Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Botanica


Qdidactic » didactica & scoala » botanica
Ulmul-de-cimp (Ulmus foliacea = U. campestris)



Ulmul-de-cimp (Ulmus foliacea = U. campestris)


Ulmul-de-cimp (Ulmus foliacea = U. campestris)

- arbore indigen = 30 m inaltime si 2 m grosime; tulpina dreapta cilindrica, cu baza largita; scoarta cenusie-inchis, adinc brazdata;

- coroana = globulara (lamaturitate), bogata in frunzis; lujerii bruni roscati, cu mugurii asezati pe doua siruri, de o parte si de alta a acestora;

- frunzele = 5-9 cm lungime, eliptice sau invers ovate, virful ascutit iar baza asimetrica (este cea mai importanta caracteristica), marginile dublu-dintate; fata superioara este lucioasa, iar cea inferioara prezinta la unghiurile dintre nervuri glande mici rosii sau peri;



- florile = hermafrodite, grupate in buchete, cu invelis verde rosiatic; infloreste in martie-aprilie, inainte de infrunzire;

- fructele = samare, lat-aripate, aripioara aproape rotunda, cu virful divizat, saminta asezata excentric spre virful acesteia;

Pretentios fata de sol, rezista la seceta, mai putin la gerurile iernilor grele. Lastareste si drajoneaza puternic.


b)       fragmentele de tal ce se desprind de planta mama in inmultirea vegetativa

c)        tip de particular de oogamie in care atat gametii masculi cat si cei femeli sunt imobili

d)       tip de inmultire caracteristic algelor brune

e)       tip de aparat vegetativ cenobial


Capitolul 5: Mycophyta, Lichenophyta


18.   Caracterizati pe scurt tipurile de corp vegetativ intalnite in cadrul increngaturii Mycophyta


19.   Dintre speciile toxice din Bazidiomycetae, face parte si:

a)      Synchytrium endobioticum

b)      Morchella esculenta

c)      Plasmopara viticola

d)      Phytophtora infestans

e)      Amanita phalloides

20.   Structura talului de tip homomer intalnit la Lichenophyta implica:

a)      gruparea zonala a componentilor

b)      raspandirea uniforma a masei gelatinoase formata de alga in impletitura laxa a hifelor miceliene

c)      formarea unui cortex extern si a unei axe centrale medulare

d)      diferentierea unui cortex dorsal, a unei zone gonidiale, respectiv a unei zone medulare si a unui cortex ventral

e)      existenta unor substante gelatinoase in cortexul superior

21.   Specia de lichen cu tal filamentos, cenușiu-verzui, fixat pe ramurile arborilor, impiedicand schimbul de gaze cu mediul este:

a)     Usnea florida

b)     Xanthoria parietina

c)      Cladonia rangiferina          

d)      Cetraria islandica

e)      Ervenia prunastri


Capitolul 6: Hepaticophyta, Bryophyta


22.   Precizati care sunt particularitatile celor doua increngaturi ale mușchilor


23.   Structura de forma cilindrica, cu rol de conducere a substantelor nutritive si de imprastiere a sporilor, caracteristica unor specii de muschi se numeste :

a)     capsula

b)     haustor

c)      columela

d)     seta

e)     opercul

24.   Atunci cand anteridiile și arhegoanele sunt dispuse pe ramificatii diferite ale aceleași plante de mușchi vorbim de specii:

a)      dioice

b)      de mușchi hepatici

c)      monoice

d)      de mușchi frunzoși

e)      haplodiplobionte


Capitolul 7: 1.Pteridophyta


25.   Pentru ferigi protalul reprezinta:

a)      generatia diploida

b)      structura pe care se formeaza organele de reproducere - anteridia și arhegonul

c)      sporofitul

d)      generatia de lunga durata

e)      frunza cu rol in producerea sporilor

26.   Prezentati etapele ciclului de viata la ferigi, precizand care sunt organele de inmultire, caracteristicile generatiei gametofitice precum și a celei sporofitice



27.   Speciile de ferigi erbacee perene, cu tulpini și ramuri articulate, costate și brazdate sunt intalnite in:

a)      Ordinul Polypodiales

b)      Familia Lycopodiaceae

c)      Genul Selaginella

d)      Clasa Equisetopsida

e)      Familia Salviniaceae

28.   Familia Marsileaceae cuprinde:

a)      plante de mlaștini, perene, cu rizomi

b)      plante acvatice natante, lipsite de radacini

c)      specii microfile

d)      plante cu frunze reduse la scvame, dispuse in verticil, așezate intr-o teaca comuna

e)      specii cu sori liberi, așezati pe marginea sau pe dosul frunzelor

29.   Cand specia este formata din plante cu frunze cu limbul intreg, lanceolat, cu baza cordata și sori liniari, paraleli cu nervurile secundare, așezati pe dosul trofosporofilelor, aceasta se numește:

a)      Equisetum arvense

b)      Nephrolepis exaltata

c)      Lycopodium selago

d)      Polypodium vulgare

e)      Asplenium scolopendrium


Capitolul 7: 2. Spermatophyta


30.   La plantele cuprinse in Spermatophyta:

a)         corpul vegetativ pluricelular nu este diferentiat in organe

b)         fecundatia poate avea loc in absenta apei, gametii masculi neciliati ajung la cei femeiești prin intermediul tubului polenic

c)          inmultirea se realizeaza prin spori de forme și marimi diferite

d)         gametofitul reprezinta generatia de lunga durata

e)         inmultirea vegetativa se realizeaza prin intermediul fragmentelor de frunzulite, tulpinite, protoneme


Capitolul 7: 2.1. Pinophytina (Gymnospermae)


31.   Dintre cele 4 subclase ale subincrengaturii Pinophytina, Cycadopsida se deosebește prin:

a)      florile femeiești sub forma foliacee, penate cu 2-8 ovule ortotrope dispuse pe margine

b)      ramificarea simpodiala a tulpinii

c)      seminte invelite in aril carnos

d)      radacini cu pneumatofori

e)      flori femeiești in forma de cupa, lung pedunculate

32.   Atunci cand vorbim de specii de plante dioice, cu conurile femeiești alcatuite din solzi carpelari care concresc la maturitate și inchid seminte nearipate, ele apartin genului:

a)      Longevitate mare, 300-400 de ani.

Frecvent pe marginea padurilor; cultivat mult ca arbore ornamental in parcuri, pe strazi etc. Crescind bine in terenurile descoperite, are un rol important in protectia si ameliorarea solului. In ultimele decenii, ulmii s-au uscat in proportie destul de mare, datorita unei boli criptogamice "boala olandeza a ulmului'. Masurile luate, nedind rezultate, ulmul nu mai este o specie de viitor.

Lemnul sau elastic si tare este intrebuintat in timplarie, strungarie si rotarie.





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright