Bucegi/muntele
batrina
Valea horoabei
Grad de dificultate 1A. Timp necesar: 2-3 ore.
Una dintre primele descrieri de trasee alpine din Carpati este cea a
lui Mihai Haret referitoare la Valea Horoabei pe care a cunoscut-o in 1903.
Dupa cum mentioneaza Haret, valea se pare ca a fost
parcursa inca inainte de 1840, fiind mentionata de
calatorul englez John Paget care a vizitat-o in anii 1840-1841.
Valea isi are obirsia sub Coltii Tapului din Culmea
Strungii. Cursul ei superior adincit intre Muntele Batrina si
Colti se numeste Valea Batrinei. Afluentii vaii pe
dreapta sint Valea Parhanilor, Valea Oarbelor si Valea Lesnitei.
Pe stinga se inalta Turnul Seciului si Turnuletul. Cursul
inferior poarta numele de Horoaba (Canionul sau Gangul Horoabei) si
se varsa in Ialomita in amonte de cabana Padina, in dreptul Poienii
Colti, unde cindva erau ,,casele Burlacului' si mai apoi cabana
Colti (Enescu) si cabana Horoaba, azi toate disparute.
Accesul la Valea Horoabei se face de la cabana Padina sau de la Pestera.
Din Poiana Colti se paraseste marcajul, urcind
hatasul bine batut catre Turnul Seciului si
Turnulet. Dupa ce depasim turnurile fie pe la baza lor, fie
prin ,,Gangul Peretelui Batrina', prin spatele Turnurilor, poteca
coboara in firul Vaii Horoabei sub ,,Cascada Burlacului'. Mihai
Haret mentioneaza denumirile locurilor caracteristice intilnite pe
parcursul vaii: Izvorul Burlacului, Hornul lui Gherasim, Gaura lui
Gherasim, iar saritoarea mare a denumit-o Saritoarea lui Ieronim, in
memoria staretului care l-a condus.
Ajunsi in Saua Tapului intilnim marcajul banda
rosie care, urmat spre stinga, duce in Saua Strunga, de unde se poate
cobori la Padina; spre dreapta marcajul duce la Virful Omu pe un parcurs lung
de 3-4 ore.
