Carpatii meridionali - retezatul – prezentare

Alaturi de Bucegi, Fagaras si Paring, Retezatul se inscrie printre masivele ale caror virfuri trec de limita de 2500 m in cadrul Carpatilor Romaniei.

Ca suprafata - 700 km² - el se afla intre Bucegi (300 km²) si Fagaras (2000 km²). Parcul National Retezat, care in 1985 a implinit 50 de ani de existenta, este primul de acest fel din Romania. Caracteristic pentru Retezat, din punct de vedere geologic, este granitul, amanunt care intereseaza in egala masura pe alpinisti. Exceptie face Retezatul Mic (masivul Piule-Piatra Iorgovanului) unde predomina calcarul.

Geografic, Retezatul se afla in grupa vestica a Carpatilor Meridionali cuprinsa intre culoarul Timis-Cerna si Jiu. Insiruirea crestelor sale principale seamana cu litera H, linia de legatura fiind creasta dintre virfurile Papusa si Custura. Creasta principala, nordica incepe cu Virful Baleia si continua cu virfurile: Mare, Papusa, Peleaga, Bucura, Judele, Sesele, Platoul Zlata. Creasta principala sudica se identifica cu culmea principala a Carpatilor Meridionali intre Pasul Merisor si Saua Soarbele si cuprinde ca virfuri mai importante Lazarul, Gruniul, Custura, Dragsanul si Piatra Iorgovanului.

Marile vai ale Retezatului sint formate de ghetari si cuprind circa 100 de lacuri, dintre care 40 mai mari, in frunte cu Bucura (8,8 ha). Cele 61 de trasee alpine omologate sint grupate in mai multe zone :

- Peleaga-Valea Rea (29 trasee),

- Bucura II - Valea Pietrele (19 trasee),

- Judele - Taul Stirbului (12 trasee),

- Vf. Retezat - Creasta Ascutita.

La acestea se adauga traseele din Cheile Butei.

Pentru amatori prezentam traseele propuse de N. Popescu in monografia Retezatului (1973 m), trasee neomologate, cu grad de dificultate mai mic de 1. In zona alpina nu se afla decit doua cabane dispuse periferic si anume Pietrele (1480 m) si Buta (1580 m). Caile de acces sint carosabile pina la o distanta de 1 ora de cabane si pornesc din Hateg si Petrosani.