urma si o componenta a modului de manifestare tipic italienesc- insa consider ca aceasta sarcina nu a fost atinsa in totalitate.

Spatiul ales de noi pentru desfasurarea actiunii este piateta- un alt simbol tipic italian- loc deschis de intalnire si de ce nu de proliferare a zvonurilor care constituiau un acea vreme unul din mijloacele esentiale de comunicare. Cred ca a fost cea mai buna alegere, mai ales tinand cont de faptul ca trupele de actori de commedia dell' artenu dispuneau de teatre speciale. Se instalau dupa imprejurari in piete publice, cateodata pe ruinele amfiteatrelorsi circurilor iar decorurile figurau in special o piateta sau o rascrucede drumuri, cu case laterale: trebuia ca in acest cadru sa poata avea loc motivat toate intalnirile, aparitiile neasteptate, convorbirile particulare, aparteurile, diferite combinatii scenice.

Asa ca decorul nostru, aproape inexistent s-a redus la o bancain mijlocul scenei, de care ne-am folost in cat mai multe ipostaze: ne-am asezat pe ea, ne-am urcat pe ea, ne-am ascuns dupa ea Cand am jucat la Sala Studio a teatrului de comedie, am gasit intamplator niste panouri cu case pictate pe care le-am asezat in stanga, in dreapta si in profunzimea scenei, fapt care a dat senzatia unei piatete autentice.



Asa cum, in commedia dell' arte, actorii se foloseau de diferite masinarii pentru a produce efecte de groaza (tunete, fulgere, cutremure), sau comice, care sa sublinieze bufoneriile, tumbele, ciocnirile, am gasit si noi o inspirata maniera de a inviora spectacolul. Am adus cateva instrumente intr-un colt al scenei, instrumente care au dat o nota extraordinara atmosferei de care aveam nevoie. Ca o trupa de teatru din alte vremuri, ne-am folosit la vedere de diverse instrumente pentru a puncta diverse momente ale actiunii- un cinel, o chitara, niste castaniete, (am vrut sa folosim la un moment dat si un vas cu apa pentru a sugera clipocitul apei din canaletto), au fost de ajuns pentru a crea o atmosfera speciala care a incarcat in egala masura si actorii si perceptia publicului. De aceste instrumente ne-am ocupat eu, si colegul meu, Mihai Axinte. A fost o sarcina frumoasa in plus, mai ales ca m-a provocat sa-mi pun in valoare simtul muzical si m-a obligat sa nu-mi pierd concentrarea nici o secunda in timpul spectacolului, fie ca interveneam cu sunete pe diferite replici ale colegilor mei, fie ca ma ridicam din coltul meu si intram in scenele in care trebuia sa joc.

De altfel, toata distributia a stat in permanenta pe scena- aceasta conventie propusa de regizorul spectaculului, d-l Mircea Constantinescu a provocat toti actorii sa fie martorii povestii, publicul ei, atunci cand nu aveau de jucat, iar treceriledin civil in situatiile sceniceau fost facute la vedere, ceea ce ne-a obligat sa ne controlamsi sa ne reglam cu atentie starile si gandul pe fiecare intrare si iesire.

Tot in stilul commediei dell' arte, s-au compus si niste interludii cantate, mici texte create pe niste negative de cantonete italiene pe cre le-am interpretat cu totii in deschiderea spectacolului, in cateva momente-cheie si in final. Un exemplu:

"In Venetia la baluri

Flecareli, barfeli, scandaluri,

Prin castele, prin localuri

Flecareli, barfeli, scandaluri

In gondole, sub portaluri

Flecareli, barfeli, scandaluri"





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright