bucegi/costila
Brina mare a costilei
Grad de dificultate 1 A. Timp necesar pentru brina propriu-zisa, 3-4
ore, iar pentru intregul parcurs, 10-l2 ore.
Incingind intregul abrupt al Costilei, din Valea Alba pina
in Valea Priponului, Brina Mare a Costilei, parcursa complet,
ofera cea mai ampla cunoastere de ansamblu a acestui abrupt.
Totodata, este locul unde se incheie multe dintre traseele alpine ale
Costilei, pentru care reprezinta drumul de inapoiere sau o parte din
acest drum; pe de alta parte, Brina Mare trece pe la baza Peretelui
Brinei, intrarea in traseele acestui perete facindu-se din poteca Brinei
Mari.
Pentru intrarea in Brina Mare se pleaca de la Caminul Alpin din
Busteni pe poteca Munticelului catre Valea Alba (vezi nr. 9)
si se urca in continuare pe aceasta vale pina in zona ei
superioara, peste cota 2000, unde identificam catre dreapta
banda larga de iarba a Brinei Mari. Putin mai sus, catre
stinga, Briul Vaii Albe urca spre Saua Mare si Monumentul
Eroilor. Prima parte a Brinei Mari urca continuu pina in Creasta
Vaii Albe. Pe parcurs, traversam mai intii Vilcelul Brinei, apoi
trecem pe sub marea surplomba a Blidului de sub Streasina.
Ocolind Muchia Blidului Uriasilor, Brina Mare prezinta o intrerupere
cu o trecere expusa, ,,aeriana' inainte de a traversa Blidul
Uriasilor pe grohotis. Dincolo de Blid se succed intrarile in
traseele Peretelui Brinei, cel mai cunoscut fiind traseul Dinamo din Santinela
Blidului Uriasilor. Dupa ce traversam Gavanul Mare si
Gavanul Mic, ocolim pe la baza Stinca lui Gelepeanu, pentru a atinge
in final cota maxima a Brinei Mari, in Creasta Vaii Albe; spre stinga,
Hornul lui Gelepeanu permite o iesire comoda in platoul Bucegilor.
Daca pina acum am avut sub noi impresionantul Perete al Vaii
Albe, iar deasupra Peretele Brinei, de aici incolo peisajul se schimba.
Peretele de deasupra noastra este mai putin compact, fiind
intrerupt de hornuri si fisuri si se indeparteaza de
verticala. Dedesubtul nostru, vaile care se succed incep in general
cu fete de iarba, a caror inclinare creste pe
masura ce coboara pentru a se transforma in final in culoare de
stinca.
Prima vale peste care trecem este Valea Costilei, care se deschide sub
noi ca o pilnie vasta. Trecem apoi de Coama de Piatra - partea
superioara a Crestei Costila-Galbenele - dupa care sub noi
se adinceste Hornul Coamei, prin deschizatura caruia se vede
Coltul Galbenelelor, in timp ce mai departat, catre
nord-vest, apare Virful Omul. Dupa ce trecem de Umarul
Galbenelelor incepem sa coborim in Valea Scorusilor. Dupa
ce traversam doua fire ale acesteia, spre dreapta se ramifica
poteca de coborire spre Strunga Galbenelelor. In fata noastra se
vad Coltii Malinului si Dintele dintre Colti. Poteca
noastra traverseaza o zona mai ,,blinda” prin jnepenis
si peste fete de iarba, coborind apoi in firul Vaii
Malinului, dincolo de care avem de depasit o treapta mai
dificila inainte de a urca in Creasta Malinului. Urmeaza
traversarea Vaii Tapului, a Crestei Tapului si a firelor
superioare ale Urzicii. Dupa ce trecem deasupra impresionantului
,,canion' al Urzicii si peste Creasta Urzicii, ultima parte a Brinei
Mari duce, prin zona inierbata a Vaii Caprelor si peste Creasta
Caprelor, in Valea Priponului unde practic brina se termina in fete
de iarba. Coborirea in Valea Cerbului se face, de regula, pe poteca
ce coboara prin Valea Priponului. Dupa ce traverseaza de
doua ori firul vaii, poteca atinge Briul Priponit, traverseaza
pentru ultima oara Valea Priponului si ajunge in poteca marcata
cu banda galbena a Vaii Cerbului evitind saritoarea
finala inaccesibila a Vaii Priponului.
