Adjectivul - clasificarea adjectivelor, flexiunea adjectivului, gradele de comparatie

Adjectivul

Partea de vorbire flexibila care exprima insusirea unui obiect si se acorda in gen, numar si caz cu substantivul determinat

Observatii: Adjectivul poate exprima: -proprietati ale obiectelor sau fiintelor (greu, mic, usor, luminos)

-materia din care este facut un obiect (metalia, lemnos)

-elementele constitutive ale unei colectivitati (taranesc, studentesc)

-referirea la posesor sau la origine (casa olteneasca)

1.Clasificarea adjectivelor

a)dupa forma: -variabile-cu 2 terminatii- la sg. au o forma pentru masculin si alta pentru feminin (bun/buna)

-cu o terminatie-la sg. au aceeasi forma pentru masculin si feminin (casa/baiat mare)

-invariabile-provenite din adverbe (gata, asa, astfel)

-provenite din imprumuturi vechi (ditai, sadea)

-provenite din imprumuturi desemnand culori (crem, bleu, maro)

b)dupa origine: -propriu-zise(verde, bun, inalt)

-pronominale -posesive (caietul meu/tau/sau)

-demonstrative (fata aceasta/aceea)

-interogative ( care fata?)

-nehotarate(unii baieti/ unele fete)

-relative( ce fata )

-negative(nici un om)

-de intarire (fata insesi)

Observatii: Adjectivele variabile, cu o terminatie, se termina, de obicei in vocala E

c)din punct de vedere semantic: -calificative-primare (simple)- bun,frumos, albastru

-derivate cu ajutorul sufixelor (timpuriu, tineresc)

-determinative (provenite din alte parti de vorbire)

- pronominale -posesive (cartea mea/ta/sa)

-demonstrative (cartea aceasta/aceea)

-interogative ( care mama?)

-nehotarate(unii baieti/ unele fete)

-relative( ce carte )

-negative(nici o fapta)

-de intarire (el insusi)

-numerale (trei elevi)

-participale (pagina scrisa)

-gerunziale (masca razanda)

-adverbiale (barbat bine)

d)dupa numarul formelor flexionare realizate in declinare:

-cu 4 forme flexionare (in functie de gen, numar si caz) -propriu-zise (bun, simplu)

-participiale (iubit)

-gerunziale (suferind)

-cu 3 forme flexionare -cele terminate in consoanele C si G (lung, adanc)

-derivate cu sufixele -TOR, -ESC, -IU (satesc,cenusiu)

-cu 2 forme flexionare -terminate in E (dulce)

-terminate in consoana palatala (vechi, dibaci)

-terminate in diftong (balai, rotofei)

-invariabile (maro, eficace, motrice)

Observatii: 1.De regula se asaza dupa substantive (sunt postpuse)

PROIECT: Absurdul - categorie estetico-literara derivata din cultivarea in fertilele PROIECT: INCEPUTURILE LITERATURII CULTE (primii scriitori „profesionisti”)

2.Din punct de vedere sintactic, adjectivul poate avea urmatoarele functii:

-atribut(adjectival)- baiat bun, floare frumoasa

-nume predicativ (cand determina un verb copulativ) Ana este cuminte

-diferite feluri de complemente (determina un verb predicativ) Din verde s-a facut galben

3.Din punct de vedere stilistic, adjectivele sunt epitete

4.Sufixe adjectivale frecvente: -esc, -tor,-ean,-iu,-aret,-nic,-os

5.In categoria adjective calificative intra si locutiunile adjectivale(cu scaun la cap,de geniu)

6.Adjectivul poate sta si inaintea substantivului, de topica depinzand si articularea sa

2. Flexiunea adjectivului

In functie de flexiune, adjectivele sut variabile si invariabile;cele variabile se modifica dupa gen,numar si caz, prin desinente, insotite

sau nu de alternante fonetice

Desinente de gen(la singular):

Masculin/NeutruFeminin-u -u - --a -e -a -esimplu-a/albastru-a auriu-e/cenusie-e bun-a/frumos-frumoasa amarui-e/vechi-e

Observatii: 1.Adjectivele terminate in E (mare, dulce) nu prezinta diferente de gen la singular (om mare-casa mare)

2.Adjectivele terminate la masculin in -U vocalic sau semivocalic(greu, rosu, rau) au femininul in -EA (grea, rea) si in -IE (rosie)

3.Alternantele vocalice frecvente la opozitia de gen -E/EA (intreg/intreaga)

-O/OA (prost/proasta)

-IE /IA (biet/biata)

-E/A (desert/desarta)

Desinente de numar:

Observatii: 1.Unele adjective au forma unica pentru ambele numere:

-fie numai la feminin- cele terminate in -TOR (fata/fete silitoare)

-fie numai la masculin (pantof/pantofi vechi)

-fie la ambele genuri (copil/copii balai fata/fete balaie)

Alternante vocalice: ea/e(oltean/olteni) oa/o (moale/moi) ea/e (geman/gemeni) a/i (tanar/tineri), a/e

(teapan/tepeni)

3. Alternante consonantice: s/s (sfios/sfiosi) t/t (lat/lati) d/z (crud/cruzi) c/c(sarac/saraci) st/st (trist/tristi) g/g (lung/lungi)

Modificari dupa cazuri:

Observatii:Adjectivul sta dupa substantiv, sau poate sa preceada substantivul

1.Cand adjectivul sta dupa substantiv el nu se articuleaza

2.Cand adjectivul sta inaintea substantivului, el capata o semnificatie speciala care ii mareste expresivitatea

3.Unele adjective au o topica fixa in raport cu substantivul. De exemplu adjectivele pronominale stau numai in fata substantivului (oricare om) precum adj. “biet”.Pe de alta parte adjectivele provenite din participii stau numai dupa substantiv (pomul laudat)

4.Unele adjective isi schimba sensul in functie de topica (are o parte buna-opusa lui rea/O buna parte nu au-o parte dintr-un intreg)

5.Adjectivele invariabile au o singura forma pentru toate genurile,numerele si cazurile. Din aceasta categorie fac parte adjectivele nume de culori (bej, crem),adjectivele terminate in -CE (eficace) adjectivele cuvinte vechi in limba (sadea, gata,ditamai)

3.Gradele de comparatie

Sunt forme pe care le ia adjectivul pentru a arata in ce masura un obiect poseda o insusire in raport cu alte obiecte sau cu alte momente ale existentei sale;nu se exprima prin desinente, ci prin constructii sintactice speciale

Gradul pozitiv(exprima o insusire a obiectului fara a o raporta la un alt obiect sau la alt moment)-cer senin, nor negru

Gradul comparativ(exprima insusirea unui obiect in raport cu insusirile unui alt obiect, stabilind raporturi de egalitate sau inegalitate)

-de superioritate (mai scump)

-de egalitate (la fel de scump)

-de inferioritate (mai putin scump)

Gradul superlativ -relativ(exprima insusirile la cel mai inalt sau cel mai scazut grad, prin comparatie cu alt obiect)

-de superioritate (cel mai scump)

-de inferioritate (cel mai putin scump)

-absolut (arata gradul cel mai inalt sau mai scazut grad,fara a compara obiectul) foarte scump

Nu uita!

1.Comparativul se formeaza de la gradul pozitiv al adjectivului prin adaugarea unor adverbe si prepozitii

-comparativ de superioritate: mai bun decat

-comparativ de inferoritate: tot asa de/ tot atat de/la fel de bun ca si

-comparativ de egalitate: mai putin bun decat

2.Al doilea termen al comparatiei de superioritate sau inferioritate poate fi introdus si prin locutiuni prepozitionale (fata de/in comparatie/in raport cu)

3.Uneori al doilea termen al comparativului de superioritate sau inferioritate ca si al superlativului relativ pot lipsi (Am o carte mai interesanta)

4.Comparativul de egalitate poate aparea fara morfemele caracteristice, insa sensul comunicarii ramane acelasi (apa rece ca gheata)

5.Superlativul se formeaza de la comparativul de superioritate sau de inferioritate prin adaugarea lui CEL, marca a superlativului, al doilea termen al comparatiei superlative fiind introdus prin prepozitiile dintre, din, de (cel mai bun dintre ei/ din clasa/ de acolo)

6.Superlativul absolut se formeaza de la gradul pozitiv al adjectivului, precedat de adverbul foarte (foarte bun)

7.Adjectivul poate sa-si schimbe valoarea gramatica: Omul lenes learga mult -adjectiv

Lenesul mai mult alearga -substantiv  

Mijloace afective de formare a superlativului absolut

-adverbe si loc.adverbiale cu valoare expresiva (extraordinar,extrem,grozav,nemaipomenit,nespus,din cale-afara, cu totul si cu totul)

-adverbe,adjective substantive si locutiuni ce exprima notiuni dezagreabile, intensificand negativ sau pozitiv insusirea (destept nevoie mare,sarac lipit, putred de bogat, atat amar de vreme)

-repetitia adjectivului (desteptul desteptilor, o apa adanca,adanca)

-constructii exclamative (Cat de mare e!)

-procedee lexicale,prin derivarea adjectivului la grad pozitiv cu prefixe sau sufixe cu sens superlativ (arhi-, super-, extra-,ultra-,supra-,prea-,-isim)

-procedee fonetice prin lungirea vocalei