Bucegi - valea Malinului - cel mai frecvent traseu

Bucegi/Costila

Valea Malinului

Zona Vaii Malinului este cuprinsa Intre Coltul Galbenelelor si Coltul Malinului inclusiv crestele respective .,Creasta Strungilor' (Umarul Galbenelelor - Coltul Stingii - Coltul Galbenelelor - fata estica a Coltului Galbenelelor - Santinela Vaii Cerbului) si Creasta Malinului.

Valea isi are obirsia chiar sub virful Costila la marginea platoului Bucegilor. Zona superioara a vaii formeaza, impreuna cu Valea Scorusilor, o pilnie vasta. Intre firele celor doua vai se afla o fata ce coboara in trepte, in cea mai mare parte acoperita de iarba si jnepenis, care este traversata la mijloc de Brina Mare a Costilei. Dupa confluenta cu Valea Scorusilor, Valea Malinului se ingusteaza si primeste pe dreapta Valea Hornului, pentru a se largi din nou inainte de saritoarea mare, formata de un bloc ce inchide valea. Din dreapta, Valea Malinului primeste un nou afluent, Valea Coltilor, dupa care urmeaza Hornul Mare de la Scara, care permite legatura cu Vilcelul Poienitei, aflat tot in dreapta, paralel cu Valea Malinului. Putin mai jos, o poteca catre dreapta conduce in Vilcelul Ascuns. Din acest loc, Valea Malinului prezinta o succesiune de saritori dificile pina la conul de dejectie, aflat deasupra Poienii Vaii Cerbului. In final, Valea Malinului se varsa in Valea Cerbului.

1. Valea Malinului (Grad de dificultate 1 B. Timp necesar: din Busteni pina la platoul Bucegilor, 5-6 ore).

Accesul este posibil prin trei variante (de la stinga/sud la dreapta/nord):

- prin Vilcelul Poienitei;

- prin Vilcelul Ascuns;

- direct.

Cel mai frecvent este folosit cel prin Vilcelul Poienitei. Pentru aceasta se paraseste poteca marcata cu triunghi rosu in Poiana Costilei, in dreptul unui stilp de marcaj, aflat in apropierea unui mic izvor. Orientindu-ne spre abrupt, avind in dreapta o creasta secundara stincoasa, gasim curind o poteca ce urca prin padure din ce in ce mai abrupt, in apropierea crestei mai sus amintite; in stinga se contureaza Vilcelul Poienitei. Urcusul se incheie intr-o sa, dincolo de care coborim in firul Vaii Malinului printr-un horn pamintos (Hornul Mare de la Scara). Paralel cu acesta, in stinga, se afla Hornul Mic de la Scara, de asemenea, accesibil.

O posibilitate mai comoda de a ajunge in Valea Malinului o ofera Vilcelul Ascuns, aflat in dreapta crestei stincoase de care am pomenit la descrierea Vilcelului Poienitei. Accesul in vilcel se face prin Poiana Vaii Cerbului, din poteca marcata cu banda galbena, din care se ramifica un hatas spre stinga, catre zona stfncoasa, unde doi molizi mari marcheaza intrarea in vilcel. In stinga se inalta Peretele Vilcelului Ascuns cu patru trasee de gradul 3 A-4 B. De la capatul vilcelului intram in Valea Malinului.

In sfirsit, ultima varianta este intrarea directa in Valea Malinului, prin Poiana Vaii Cerbului din poteca marcata cu banda galbena. Acest acces este insa de un grad de dificultate mai mare de 2 si foarte rar incercat. Putin mai sus de baza Hornului Mare de la Scara se afla confluenta Vaii Coltilor (vezi nr. 18.2).

Firul Vaii Malinului este barat de un bloc mare stincos, care se evita pe fisura din dreapta. Mai sus de aceasta saritoare se desface prin jnepenis un hatas pe care se poate traversa, prin Poiana Malinului si Valea Verde, in Valea Seaca a Costilei (vezi nr. 18.5). Curind, valea se ingusteaza ca un canion. In stinga noastra se iveste confluenta Vaii Hornului (nr. 18.3), Dupa un ultim pasaj mai dificil, trecut prin dreapta, ajungem la confluenta Vaii Scorusilor (nr. 18.4), unde malurile se indeparteaza; cele doua vai formeaza un amfiteatru deschis ca un evantai, facind loc intre ele unei rampe largi acoperite cu iarba si jnepenis, pe care se poate urca cu usurinta. In dreapta acestei rampe, firul vaii Malinului formeaza un culoar ingust - ,,Canionul Malinului' - la baza Crestei si Coltului Malinului, O brina permite aici accesul comod spre Creasta Malinului si Valea Seaca a Costilei. Mai sus se afla intrarea in Fisura Sudica din Coltul Malinului. In continuare, firul vaii intersecteaza Brina Mare, de Mijloc si de Sus a Costilei si se incheie in platoul Bucegilor in imediata apropiere a releului TV. Ocolind releul ajungem in curind la drumul carosabil si marcajul (sir de stilpi) care ne conduce in timp de 1 ora la Babele.

2. Valea Coltilor (Grad de dificultate 1 B. Timp necesar: din firul Vaii Malinului pina la Strunga Coltilor, 2 ore).

REFERAT: Apele curgatoare REFERAT: Flora din Delta Dunarii in imagini - recunoasterea Deltei Dunarii ca valoare

Aceasta vale brazdeaza fata nordica a ,,Crestei Strungilor', din Strunga Coltilor pina in firul Vaii Malinului. Escalada urmeaza firul vaii, ocolind saritorile, in general, prin dreapta. Ultima saritoare, formata dintr-un bloc urias care inchide valea, se poate escalada printr-un camin care permite trecerea prin spatele blocului; o varianta este urcusul printr-un horn pamintos din dreapta.

Din acest loc, valea se largeste; in stinga, Strunga Poienitei (Strunga Magarului) ne ofera un popas cu priveliste asupra zonei Vilcelului Poienitei cu Santinela Vaii Cerbului si Coltul Magarului. In dreapta se inalta o creasta ce separa Valea Coltilor de Valea Hornului. Ajunsi in Strunga Coltilor avem de ales intre urmatoarele posibilitati :

- coborire la Refugiul Costila pe Valea Galbenelelor - firul principal sau secundar (nr. 14.1, 14.2);

- urcusul de-a lungul Crestei Strungilor pina in Strunga Galbenelelor si eventual pina la platoul Bucegilor (nr. 14.1);

- escalada Coltului Galbenelelor (nr. 16).

3. Valea Hornului (Grad de dificultate 1 B. Timp necesar: 2 ore din firul Vaii Malinului pina in Strunga Hornului).

A doua vale ce brazdeaza fata nordica a Crestei Strungilor isi are obirsia in Strunga Hornului si se varsa in Valea Malinului, in partea ei mediana, ingusta. Escalada directa a Vaii Hornului este dificila. Dupa trecerea printr-un canion ingust urmeaza o mare ruptura de panta ce se evita printr-un vilcel spre stinga, O brina, care traverseaza fata nordica a Crestei Strungilor din Valea Coltilor pina in firul Vaii Malinului, permite reintrarea catre dreapta pe firul Vaii Hornului.

In continuare se escaladeaza direct un horn inalt de 20 m, dupa care urmeaza o saritoare dificila care se trece printr-o fisura aflata in stinga. Partea finala a firului vaii, intrerupta de saritori dificile, se ocoleste pe fetele din dreapta pentru a incheia escalada in Strunga Hornului. Aci ni se ofera, pentru a continua, aceleasi variante ca la terminarea escaladei Vaii Coltilor (nr. 18.2).

4. Valea Scorusilor (Grad de dificultate 1 A. Timp necesar: din firul Vaii Malinului pina in platoul Bucegilor, 1½  ora).

Valea Scorusilor este afluentul principal al Vaii Malinului si incepe din marginea platoului Bucegilor, chiar sub Virful Costilei. Dupa ce intretaie Brina Mare a Costilei, firul vaii se adinceste sub fata nordica a Umarului Galbenelelor, aflata in dreapta. Din strunga cu bolovan incastrat a umarului coboara Fisura din Scorusi; tot din dreapta, un scoc coboara din Strunga Galbenelelor. In dreapta se inalta Coltul Strungii, cu un perete nordic vertical, in timp ce firul Vaii Scorusilor se ingusteaza din ce in ce mai mult pentru a se largi brusc la confluenta cu Valea Malinului in punctul La Lespezi.

Ca escalada, valea nu este prea interesanta, intrucit se urca in cea mai mare parte pe fetele ierboase dintre Valea Scorusilor si Valea Malinului. Partea cea mai importanta pentru alpinisti este cuprinsa intre Strunga Galbenelelor si Brina Mare a Costilei, zona in care o potecuta stricata de drumeti si de ploi permite iesirea din Valea Galbenelelor catre platoul Bucegilor - cel mai comod prin Brina Mare a Costilei si Hornul lui Gelepeanu; sau, in sens invers, coborirea din Brina Mare a Costilei catre Refugiul Costila, dupa efectuarea traseelor din peretii Vaii Albe, Costilei sau Galbenelelor, Vaii Costilei sau Crestei Costila-Galbenele. In sfirsit, partea superioara a vaii, cuprinsa intre Brina Mare a Costilei si platoul Bucegilor, ofera o escalada nu prea dificila direct pe firul principal.

Ajunsi in platou, avem de ales intre coborirea la Refugiul Costila prin Hornul lui Gelepeanu si una dintre variantele descrise la nr. 12.3 sau traversarea catre Babele, in lungul stilpilor de marcaj care leaga statia de releu TV de pe Virful Costilei de poteca Babele-Omul; aceasta poteca o urmam catre stinga - marcaj banda galbena - pina la cabana si statia de teleferic.

5. Traseul de traversare din Valea Malinului in Valea Verde, Valea Seaca a Costilei si Valea Tapului. (Grad de dificultate 1 A. Timp necesar: din Busteni pina la Virful Costilei, 7-8 ore).

Acest traseu, cunoscut probabil de mult vinatorilor de capre negre si descris de pionierii alpinismului romanesc Nicolae Bogdan si Mihai Haret, care le-au parcurs sub conducerea ghidului Nicolae Gelepeanu, face posibila cunoasterea unei bune parti din abruptul nordic al Costilei. Chiar daca nu ofera o escalada prea spectaculoasa, el ne rasplateste prin peisajul salbatic si singuratatea locurilor. Parasind Valea Malinului (vezi nr. 18.1) catre dreapta prin vegetatie, traversam o creasta joasa pentru a patrunde in Poiana Malinului. Poteca conduce prin jnepenis si coboara apoi o panta ierboasa in firul Vaii Verzi. Dupa traversarea acestuia urcam pe versantul opus in Strunga Coltului Prapadit, unde ni se deschide vederea spre Valea Seapa (de aici putem cobori cu usurinta in firul Vaii Seci, de unde putem continua traversarea prin Strunga Coltului Tapului in Valea Tapului). In continuare ne angajam pe Briul Caprelor, care ne scoate in firul Vaii Seci, in amonte de marea si dificila saritoare. Escalada partii superioare a Vaii Seci se face pe fir pina in Briul cu Jnepeni, la baza Hornului Central si a Hornului Ascuns (vezi nr. 19.2).

Traversind pe Briul cu Jnepeni catre dreapta ajungem in Creasta Frumoasa, pe care Mihai Haret a numit-o mai pitoresc Creasta Viilor Senzatii; in continuare, briul ne scoate in firul Vaii Tapului, pe care-l urmam pina la Brina Mare a Costilei (nr. 19.3). Partea finala a Vaii Tapului fiind dificila, ne orientam spre una din urmatoarele variante :

- iesirea in platou prin finalul Vaii Malinului (nr. 18.1);

- coborirea pe Valea Malinului (nr. 18.1);

- coborirea in Valea Cerbului prin Brina Mare a Costilei (nr. 21) si Valea Priponului.