Fenomene carstice in piatra craiului

FENOMENE CARSTICE IN PIATRA CRAIULUI

Reduta de calcar a Pietrii Craiului, lunga de 20 km, este cea mai semeata creasta din Carpati, caci abrupturile sale rasar miraculos, cu peste l 000 m inaltime deasupra reliefului inconjurator. Turnurile si padinele inlantuite in dantelarii verticale inchid secrete poeni suspendate, ce fac bucuria alpinistilor si caprelor negre. Turistii care urca Braul Caprelor sau Lanturile ajung pe creasta care uneori e atat de ingusta ca nu lasa loc nici pentru talpa piciorului. De aici se vad "coltii", "timbale", "umeri", "muchii" si "orgi", "pereti" si "hornuri", cu alte cuvinte o suita de forme abrupte reprezentand un relief pe cat de calcaros, pe atat de putin carstic. Paradisul turistilor si alpinistilor este la prima vedere o dezamagire pentru speologi, caci apele ploilor se scurg cu repeziciune pe peretele abrupt si se pierd prin puzderia de crapaturi. Sute de metri in adancul muntelui ele se unesc formand paraie ce ies in puternicele izvoare de la Zarnesti si Galgoaie. Dar din pacate cararile apelor sunt prea stramte pentru oameni si marea pestera a Pietrii Craiului a ramas inca un vis frumos. Totusi cativa perseverenti speologi brasoveni, in multi ani de munca, au reusit sa exploreze sase avene situate pe versantul estic, la altitudinea de cca l 700 m. Cel mai adanc dintre acestea, Avenul din Crind, are peste 120 m. Avenul din Vladusca peste 70 m. Avenele din Piatra Craiului sunt accesibile doar alpinistilor echipati si experimentati.

In schimb doua frumoase fenomene exocarstice pot fi vazute in creasta sudica. Primul este Zaplazul, o stanca de 30 m inaltime, strapunsa de arcade polietajate, un fenomen foarte rar. Zaplazul se afla  chiar pe poteca ce face legatura intre cabana Plaiul Foii si Varful La Om, cam la 1½ ora de mers fata de fiecare din aceste puncte. Mergand din acest punct catre sud, pe poteca marcata cu triunghi albastru, poteca ce traverseaza Padina Lancii si Marele Grohotis, ajungem dupa inca 1½ ora la celalalt fenomen exocarstic remarcabil al Pietrii Craiului, arcada de la Cerdacul Standului, in apropiere de pestera cu acelasi nume.

Dintre fenomenele carstice mai deosebite mentionam padinile cu pereti surplombati, in geneza carora carstificarea a avut un rol important, lapiezurile fiind dezvoltate pe capete de strat si cateva doline in Poiana Cotofenii (asupra carora specialistii nu s-au hotarat daca sunt doline autentice sau gropi de bombe). Daca parasim peretii crestei si coboram in culoarul Dambovicioarei frecventa fenomenelor carstice creste. Trebuie sa mentionam aici unele chei spectaculoase cum sunt Prapastiile Zarnestilor, aflate la 5 km mai sus de cabana Gura Raului. Scurte dar foarte frumoase, cu mici pesteri si tunele, dezvoltate in versantul drept, sunt Cheile Cheii, de la Podul Dambovitei.

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

In asigurarea si utilizarea resurselor energetice in orasul Pitesti vor fi promovate urmatoarele directii prioritare:

-intensificarea punerii in valoare a potentialului hidroenergetic al raului Arges;

-extinderea utilizarii carbunelui;

-valorificarea noilor surse si tehnologii energetice.

2.     Industria constructiilor de masini in orasul Pitesti

Industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor, creata in anii regimului de democratie populara , a devenit una din principalele ramuri ale orasului Pitesti.

In anii antebelici, industria constructiilor de masini era reprezentata prin cateva unitati mici, ce functioneaza in incaperi insalubre, cu procese tehnologice rudimentare, printre care se remarcau Fabrica pentru constructii metalice si poduri rulante(in prezent Hidromec SA).

Prima unitate a industriei constructoare de masini data in exploatare in oras (1952) a fost Uzina de piese auto, din partea N-E a Pitestiului(in prezent SC Subansamble Auto SA).Procesul tehnologic a fost continuu extins si modernizat, iar productia diversificata, construindu-se in acelasi timp, noi sectii de tratament termic, de roti dintate si cutii de viteza, de segmenti, care functioneaza alaturi de primele sectii ale uzinei.

Ea produce in prezent agregate si piese auto pentru autocamioane, tractoare si autoturisme. Intrarea in productie , la 20 august 1968, a Uzinei de autoturisme din Colibasi( in prezent SC Dacia RenaultSA) a constituit un mare succes si o realizare de prestigiu, prin darea in productie a acestor unitati realizand un vechi deziderat national.

Construita in colaborare cu firma franceza ,,Renault,, intreprinderea dispune acum de un important potential tehnic si de cercetare, ceea ce favorizeaza o rapida asimilare si integrare a productiei noastre de autoturisme.

Incepand din anul 1971, un important numar de autoturisme ,,Dacia,, au fost exportate in numeroase tari din Europa, Asia, Africa.

O alta unitate moderna, a carei cladire este situata la intrarea in oras, este Fabrica de motoare electrice(in prezent SC Ana Imep SA), care a intrat in productie in anul 1967, cu o capacitate de 750.000 de micromotoare necesare echiparii masinilor de uz casnic ,si de cca 250.000 de motoare electrice asincrone in carcasa de aluminiu.

In prezent, in cadrul acestei industrii se urmareste cresterea productivitatii muncii, imbunatatirea calitatii produselor si valorificarea complexa a materiilor prime si materialelor.

De la intrarea in functiune si pana in prezent , in aceasta unitate industriala s-au realizat produse la un inalt nivel tehnologic, care in buna masura au fost si sunt exportate, ceea ce constituie o noua expresie a realizarii in Pitesti a unor produse competitive pe piata mondiala.

3.     Industria chimica in orasul Pitesti

Industria chimica, ramura noua in Pitesti, valorifica superior variata baza de materie prima locala (gaze de sonda, titei, masa lemnoasa),potentialul disponibil de forta de munca, resurse de apa, la dezvoltarea acesteia contribuind si reteaua de cai de comunicatie care faciliteaza legaturile cu celelalte platforme chimice din zonele inconjuratoare Ramnicu Valcea in V si Ploiesti in E.

Saltul calitativ in ramura chimica s-a produs in Pitesti dupa anul 1967, prin intrarea in productie a Uzinei chimice,a Combinatului Petrochimic(in prezent SC Arpechim SA) , a Rafinariei de titei si a Combinatului de articole tehnice de cauciuc(in prezent SC Rolast SA).

Platforma chimica Bradu din S-E Pitestiului este cea mai mare concentrare umana si de fonduri fixe pe ramura din oras si grupeaza:Uzina chimica (intrata in productie in anul 1967), care produce negru de fum de inalta abraziune, folosit in fabricarea cauciucului si a cernelurilor de tipografie, produs competitiv pe piata tarilor europene.

Edificarea platformei chimice si petrochimice din sudul orasului Pitesti se datoreste existentei unor importante zacaminte de petrol si gaze, precum si posibilitatilor lesnicioase de aprovizionare cu materii prime din alte zone ale tarii.De asemenea , prin natura instalatiilor sale, in cadrul combinatului Petrochimic Pitesti, se poate prelucra, cu foarte bune rezultate, o mare cantitate de petrol adus din import.

Combinatul Petrochimic(construit in perioada 1966-1969) valorifica superior o serie de produse considerate reziduri industriale (de pilda fractiunile petrolifere lichide) si produce circa 80% din productia de acrilonitril a tarii , 75% din cea de etilena, 20% din cea de propilena.

Rafinaria de titei (data in exploatare in 19689 este in intregime automatizata si produce benzine cu cifre octanice ridicate, motorina de calitate superioara, hidrocarburi aromate, sulf.

O alta unitate a industriei chimice se afla situata in zona de nord -Gavana- si anume Combinatul de Articole Tehnice de Cauciuc(in prezent SC Rolast SA), care a intrat in functiune in anul 1970.Astazi realizeaza un impresionant numar de repere cum sunt: benzi de transport cu insertie textila si metalica, placi, covoare, diferite furtunuri de mari presiuni, o diversitate de garnituri presate, multe dintre acestea inlocuind total importul. In ultimul timp , marca ,,Rolast,, Pitesti a devenit cunoscuta si apreciata peste hotare.

In cadrul Combinatullui de Articole Tehnice din Cauciuc Pitesti se desfasoara o sustinuta activitate pentru reducerea consumurilor de cauciuc natural si sintetic, de energie electrica si termica. Exista aici importante preocupari pentru stimularea investitiilor si inovatiilor, pentru introducerea noului in procesul de productie si cresterea productivitatii muncii.

4.     Industria materialelor de constructii in orasul Pitesti

Industria materialelor de constructii isi are baza de materii prime asigurata prin structura geologica si petrografica variata a judetului Arges, urmare a unei indelungate evolutii paleogeografice.

Rocile cristaline si sedimentare au oferit conditii dezvoltarii industriei liantilor, prefabricatelor din beton a carei productie a crescut in perioada 1979-1989 de 153 de ori.

Reteaua hidrografica densa are locuri pentru exploatarea pietrisului rulat cu granulatie marunta si mare si nisipului cuartos de marime mijlocie si mare. O principala balastiera se afla si la Pitesti.

Industria de prelucrare este reprezentata prin sectia de prefabricate din beton armat din cadrul Intreprinderii de poduri metalice si prefabricate din beton din Pitesti(in prezent SC Hidromec SA) si prin numeroase unitati ale industriei locale, care produc caramizi, var,etc.

5.     Industria de exploatare si prelucrare a lemnului

Aceasta ramura a economiei este o ramura traditionala , particularitatile pedoclimatice si de relief caracteristice treptelor morfologice asigurand ecologia de habitat a tuturor esentelor lemnoase de valoare economica.

Ca urmare, in zona de nord a orasului Pitesti, a fost dat in functiune in 1962 una dintre cele mai puternice unitati din tara a industriei de profil, respectiv Combinatul de Prelucrare a Lemnului(in prezent SC Alprom SA) . Aici se produc placi fibro-lemnoase, garnituri moderne de mobila, placaje, binale, cherestele si multe alte elemente din lemn.

Urmarind consecvent cresterea eficientei economice in prelucrarea si in valorificarea lemnului,s-au dat in folosinta fabricile de faina din lemn si de drojdie furajera.

La amplasarea combinatului s-au conjugat mai multi factori, dintre care rolul preponderent l-a avut apropierea de baza bogata de materii prime, ca si potentialul de forta de munca si reteaua deasa de cai de comunicatie, care asigura aprovizionarea si desfacerea produselor.

6.     Industria usoara in orasul Pitesti

In cadrul industriei usoare ,localizata in cea mai mare parte in zona Nord sunt cuprinse trei importante unitati: Intreprinderea ,,Textila,,(in prezent SC Novatex SA) ; Intreprinderea de stofe ,,Argesana,,(in prezent SC Argesin SA) ; Intreprinderea de incaltaminte Pitesti(in prezent SC Asempres SA).

Intreprinderea ,,Textila,,(in prezent SC Novatex SA) a fost dezvoltata si modernizata continuu in ultimii ani, devenind astazi o mare unitate industriala. Principalele sectii ale intreprinderii au fost extinse si dotate cu utilaje si masini de inalta productivitate. S-a construit o noua filatura iar tesatoria si-a marit mult capacitatea , produsele sale fiind mult apreciate peste hotare.

Una dintre cele mai mari unitati ale industriei usoare din tara este Intreprinderea de stofe ,,Argesana,,(in prezent SC Argesin SA) construita si utilata prin conceptie romaneasca si care dovedeste capacitatea si talentul proiectantilor.Unele solutii folosite la ridicarea acestei fabrici, cum este, de exemplu, grinda-canal de sustinere a plafonului in filatura, au fost premiate la concursul international de la Nurnberg.

Intrata in functiune in anul 1969, cu trei sectii de baza-filatura, tesatorie si filaj, avand conditii bune de munca, intreprinderea produce insemnate cantitati de fire si fibre sintetice, obtinandu-se in final stofe fine si foarte fine.

Intreprinderea de Incaltaminte, care a fost modernizata si extinsa,isi aduce o insemnata contributie la realizarea volumului ridicat al industriei usoare a orasului Pitesti, cu produse de buna calitate .

7.     Industria alimentara in orasul Pitesti

Industria alimentara in orasul Pitesti era reprezentata in trecut prin unitati mici: mori, poverne, uscatorii de fructe, ce valorificau resursele de fructe locale si serveau necesitatile imediate ale populatiei. Prin multiplele constructii industriale, realizate in ultimul deceniu, aceasta a devenit o ramura moderna.

Industria alimentara in orasul Pitesti s-a dezvoltat in ultimele decenii prin construirea de noi unitati , iar cele vechi au fost modernizate si reutilate, creandu-se mari posibilitati pentru diversificarea produselor, in vederea unei mai bune satisfaceri a nevoilor de consum ale populatiei.Investitiile realizate in acest domeniu au fost destinate dezvoltarii capacitatilor pentru fabricarea produselor care reprezinta o importanta deosebita in alimentatie (lapte, paine, ber).

Una din marile unitati ale industriei alimentare din Pitesti-Intreprinderea de Bere(in prezent SC Ursus SA) intrata in functiune in anul 1969 si situata in zona industriala de nord a orasului, poate produce mai multe sortimente de bere. La proiectarea acestei unitati s-a adoptat unnou sistem constructiv pentru sectia germinare, care a permis reducerea cu cca. 25% a suprafetei sectiei respective si obtinerea unor importante economii de otel.

Echipata cu utilaje si masini moderne , unitatea s-a incadrat intr-un termen foarte scurt in parametrii tehnico-economici proiectati. De asemenea, noul abator din zona de sud, extinderea fabricii de produse lactate(in prezent SC Lactag SA), Fabrica din preparate din carne, Fabrica de paine(in prezent SC Spicul SA), Complexul de vinificatie din Stefanesti si Centrul de imbuteilere a vinului(in prezent Alcol-Ruva-Cora SRL) contribuie la realizarea unui echilibru judicios intre toate ramurile ale economiei Pitestiului.Tot in partea de nord s-a extins zona marilor depozite comerciale si s-au amenajat sectiile de productie ale trusturilor de constructii civile si industriale, care au edificat noile cartier si marile platforme economice ale Pitestiului.

8.     Alte ramuri industriale

Prin comasarea si utilarea vechilor fabrici ,,Caprioara,,(in prezent SC Asempres SA) si ,,Proletarul,, industria de pielarie, blanarie si incaltaminte s-a reorganizat si s-a specializat in productia de incaltaminte. Se remarca, de asemenea, industria poligrafica, reprezentata printr-o importanta tipografie ,care tipareste carti, reviste, pliante, contribuind la ridicarea nivelului cultural al locuitorilor din Pitesti.

Industrializarea si modernizarea accentuata a economiei orasului Pitesti in perioada 1980-1998 a dus la sporirea cantitativa impresionanta a productiei industriale.Totodata, dezvoltarea economico-industriala a Pitestilor a determinat importante modificari in structura populatiei ocupate in diferite sectoare de activitate , cresterea gradului de pregatire profesionala a locuitorilor sai, sporirea nivelului de trai al cetatenilor.Odata cu sporirea numarului sortimentelor si a volumului productiei industriale s-au imbunatatit parametrii tehnico-economici si calitatea produselor, a crescut competitivitatea lor pe piata externa.Produsele pitestene sunt prezente in zeci de tari de pe toate continentele, bucurandu-se de aprecieri favorabile.

9.     Impactul activitatilor industriale asupra mediului ambiant al Pitestiului

Activitatea industriala in orasul Pitesti cauzeaza mediului importante modificari.Nu toate sectoarele industriale au acelasi impact asupra mediului;unele au un impact foarte important dintre care amintim: energetica, industria chimica, industria cimentului, industria materialelor de constructii, rafinarea petrolului. Scopul principal al productiei industriale este de a furniza bunuri pentru consumul final sau intermediar. Realizarea bunurilor industriale implica prelucrarea unui volum insemnat de resurse primare, ceea ce are un impact considerabil asupra mediului inconjurator.

Principalul impact asupra mediului ambiant se datoreaza fie emisiilor directe din aer, apa sau sol, fie depozitelor de deseuri.

In orasul Pitesti exista procese industriale complexe de utilizare a materiilor prime in timpul carora sunt eliminate diferite substante poluante in mediul ambiant. De multe ori este nevoie de ani de zile pentru ca un anumit efect asupra mediului sa fie resimtit. Impactul asupra mediului depinde de etapele perioadei de viata a produsului, de tehnologiile folosite, de natura bunului produs. Multe produse industriale , in conditii normale de utilizare, nu au impact semnificativ asupra mediului dar procesele tehnologice utilizate pot afecta serios mediul; exista de asemenea , si situatii opuse, in care atat procesul tehnologic cat si produsul realizat polueaza mediul.

Este important de precizat ca impactul activitatilor industriale asupra mediului depinde de urmatorii factori:

-tipul procesului tehnologic realizat;

-materialele si materiile prime utilizate;

-intensitatea de utilizare a resurselor;

-dimensiunea si plasamentul unitatilor industriale;

-eficienta tehnologiilor de control al poluarii.

6.3      Functia de transport a orasului Pitesti

Transporturile indeplinesc un rol de mare importanta in dezvoltarea economica a orasului Pitesti deoarece asigura legatura dintre diferite ramuri ale economiei, dintre diferite raioane si dintre oras si sate.

Transporturile contribuie, de asemenea, la raspandirea culturii in randul populatiei, prin difuzarea cartilor , a ziarelor si a revistelor, prin radio si televiziune.

A.     Transporturile rutiere

Transporturile pe sosele si drumuri in orasul Pitesti ocupa ca importanta locul I. Drumurile au fost folosite pentru circulatie cu multa vreme in urma.

Pentru dezvoltarea transporturilor pe sosele in orasul Pitesti s-a infiintat , inca din 1953, Intreprinderea Regionala de Transporturi Auto (IRTA SA), care transporta marfuri si calatori in conditii destul de bune.

In epocile medievala , moderna si contemporana, ,,drumul mare al Pitestilor,, a avut un important rol pentru dezvoltarea economica, sociala, politica si culturala a Munteniei, in general, si a orasului Pitesti, in special.

Pe aceasta cale veche rutiera au circulat , in decursul secolelor, mijloace de transport comerciale si pentru calatori.

In perioada 1967-1972, s-a construit I autostrada din Romania, intre Pitesti-Bucuresti, in lungime de 110 km. A fost data in exploatare in 1972. Latimea platformei autostrazii este de 26 de metri, avand 4 cai unidirectionale.Zona mediana acoperita in trecut cu vegetatie, in prezent este ocupata de un terasament din beton si are 2 metri latime iar aceasta autostrada prezinta 15 de poduri, 2 pasaje peste C.F.

Drumurile modernizate asigura un trafic intens spre Bucuresti(115 km pe soseaua nationala ,,drumul mare al Pitestilor,, si 114 km pe autostrada, traseu international E 15 A), Ramnicu Valcea (61 km), Sibiu (160 km), Curtea de Arges (36 km ), Lacul Balea (120 km pe grandiosul drum alpin Transfagarasan), Campulung(53 km), Brasov (138 km ), Targoviste(72 km), Slatina (70 km), Giurgiu (177 km )Rosiori de Vede (103 km), Alexandria (137 km), Turnu Magurele (146 km ), Craiova (120 km, traseu international E 94).

B.     Transporturile feroviare

Pe caile ferate se transporta un volum insemnat de materiale de constructii, produse petroliere, material lemnos, carbuni, produse fabricate.

In domeniul cailor ferate s-au construit mai multe tronsoane, cel de-al doilea unind orasul Pitesti cu alte centre insemnate ale tarii, prin traversarea Campiei Munteniei, pana la punctul vestic de granita.

De la Pitesti trece magistrala feroviara 101 care realizeaza legatura cu Bucuresti (108 km-data in functiune la 1/13 septembrie 1872), avand ramificatii spre Curtea de Arges(38 km-data in functiune la 27 noiembrie 1898), iar de la statia Golesti spre Campulung (data in functiune la 21 iunie/3 iulie 1887).La 24 decembrie 1874/5 ianuarie 1875,a fost data in functiune calea ferata Pitesti-Varciorova.

In Pitesti au fost construite gara orasului, magazia de marfuri, cantonul de bariera, depoul de locomotive.

In sfarsit, Cheile Mici si Cheile Mari ale Dambovitei constituie obiective turistice ce se desfasoara pe mai multi kilometri, in care sunt sapate peste 150 de mici pesteri si avene, hornuri, pereti si barne greu accesibile. Aceste chei pot fi strabatute de catre cei indrazneti si cu o barca pneumatica, in afara de Pestera Ursilor (Coltul Surpat), semiamenajata, si de Pestera Mare din satul Pestera, prin eforturile inimosilor speologi amatori din Campu Lung, in zona au fost descoperite in ultimii ani peste 350 de pesteri noi, unele cu interesante formatiuni stalagmitice, cu vestigii paleontologice si arheologice, cu lacuri si cascade subterane etc. Pestera cu Oase adaposteste o stalactita atasata de perete de 12 m lungime. Pestera Uluce aflata la 5 km de Podul Dambovitei, pe Valea Cheii, a fost chiar amenajata sumar de speologii amatori din Campulung. Ea prilejuieste vizitarea unei galerii active de 150 m lungime cu lacuri si cascade.