Folclorul gorjenesc - modalitate de socializare a prescolarilor din gradinita

FOLCLORUL GORJENESC - MODALITATE DE SOCIALIZARE A PRESCOLARILOR DIN GRADINITA

Din comoara de nepretuit a folclorului romanesc se gasesc toarse de veacuri, ca-n firul de borangic, fibrele credintei milenare. Folclorul reflecta o anumita viziune despre lume si viata, exprima noianul de idei, sentimente, convingeri pe care poporul le-a trait si pentru a caror infaptuire a luptat in decursul istoriei sale milenare.

Cuvantul folclor inseamna laolalta frumusete, vechime si traditie, bucuria de a canta, striga si dansa, impreuna baieti si fete, tineri si vastnici. Pregatirea copiilor si a tinerilor pentru viata inseamna educarea lor in armonie cu principiile, normele si idealurile poporului roman.

Scopul socializarii potenteaza intreaga activitate de formare a copilului din perspectiva sociala, pentru ca omul are valoare numai printre si pentru semenii sai, gandind si simtind curat si nobil, pentru om ca valoare suprema a unui timp. Socializarea copiilor nu se manifesta doar prin acumulari de reprezentari si notiuni pentru umanitate, colectiv, patrie, gradinita, prieteni. Este necesar un motiv intern, generator al conduitei morale. Pentru a obtine acest deziderat este necesar ca prescolarului sa i se creeze ambianta necesara in care sa-si creeze un comportament adecvat din punct de vedere social. Este important ca prescolarul, care ca structura este un afectiv primar, sa traiasca emotii, satisfactii in legatura cu formele de munca elementare, cu realizarea unor sarcini individuale si in colectiv.

Curriculum face loc efectiv optiunilor copiilor, parintilor si educatoarelor permitand o reala adaptare la cerintele comunitatii sociale prin optionalul pluridisciplinar "Folclorul", disciplina cu multiple valente educative. Socializarea este "procesul de devenire a unei individualitati umane ca fiinta sociala, proces, de integrare in societate".

Educatia nu este reductibila la socializare, ea concretizandu-se si in alte aspecte cum sunt: individualizare si personalizarea copilului.

Procesul de formare a copilului se bazeaza pe unitatea dintre socializare, ca influenta a mediului prin intermediul caruia el invata sa se comporte conform normelor sociale si educatie ca formare intentionala a personlitatii, in raport cu idealul educativ.

Socializarea ca proces educativ de formare a copilului implica functia de integrare prin care se realizeaza asimilarea unor modele, roluri, norme de conduita ale grupului sau ale societatii in ansamblu. Trebuie mentionata si functia de diferentiere a socializarii.

Se afirma tot mai des in studiile de specialitate ca prescolaritatea cuprinde cea mai importanta experienta socio-educationala din viata unei persoane. Potentialul formativ al acestei varste poate fi valorificat cu succes in procesul educativ din gradinita. Izvorand din viata si fiind reflectarea acesteia, folclorul este prin excelenta o arta realista. Folclorul copiilor de contureaza ca un gen universal, bine inchegat, care a luat nastere in mod firesc la o varsta cand jocul constituie punctul central al activitatii lor. Actual educational de socializare a copiilor din gradinita stimuleaza dezvoltarea aptitudinilor, a vocatiei, a talentului, incurajand competitia, imaginatia, comunicarea, asumarea de responsabilitati orientand cadrul optim de formare a unei personalitati complexe si complete. Copiii trebuie indrumati spre cunoasterea folclorului local, valorificand mai ales activitatile de educatie muzicala, educatie fizica, abilitati practice.

Prin cantec si joc copilul ia contact cu mediul inconjurator, straduindu-se sa-l cunoasca. Dorintele, bucuriile, supararile, impresiile si le exprima prin intermediul acestui gen cu funtii multiple: de dezvoltare psihic, educativ formativa si distractiva. Astfel de activitati care au incantat generatii din randul copiilor si pe care le-am desfasurat in gradinita din folclorul local sunt: grupuri vocale, dansuri populare, colinde, ghicitori, proverbe, uraturi, jocuri dramatice de iarna, sezatori folclorice unde creatia populara a fost realizata variat prin cantece, recitari.

Deoarece in orasul nostru sunt operele marelui sculptor Constantin Brancusi, ma simt onorata si indreptatita sa sadesc copiilor dragostea pentru natura si folclor. Brancusi, cel fara de sfarsit a manifestat inca din anii copilariei dragoste pentru folclor, a creat opere intr-o maniera originala, unele cu rezonante specific gorjenesti, opere care il plaseaza la un loc de frunte printre marii artisti ai lumii.

Ultima data a revenit sa construiasca la Targu-Jiu lucrari care definesc conceptia sa despre arta si sunt marturia peste veacuri a sufletului si geniului romanesc: Masa tacerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sarutului, Monumentul Eroilor, Coloana fara sfarsit, inaltandu-se fara sfarsit asa cum trebuie sa fie si recunostinta noastra. Simplitatea mesei emotioneaza si sugereaza privitorului imaginea unei mese taranesti, masa stramosilor nostri, masa dacica. Poarta Sarutului simbolizeaza o poarta taraneasca, martora a unor momente duioase sau dureroase. Parca-i vezi pe oameni sarutandu-se in momentul plecarii la lupta cu dusmanul cotropitor de multe ori fara intoarcere, dar si in momentul sosirii pe neasteptate. Toata durerea despartirii, ca si bucuria sosirii cu care sculptorul-poet Brancusi s-a identificat - sunt incrustate adanc in piatra sub forma sarutului. Portalul simbolizeaza insa si lada de zestre gorjeneasca, pe care mireasa o aduce cu prilejul nuntii in casa barbatului. Pe frontalul monumentului se vad o imagine de covor gorjenesc si perechi de tineri la joc. Gasim aici gandurile si sentimentele de totdeauna ale lui Brancusi: "Din plenitudinea insorita a satului meu mi-am facut o rezerva de bucurie pentru toata viata".

Privind din perspectiva oferita de programa actuala socializarea prescolarului inseamna pregatirea integrarii copilului in colectivitatea nationala prin familiarizarea cu traditiile populare, cu evenimentele istorice, cu valorile spirituale ale localitatii natale si ale tarii.

In activitatea desfasurata la grupa si in activitatile extracurriculare am incercat sa gasesc modalitati si strategii pentru realizarea socializarii copiilor. Metodele si procedeele au fost variate, adecvate scopului si obiectivelor propuse, iar satisfactia a fost pe masura. Pentru realizarea socializarii a fost necesara o cunoastere si o structurare a temelor si subtemelor cu trimitere directa la obiectivele de referinta pe categorii de activitati, tematica orientativa si mijloace de realizare. Tema am structurat-o in urmatoarele subteme:

1.             Gorjul, vatra stramoseasca

2.             Izvoare populare

3.             Trecutul istoric

4.             Prezentul si viitorul.

Filonul folcloric popular trebuia sa ajunga la sufletul copiilor, sa invete cine au fost stramosii lor, capatand astfel o identitate si apartenenta la societatea din care face parte. In demersul meu pe filonul folclorului gorjenesc am pornit de la ideea ca satul romanesc este izvorul sensibilitatii si spiritualitatii romanesti si ca satul gorjenesc nu trebuie sa moara, el trebuie sa traiasca cu obiceiurile si datinile sale, cu ocupatiile si portul oamenilor sai. Ca educatoare si ca om consider ca orice copil trebuie educat pentru a fi un continuator al valorilor culturii populare. Pentru cunoasterea traditiilor populare le-am prezentat subtema Izvoare populare, cu aspecte privind:

1.                     Asezarile omenesti

2.                     Ocupatiile traditionale ale localnicilor

3.                     Portul popular

4.                     Obiceiuri calendaristice

5.                     Creatii folclorice locale

6.                     Instrumente populare

Valorile estetice si etice cuprinse in folclorul gorjenesc constituie o sursa inepuizabila pentru formarea umanista si moral-patriotica a copiilor. Cunoscand valentele formative ale folclorului si artei populare traditionale, noi avem misiunea de a initia copiii in comorile inestimabile ale creatiei populare seculare. Frumusetea portului popular atat de diversificat, frumusetea cantecului popular, datinile si obiceiurile strabune, obiectele de arta populara lucrate cu mana si sufletul de catre artistii populari, sunt valori spirituale romanesti de neintrecut.

Pentru a fi cat mai pe intelesul copiilor a fost amenajat in gradinita un colt folcloric cu obiecte traditionale, costume populare,etc.

Le-am explicat copiilor ca gorjenii se mandresc si astazi cu bogatia si frumusetea folclorului muzical coregrafic, cu maiestria interpretativa a solistilor si instrumentistilor populari a neintrecutilor dansatori sau cu deosebit de fecunda arta populara. Pamantul gorjenesc a crescut si a dat spiritului romanesc pasari maiestre ca Maria Tanase si privighetori ca Maria Lataretu, ale caror melodii fermecatoare au facut ocolul pamantului. Rapsozii populari, cioplitorii in lemn, ceramisti ca si minunatele testoase si cusatoare de port popular din Tismana sau alte localitati izvorasc din timpuri imemorabile, de undeva din adancurile vremii ca o stralucire de piatra pretioasa.Alaturi de celelalte genuri ale artei populare din Gorj, arhitectura, mobilier, ceramica, textile in casa, in domeniul portului, gorjenii au manifestat preocupari artistice deosebite atat in ceea ce priveste compunerea costumului cat si a elementelor decorative. Retrasi prin valcele si codrii la poalele muntilor gorjenii si-au pastrat nealterat de-a lungul veacurilor simtul lor artistic.

Cantecul si dansul, costumul si covorul, casa de locuit si portile sculptate, ceramica si chiar micile unelte casnice(furca de tors) lingurile, plostile vorbesc toate despre imaginatia artistica a locuitorilor de pe plaiurile Gorjului.

"Taina cea din veac ascunsa" - colindele ilustreaza sensurile colindatului, rasfrang ca o oglinda fidela tot trecutul neamului. Ele arata mentalitatea si talentul celor ce le-au nascut, viata lor religioasa, intelectuala si morala, raportul lor familial si social. Colindele reflecta experienta religioasa a satelor gorjenesti.

Le-am vorbit copiilor si am invatat impreuna cu ei dansuri populare fiecare copil punand piciorul in hora populara, dorind sa invete a o juca, pentru ca asa cum spune Zaharia Stancu in Descult, Hora romanilor e " Joc de stapani ai pamanturilor si ai muntilor, ai apelor, ai zavoaielor, al vazduhurilor, joc de oameni slobozi si fericiti". Gandesc ca Hora ca dans popular nu este doar o inlantuire de brate, ci o inlantuire de idei, de sentimente, si de nazuinte. Este un produs al lumii sociale, dintr-un timp foarte indepartat, statornicit prin traditie. Cu toate transformarile prin care a trecut, hora satului - ancora in adancul vremii are marele rol de a integra copilul in mediul si a realiza armonia cu natura si societatea.

Hora satului nu trebuie privita numai ca o desfasurare spectaculoasa de petrecere apoteotica ci ca o "ancora in adancul realitatii poporului roman" cu intelesuri si rosturi ce povestesc ceva despre viata si preocuparile oamenilor. Ea poate fi privita ca o rara " institutie sociala" purtatoare a unui real act de cultura.