Carpatii Meridionali - jepii Mici - traseele cele mai accesibile

Carpatii Meridionali

1. BUCEGI - PREZENTARE

,,Muntii Bucegi, un grup in forma de potcoava al Alpilor translivaneni, culmineaza la 8236 picioare in virful Omul, cu pante goale, abrupte; ei sint o zona favorita pentru schi si alpinism'. Astfel sint prezentati Bucegii in ,,Enciclopedia standard a muntilor lumii' (Londra, 1962).

Dupa Fagaras, Paring si Retezat, Bucegii sint al patrulea masiv socotit in functie de altitudine, din tara, dar ca varietate si bogatie a traseelor alpine de stinca, ei se afla pe primul loc, inaintea Pietrei Craiului. Aria de 300 km² a Bucegilor este cuprinsa intre Valea Prahovei, la est, si depresiunea Branului, la nord-vest. In sud-vest, Valea Brateiului formeaza limita catre masivul Leaota, iar in sud, Bucegii coboara domol catre Subcarpatii Getici.

Geografic, Bucegii culmineaza la 2505 m cu Virful Omul, care reprezinta un nod orografic. Din acest nod pornesc spre sud cele doua culmi mai importante formind potcoava amintita mai sus: Culmea principala la est si Culmea Strungii la vest. Intre ele se afla Valea Ialomitei. Catre nord se desprind mai multe culmi, scurte si abrupte: Scara, Tiganesti, Padina Crucii, Ciubotea, Clincea, Bucsoiul Mare si Mic, Morarul.

Zonele interesante pentru practicarea alpinismului se afla la marginea exterioara a potcoavei: abruptul prahovean al culmii principale format din peretii Jepilor Mici, Caraimanului si Costilei; zonele stincoase, cu bogata varietate a formelor, apartinind culmilor nordice Morarul si Bucsoiul; in sfirsit, abruptul branean al Culmii Strunga. In Valea Ialomitei, in inima Bucegilor, zona Pestera -Horoaba ofera un excelent loc de scoala si antrenament in vecinatatea unor cabane confortabile.

Stinca abruptului prahovean si a culmilor nordice este alcatuita in majoritate din conglomerate, in contrast cu calcarul jurasic al abruptului branean si al cheilor din zona Ialomitei. Bucegii sint favorizati de cai de acces comode, astfel: drumul national si calea ferata de pe Valea Prahovei, precum si drumurile nationale Predeal - Risnov si Brasov - Cimpulung.

Localitati de acces: Sinaia, Busteni, Predeal, Risnov, Bran, Pietrosita. Dintre acestea, cel mai important centru pentru practicarea alpinismului este Busteni. Numeroase hoteluri, vile si case particulare, in localitatile de acces si o retea deasa de cabane in masiv asigura cazarea si masa.

BUCEGI

JEPII MICI - PREZENTARE

Incepem prezentarea zonelor de alpinism ale Bucegilor cu abruptul prahovean, pornind de la sud catre nord.

Jepii Mici (culminind la 2143 m) fac parte din Culmea Principala a Bucegilor, fiind limitati la sud, catre Jepii Mari, de Valea Urlatorii Mari, iar la nord, catre Caraiman, de Valea Jepilor (Valea Caraimanului). Elementele principale alpine ale Jepilor Mici sint socotite tot de la sud spre nord: Creasta Urlatorilor cu peretele sudic al Urlatorii Mari; Valea Urlatoarea Mica, Valea Comorilor ,,despletita' in trei fire; Claia Mare cu marele ei perete sudic; Valea Seaca dintre Clai (Valea Seaca a Jepilor); Coama Jepilor Mici cu peretele estic, Peretele cu Flori; Claita, Valea Claitei, Creasta cu Zimbri cu peretele sud-estic.

Abruptul estic al Jepilor Mici este strabatut de Brina lui Raducu, pornind din Valea Urlatoarea Mica pina in Valea Jepilor.

Cai de acces: poteca Busteni - Valea Urlatorilor - Cantonul Jepi - cabana Piatra Arsa (triunghi albastru); poteca Busteni - Valea Jepilor - Cabana Caraiman - Babele (cruce albastra); telefericul Busteni - Babele.

Hoteluri si cabane: Hotel Silva / Busteni; Cabanele Caraiman, Babele, Piatra Arsa.

BUCEGI

Jepii Mici - FATA SUDICA

Traseele cele mai accesibile, cu grad mic de dificultate, din zona sudica a Jepilor Mici sint: Valea Comorilor; Brina lui Raducu; Claia Mare - muchia si virful. In acelasi timp, aceste trasee mijlocesc o prima luare de contact si cunoastere a abruptului Jepilor Mici, precum si accesul catre peretii cu trasee dificile ale Caii Mari si ale Peretelui cu Flori.

REFERAT: Apele curgatoare REFERAT: Flora din Delta Dunarii in imagini - recunoasterea Deltei Dunarii ca valoare

1. Valea Comorilor (Grad de dificultate 1.B. Timp necesar 4-5 ore).

Valea isi are originea in marginea platoului Jepilor Mici, traverseaza Brina lui Raducu, trece pe sub peretele sudic al Claii Mari, traverseaza in final poteca marcata cu triunghi albastru, pentru a ajunge mai jos in Valea Urlatoarea Mica.

Accesul se face din Busteni, de la Hotelul Silva, pe poteca marcata cu triunghi albastru spre Piatra Arsa. Dupa ramificatia potecii spre Valea Jepilor (cruce albastra) se intra in padure, in zona instalatiilor de captare a apei pentru fabrica de hirtie. Poteca spre Cascada Urlatoarea se ramifica spre stinga; se traverseaza apoi Valea Seaca a Jepilor si se ajunge la punctul ,,La Vinclu' al vechiului funicular al fabricii de hirtie. In continuare, padurea se rareste, poteca ocoleste piciorul ce coboara din Claia Mare si intersecteaza Valea Comorilor. In acest loc parasim poteca marcata si incepem cataratura peste lespezile de conglomerat lustruit de ape ale vaii. Dupa ce trecem de confluenta unui fir secundar din stinga (Comorile Brinei, unit cu Comorile de Mijloc), continuam escalada trecind peste saritori nu prea mari, uneori barate de trunchiuri uscate de brazi intepenite de-a curmezisul traseului.

Dupa trei ore, socotite din Busteni, trecem pe sub peretele sudic al Claii Mari (acces spre Briul Subtire, Briul de Sus si traseele de perete). Ceva mai sus traversam Brina lui Raducu si intram in zona superioara a vaii, urcind printre jnepeni si fete ierboase catre platoul Bucegilor. La fiecare popas ni se ofera larga priveliste asupra Vaii Prahovei si Muntilor Girbova (Baiului). Mergind pe platou in directia vest atingem curind poteca marcata Cantonul Jepi - Cabana Babele.

2. Brina lui Raducu (Briul Mare al Jepilor Mici) Grad de dificultate 1 A. Timp necesar 2-3 ore (la care se adauga urcusul din Busteni pe poteca Urlatorilor - 2 ore si coborisul pe Valea Jepilor - alte 2 ore).

Traseul este destul de clar, degajat si cu frumoase privelisti in jumatatea sa sudica pina la creasta cu Zimbri; in continuare, coborisul catre Valea Jepilor este mai putin atragator, trecind printr-o zona paduroasa salbatica si neingrijita cu un hatas alunecos si greu de urmarit.

Pornind de la hotelul Silva din Busteni, urcam timp de 2 ore poteca marcata cu triunghi albastru spre cabana Piatra Arsa, prin Valea Urlatorilor. Ajunsi aproape de Muchia Urlatorilor, care desparte cele doua vai - Urlatoarea Mica si Mare - ne abatem catre dreapta pe Brina lui Raducu, care in aceasta zona trece prin raristi de molid. Traversind firele superioare ale Urlatorii Mici si ale Comorilor, potecuta, cind mai clara, cind mai putin vizibila, urca si coboara pe apreciabile diferente de nivel. Dupa ultimul fir al Comorilor urcam in Saua Claii Mari, de unde se desparte spre dreapta Muchia Claii Mari. Deasupra noastra se inalta Muchia Scarii si in continuare un perete cu aspect de roca friabila, Peretele cu Flori. Trecind de Muchia Claii Mari, in aval se deschide pilnia Vaii Seci a Jepilor. Ajungem in dreptul Muchiei Clailei, unde, deasupra noastra, peretele cu Flori este delimitat de Hornul cu Flori, dupa care urmeaza Muchia inalta. Traversam Vilcelul Claitei, apoi Creasta cu Zimbri marcata de o zona de Pinus cembra, un conifer mai putin comun in Bucegi. Intrind definitiv in padure, traversam in coborire spre firul Vaii Jepilor o serie de vilcele (Vilcelul cu Zimbri, Lupului), atingind in final poteca marcata cu cruce albastra pe care coborim in Busteni.

3. Muchia si Virful Claii Mari (Grad de dificultate 1 A. Timp necesar, 40 minute dus-intors, din Saua Claii Mari).

Muchia, la inceput larga, inierbata si marcata de molizi, se ingusteaza din ce in ce, trecind deasupra peretilor ce scapa spre Valea Comorilor si Valea Seaca dintre Clai. Dupa ce coborim intr-o mica strunga, traversam pasajul cel mai expus prevazut cu un cablu de otel. Ajunsi in virful Claii ni se deschide o panorama vasta asupra Vaii Prahovei si a Muntilor Girbova. Intoarcerea se face pe acelasi traseu.

BUCEGI

4. JEPII MICI - FATA ESTICA

Privind din Busteni, virful Jepilor Mici apare, prin efectul de perspectiva, la un nivel mult inferior celui al Monumentului Eroilor, cind in realitate sint la altitudini aproximativ egale. Din virful Jepilor Mici coboara coama denumita Muchia inalta, prelungita cu Muchia Claitei. In stinga se vede silueta caracteristica a Claii Mari, iar intre Claita si Claia Mare se vede jgheabul adinc al Vaii Seci a Jepilor (Valea Seaca dintre Clai). Aceasta isi are originea la nivelul Brinei lui Raducu, la circa 1800 m, dar se prelungeste in sus cu Hornul cu Flori, pe care se poate urca in platoul, aflat cu 300 m mai sus (2143 m -Vf. Jepii Mici).

1. Valea Seaca a Jepilor (Grad de dificultate 1 B. Timp necesar 3 ore).

Plecind din Busteni - Hotel Silva - pe poteca marcata cu triunghi albastru, Valea Seaca dintre Clai e prima vale pe care o traverseaza acest drum, dupa ramificatia Vaii Jepilor. Firul vaii este destul de putin adincit aici. Parasind poteca, ne angajam in urcus, printre urzici si bolovani. Curind insa, drumul e inchis de o mare saritoare care se ocoleste prin dreapta, printr-un jgheab pamintos. Revenind in fir, deasupra saritorii, cautam in continuare sa nu ne mai abatem din drum, urcind direct toate saritorile, una sau doua dintre ele chiar prin ,,ferestre' deschise in spatele blocurilor intepenite care inchid valea. Escalada vaii se incheie in Brina lui Raducu, in Saua Claii Mari.

Din acest loc avem de ales intre urmatoarele variante :

- Brina lui Raducu catre stinga - poteca Urlatorilor -Busteni;

- Brina lui Raducu catre dreapta - Valea Jepilor -Busteni;

- Hornul cu Flori - platoul Bucegilor.

2. Hornul cu Flori (Grad de dificultate 2,A. Timp necesar 1 ora).

Deasupra obirsiei Vaii Seci a Jepilor se inalta Peretele cu Flori, in dreapta caruia Hornul cu Flori ofera o posibilitate relativ simpla de urcare in platou. Intrarea in horn este indirecta, jgheabul sau incepind la oarecare inaltime deasupra Brinei lui Raducu. Pentru aceasta se urmeaza briul spre dreapta, trecind dincolo de Muchia Claitei. Deasupra Vilcelului Claitei se intrevede o posibilitate de urcus, astfel ca, in curind, ajungem pe o muchie stincoasa in stinga. Din acel loc, o brina ingusta conduce spre stinga, la baza Hornului cu Flori, care, privit frontal, are forma literei Y. Ramura din stinga este cea buna, care ne conduce in final pe platou, unde intilnim curind, mergind spre vest, poteca marcata Piatra Arsa - Babele.