FONETICA

A. Sunet. Litera. Corespondenta dintre litere si sunete

Alfabetul limbii romane are 31 de litere (9 litere-vocale: a, a, a, e, i, i, o, u, y, dintre care literele-vocale: e, i, o, u, y pot fi si semivocale, si 22 de litere-consoane).

Litera e poate fi vocala, semivocala sau litera ajutatoare:

- cand este vocala, se scrie si se pronunta ca atare (elev, element, electoral, eminent) sau transcrie diftongul ie (se scrie e si se pronunta ie in cuvinte de tipul: el, ei, ele, este, esti);

- cand este semivocala, se scrie si se pronunta e (avea, beat, citea) sau se scrie e si se pronunta i (aceea, ea, insinueaza);

- ca litera ajutatoare, apare in grupurile: ce, ge, che, ghe + vocala a (ceapa, geam, cheama, veghea; e + a nu formeaza un diftong).

Litera i poate fi vocala, semivocala sau litera ajutatoare:

- cand este vocala, se scrie si se pronunta ca atare (aripa, binoclu, diplomat; este vocala nesilabica – „i” soptit - atunci cand este folosita ca litera finala: azi, beri, carti, cati, insusi, insuti, totusi etc. sau cand apare in elementul de compunere ori-: orice, oricand, oricui);

- cand este semivocala, apare in diftongi (iar, ied, iobag, iubesc, ai, copii, vazui);

- ca litera ajutatoare poate aparea in grupurile ci, gi, chi, ghi, cind grupurile sunt urmate de o vocala (ciot, ciur, Giurascu, ghiul, chiar; i + vocala nu formeaza un diftong) sau cand acestea se afla la sfarsitul unui cuvant si nu formeaza o silaba distincta ( duci, dragi, faci, unchi, unghi).

Litera h poate fi consoana (haz, har,hora, sah), dar si litera ajutatoare, in combinatiile: che, chi, ghe, ghi (chemare, chinuit, veghe, ghicitoare).

Litera x transpune urmatoarele grupuri de sunete: cs (axa, boxer, fix, taxi) sau gz:    (examen, exercitiu, exemplu, exil); a nu se confunda cu situatia in care apare scris grupul cs (catadicsi, cocs, imbacsit, rucsac) sau cu ortografierea diferita la singular si plural x/ cs (complex/ complecsi, fix/ ficsi, ortodox/ ortodocsi, prolix/ prolicsi).

Literele k, q, w, y apar, de obicei, in cuvinte straine sau in compuse(kilogram, kilocalorie, kitsch, quasar, week-end, whisky, yankeu, yoga).

Grupurile de litere ce, ci, ge, gi transcriu un singur sunet (generic denumit ,,i” consonantic) cand sunt urmate de o vocala (ceapa, ciorba, geam, giuvaier; e sau i + vocala nu formeaza un diftong) sau cand se afla la sfarsitul cuvantului si nu formeaza singure o silaba distincta (atunci, bici, ajungi); daca formeaza singure o silaba distincta, grupurile nu mai sunt ,,i” consonantic (ajunge = a-jun-ge = 6 litere + 6 sunete).

Grupurile de litere che, chi, ghe, ghi transcriu un singur sunet (generic denumit ,,i” consonantic) cand sunt urmate de o vocala (cheama,chiar,gheata,ghiozdan; e sau i + vocala nu formeaza un diftong, iar h este litera ajutatoare) sau cand se afla la sfarsitul cuvantului si nu formeaza singure o silaba distincta (trunchi, unchiul, urechi, ); daca formeaza singure o silaba distincta, grupurile nu mai sunt ,,i” consonantic (veghe = ve-ghe = 5 litere = 4 sunete, intrucat h este litera ajutatoare).

ATENTIE ! Situatia speciala a grupurilor ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi poate provoca nedorite confuzii in stabilirea unor diftongi sau triftongi si in identificarea tipului conjugarii unor verbe:

Gheorghe = Gheor-ghe = 8 litere + 5 sunete (grupul ghe din prima silaba transcrie un singur sunet, denumit generic ,,i” consonantic, h, e sunt litere ajutatoare, iar e + o nu formeaza un diftong; grupul ghe din a doua silaba nu mai este ;;i” consonantic, h ramane litera ajutatoare, iar e este vocala);

Lucrare: Nuvela Popa Tanda de Ioan Slavici - demonstratia ca este nuvela Eseu: Ultima noapte de dragoste - roman modern de tip subiectiv - constructia subiectului si conflictul din roman

vegheau = ve-gheau = 7 litere + 5 sunete (grupul ghe formeaza un singur sunet, denumit ;;i” consonantic, in care e si h sunt litere ajutatoare; in cuvant nu exista un triftong, ci diftongul au);

a veghea, a ingenunchea nu sunt verbe de conjugarea a II-a (contin grupul ghe in situatia amintita), ci de conjugarea I, ca si verbele de tipul a lucra, a lua

B. Vocale. Semivocale. Consoane. Diftongi. Triftongi. Hiat

Vocalele sunt sunetele care se pronunta independent (a, a, a, e, i, i, o, u) si care formeaza o silaba singure (a-er), dar si insotite de una sau mai multe consoane (con-struc-tor), de o semivocala (diftong: oa-ie), de doua semivocale (cre-ioa-ne) sau de combinatia consoana/ consoane + semivocala (mai-ca, leoar-ca); sunetele a, a, a, i sunt, totdeauna, vocale, iar sunetele e, i, o, u sunt vocale sau semivocale, in functie de combinatiile existente in cuvant (e-lev = e vocalic; bea = e semivocalic).

Semivocalele (e, i, o, u) sunt sunetele pronuntate cu jumatate din durata si intensitatea unei vocale; ele nu pot forma singure o silaba, ci numai impreuna cu o vocala (obtinandu-se diftongi sau triftongi: moa- ra, le-oai-ca).

Diftongii sunt grupurile de sunete formate dintr-o semivocala + o vocala ( ascendenti sau crescatori: bia-ta) sau dintr-o vocala + o semivocala (descendenti sau descrescatori: cai-ne), care nu se despart in silabe diferite; pot aparea in acelasi cuvant (dia-vol) sau intre doua cuvinte alaturate, scrise cu cratima si pronuntate legat, mai ales datorita ritmului rapid al vorbirii (de-abia = de-a + bia = 2 silabe, iar e-a este diftong ascendent).

Triftongii sunt grupurile de sunete formate dintr-o vocala + doua semivocale (a-veau, ci-teai, ta-iai), care nu se despart in silabe diferite; pot aparea in acelasi cuvant (le-oai-ca) sau intre doua cuvinte alaturate, scrise cu cratima si pronuntate legat, mai ales datorita ritmului rapid al vorbirii (de-au venit = de-au+ ve-nit = 3 silabe, iar e-au este triftong).

Hiatul este grupul de sunete format din doua vocale alaturate, care se despart in silabe diferite (a-e-ri-an, bac-te-ri-e, al-co-ol, i-de-e, po-et); in pronuntarea si in scrierea neingrijita exista o tendinta de evitare a hiatului prin eliminarea unei vocale (alcol, zologie) sau prin intercalarea unei semivocale (ideie, poiet), ambele procedee fiind gretite; este corect insa procedeul pronuntarii legate, in ritm rapid, a cuvintelor, ceea ce conduce la scrierea cu cratima si la transformarea unei vocale in semivocala (de aceea = de + a-ce-ea, in care e + a sunt vocale, fata de de-aceea = de-a + ce +ea, situatie in care e-a este un diftong, rezultat din transformarea vocalei e in semivocala).

ATENTIE !  Folosirea cratimei (semn de ortografie) in asemenea situatii poate avea mai multe consecinte:

pronuntarea legata a doua cuvinte diferite (datorita ritmului rapid al vorbirii: de abia = de-abia);

transformarea unei vocale in semivocala (de a venit = de-a venit);

eliminarea/ elidarea unei vocale (de ar da = de-ar da = d-ar da);

disparitia unei silabe (se aduce = se + a-du-ce = 4 silabe; se-aduce = se-a + du-ce = 3 silabe);

in poezie, procedeul este folosit pentru conservarea metricii (pastrarea masurii versului si mentinerea ritmului).

C. Silaba. Despartirea cuvintelor in silabe

Silaba este sunetul sau grupul de sunete pronuntat printr-un singur efort de respiratie. Obligatoriu, o silaba are in componenta sa o vocala si numai una (a-cum), la care se pot adauga o semivocala (obtinandu-se un diftong: oa-la), doua semivocale (rezultand un triftong: ve-deai), de la una la patru consoane (opt-spre-ze-ce) sau combinatii de una-doua semivocale + de la una la patru consoane (struc-tu-rii).

Despartirea cuvintelor in silabe are loc in conformitate cu regulile pronuntarii (silabatie fonetica) - recomandata de DOOM, editia 2005 -, dar si in raport cu elementele constituente ale cuvantului, in situatia cuvintelor compuse si a unor derivate (silabatie morfologica). Pentru practica scolara, este necesara cunoasterea si aplicarea corecta a principalelor reguli ale silabatiei fonetice (despartirea conform regulilor pronuntarii cuvintelor]:

Vocalele in hiat se despart in silabe diferite (na-ti-u-ne); la fel se desparte structura formata din vocala + diftong/ triftong sau structura continand doi diftongi (o-ua, cre-ioa-ne, oa-ie).

O consoana intervocalica (sau intre vocala + diftong/ triftong) trece la silaba urmatoare (a-du-cea, ve-neai, mai-cu-ta, le- oai-ca).

Doua consoane intervocalice (sau intre vocala + diftong/ triftong) se despart, de obicei, in silabe diferite (car-te, ci-tea, ar-deau, scoar-ta). Daca prima consoana este b, c, d, f, g, h, p, t, v, iar a doua este l sau r, ambele consoane trec la silaba  urmatoare (a-bre-vi-a, a-cru, a-dre-sa, a-fla, a-gro-nom, pe-hli-van, a-pri-li-e, a-tlet, co-vrig).

Din grupul de trei sau mai multe consoane intervocalice (sau intre vocala + diftong/ triftong), prima consoana la silaba anterioara, iar celelalte trec la silaba urmatoare (nos-tru, mon-stru, in-gri-jo-rat, com-plet). Daca in grupul de trei sau mai multe consoane exista intercalat vreunul dintre grupurile ct, ct, pt, pt, despartirea se face intre consoanele care compun aceste grupuri, respectiv intre c si t/ t sau intre p si t/ t (con-junc-ti-e, func-ti-e, somp-tu-os, in-stinc-tiv, arc-tic, sculp-tu-ra). Dupa acelasi model se despart si cuvintele: ast-ma, sfinc-sii, sand-vici/ sand-vis.

Cuvantul jertfa (si cuvintele care apartin familiei sale lexicale) se desparte dupa modelul jert-fa (in limba romana nu exista grup sudat tf).

D. Scrierea cu dubla vocala sau cu dubla consoana 

In limba romana, scrierea cu dubla vocala sau cu dubla consoana are la baza:

1. Motive etimologice (asa au fost mostenite sau imprumutate respectivele cuvinte): alcool, alcoolmetru, accelera, acces, accident, bocceluta, calcio-vecchio, addenda, galinacee, rozacee, oolitic, oosfera, loess, ambiguu, asiduu, continuu,contiguu, ingenuu, perpetuu, reziduu, superfluu, vacuum . , Cristian Tell, Anton Pann, Iuliu A. Zanne, Alexandru Philippide, Alecu Russo, Maria Filotti, Constantin Nottara, Costache Negruzzi .

Motive morfologice:

vocala tematica + desinenta de singular sau de plural: idee, alee, campii, cenusii, copii, hazlii, fii, rosii, licee, muzee . ;

vocala tematica + desinenta de persoana I sau a II-a: (eu) auzii, cosii, citii, privii . / (tu) devii, stii, vii, tii . ;

desinenta de plural + articol hotarat enclitic pentru singular sau plural: dragii mame, albii pereti, blanzii bunici, rarii trecatori . / arbitrii, merii, prunii, primii .

vocala tematica + sufix verbal (morfologic): a pustii, a prii, a se sfii . , apreciind, fiind, stiind .

Sufixarea (lexicala): stiinta, fiinta, cuviinta .

Prefixarea: supraaglomerat, ultraamenajat, neefectuat, preelectoral, reelaborat, arhiindustrializat, antiinflationist, cooperare, coordonare .

Compunerea: contraargument, contraaatac, autoorganizare, zoologie, zootehnic .