Alpinism
Bucegi/Costila - valea Urzicii la Valea CaprelorBucegi/Costila de la creasta tapului la creasta priponului Ultima zona a Costilei cuprinzind elemente interesante pentru alpinisti este strabatuta de Vaile Urzicii, Caprelor si Priponului. Dincolo de Creasta Priponului se adinceste Valea Caldarilor dupa care se deschide marele amfiteatru Superior al Vaii Cerbului. 1. Valea Urzicii (Grad de dificultate 1 B. Timp necesar: 8-9 ore de la Busteni pina in platoul Bucegilor). Valea isi are obirsia la marginea platoului si incepe cu mai multe fire desfasurate ca un evantai, intersectate de Briul de Sus si Briul de Mijloc. In dreptul Brinei Mari a Costilei, aceste fire se unesc intr-un culoar ingust adincit ca un canion, la baza caruia valea este intersectata de Briul cu Jnepeni. Dupa un parcurs accidentat si o scurta largire, valea formeaza un al doilea canion, dupa care debuseaza in Valea Cerbului printr-un con de dejectie, in apropiere de varsarea Vaii Tapului, in Poiana Vaii Tapului. Accesul la intrarea Vaii Urzicii se face pe poteca marcata cu banda galbena din Valea Cerbului (vezi si nr. 19.4). Din Poiana Vaii Tapului, dupa depasirea confluentei Vaii Tapului, urcam pe conul de dejectie catre intrarea in canionul inferior al Vaii (escalada canionului depaseste gradul l-2). Ne angajam pe fetele din stinga, reintrind in firul vaii deasupra canionului, intr-un loc unde valea se largeste. In continuare valea prezinta aceeasi succesiune de saritori dificile, astfel incit din nou ne angajam pe fetele din stinga pina la Briul cu Jnepeni. Canionul care urmeaza are gradul de dificultate 4 si se evita fie pe fetele din stinga, fie printr-un vilcel in dreapta; in ambele cazuri atingem Brina Mare a Costilei, deasupra canionului. In dreapta, deasupra Brinei Mari, se inalta Creasta Coltului Crapat, dincolo de care se afla Valea Caprelor. De la Brina Mare urcam firul principal, cel din dreapta. Pina la platoul Bucegilor mai avem de escaladat inca trei saritori mari si dificile in afara de o serie de altele mai mici. Prima saritoare surplombata si prevazuta cu un piton de asigurare poate fi evitata printr-un vilcel situat in dreapta. Urmeaza mai multe saritori, care si ele pot fi ocolite, dupa care intersectam Briul de Mijloc. Dupa alta serie de saritori, valea formeaza un horn dificil, care se poate ocoli pe fetele din stinga. O ultima mare ruptura de panta se ocoleste prin dreapta, ajungindu-se la Briul de Sus, de unde fara alte probleme iesim in platou, pe muchia ce desparte Valea Urzicii de Valea Malinului. Ocolind statia de releu TV de pe Virful Costilei ajungem in drumul carosabil si la sirul de stilpi de marcaj care ne conduc spre cabana si statia de teleferic Babele (1 ora). 2. Valea Caprelor (Grad de dificultate 1 B. Timp necesar: 8-9 ore de la Busteni la platoul Bucegilor). Asemenea celorlalte vai de pe versantul nordic al Costilei, si Valea Caprelor porneste din marginea platoului Bucegilor, intersecteaza Briul de Sus, de Mijloc, Brina Mare si Briul cu Jnepeni pentru a se varsa in Valea Cerbului. Confluenta se afla in Poiana La Piatra Pirlita, de pe a doua terasa a Vaii Cerbului venind de jos si se caracterizeaza printr-un horn vertical, impresionant. Accesul se face pe poteca marcata cu banda galbena ce duce la Virful Omul. Intrarea directa prin horn este de gradul 4 de dificultate si a fost facuta de doua ori de catre alpinistul Nicolae Moldovan. Ocolind hornul prin Briul Priponit (nr. 20. 3), intram in firul vaii, pe care urmeaza escalada pina la platoul Bucegilor. Brinele pe care le intersecteaza valea ofera posibilitati pentru diferite variante, cele mai usoare fiind catre dreapta - Valea Priponului. Ajunsi in platoul Bucegilor, avem de ales intre mersul la cabana si statia de teleferic Babele (vezi, nr. 20.1) si coborirea in Valea Cerbului pe Valea Priponului, aflata in dreapta (vest).
1. Valea Poienii (Grad de dificultate 2 A, Timp necesar: din Valea Morarului pina la Brina Mare a Morarului, 3 ore; 9-10 ore traseul complet Busteni - Busteni). Parasind marcajul triunghi rosu, pentru a urma poteca prin Poiana Morarului, prima vale intilnita in cale este Valea Poienii. Originea acestei vai se afla in mica strunga dintre Acul Mare si Creasta Ascutita, in Creasta Morarului. Traversind Brina Mare, Valea Poienii se adinceste intre doua creste, dintre care cea din dreapta este mai stincoasa, pe cind cea din stinga, spre Vilcelul Tancurilor, este in buna parte acoperita de vegetatie. In creasta din dreapta se deosebeste Coltul Ghinturii, din strunga caruia porneste, spre Valea Poienii, Vilcelul Ghinturii. Intrarea directa in Valea Poienii din Poiana Morarului este barata de o saritoare dificila. De aceea, ne luptam cu ,,jungla' de la baza Pintenului Poienii, ocolind saritoarea prin dreapta. Abia intrati in firul vaii, o alta saritoare inalta cu ,,fereastra' trebuie trecuta direct. In continuare, saritorile se succed, necesitind eventual folosirea pitoanelor de asigurare. Dupa trecerea de Vilcelul Ghinturii, saritorile si hornurile devin tot mai dificile. Escalada poate fi incheiata fie in Brina Mare, fie in strunga finala din Creasta Ascutita, la baza Acului Mare. Coborirea se face, in ambele cazuri, pe Brina Mare catre Valea Cerbului (23.1). 2. Briul Inflorit Din firul Vaii Poienii (nr. 25.1) ne abatem catre stinga, inainte de a ne angaja pe saritorile acestei vai, urcind pina la peretele din fata noastra. Urmind hatasul de la baza peretelui catre stinga ajungem intr-un vilcel secundar, pe care continuam urcusul pina cind observam in dreapta Briul Inflorit, larg si acoperit de vegetatie. Briul conduce pe la baza unui perete, pentru a sfirsi intr-o strunga aflata in creasta, deasupra vaii Poienii. In continuare, de-a lungul unei brine inguste, intrerupta in doua locuri, ajungem la confluenta dintre Vilcelul Ghinturii si Valea Poienii. In acest loc avem de ales intre : - continuarea escaladei pe Valea Poienii (25.1); - continuarea escaladei pe Vilcelul Ghinturii pina in strunga si de acolo pe creasta pina in Brina Mare a Morarului; - traversarea coamei catre Vilcelul Tancurilor (25.3), in firul caruia conduce o brina aflata cu 150 m mai sus. Oricum ar fi, coborirea o vom face fie pe acelasi traseu, fie
3. Valea Priponului (Grad de dificultate 1 A. Timp necesar: din
Busteni la platoul Bucegilor, 6-7 ore). Ultima si cea mai usoara dintre vaile de abrupt ale
Costilei isi are obirsia la marginea platoului Bucegilor. Partea
superioara este larga, in forma de caldare, cu fetele
inierbate si de o inclinatie moderata. Catre sud-est incep sa se contureze
briurile Costilei: de Sus, de Mijloc si Mare. In stinga se inalta apoi Creasta
Priponului cu un perete sudic strabatut de un traseu alpin. In
dreapta, Creasta Caprelor este mai putin semeata. Inainte de
varsarea in Valea Cerbului, Valea Priponului este blocata de un
bolovan urias formind o saritoare greu accesibila.
Confluenta cu Valea Cerbului se afla la baza rupturii de panta
denumita Priponul Vaii Cerbului, in apropiere de hornul Vaii
Caprelor, in Poiana la Piatra Pirlita. Accesul la traseu se face pe poteca marcata cu banda galbena
din Valea Cerbului. Dupa ce traversam Poiana La Piatra Pirlita
pe la baza hornului Vaii Caprelor si confluenta Vaii
Priponului, caracterizata de marele bloc ce bareaza valea, marcajul
ne conduce deasupra Priponului Vaii Cerbului. Aici parasim
marcajul pentru a urma catre stinga un hatas pe care ajungem in
firul Vaii Priponului, deasupra blocului ce bareaza valea la intrare.
Pe malul opus al vaii identificam Briul Priponit, pe care-l
urcam catre est pina cind poteca Vaii Priponului
paraseste briul, pentru a urca in continuare paralel cu firul
vaii. Daca intentionam sa urcam pe Valea Caprelor (nr.
20. 2) continuam traseul pe Briul Priponit pina cind atingem firul
acelei vai. Poteca Vaii Priponului mai traverseaza de doua
ori firul Vaii inainte de a se inscrie pe coastele inierbate de sub Brina
Mare a Costilei, pe care o traverseaza. In final, ur-cusul prin
caldarea superioara a Vaii Priponului ia sfirsit in Platoul
Bucegilor unde intilnim curind poteca marcata cu banda galbena
Babele - Omul. Urmata catre stinga - sud aceasta poteca ne
conduce in rastimp de 1 ½ ora la cabana si statia de
teleferic Babele.
|