Teiul-cu-frunza-mica (Tilia cordata = T. parvifolia)

Teiul-cu-frunza-mica (Tilia cordata = T. parvifolia)

- arbore indigen = 20-25 m inaltime, 1 m grosime; tulpina dreapta; pina la aproximativ 30 de ani scoarta este cenusie si neteda, dupa care se formeaza crapaturi longitudinale, inguste si distantate intre ele; liberul bine dezvoltat;

- coroana = conica, ramificata si bogata in frunzis; lujerii roscati, lucitori, poarta muguri ovoizi;

- frunzele = relativ mici, 3-6 cm, in forma de inima asimetrica, cu virful brusc ascutit si baza cordata, marginile dintate, fata superioara verde, iar cea inferioara verde-albastrie, cu smocuri de peri ruginii la baza nervurilor;

- florile = galbene, discret mirositoare, cite 4-15 in cime; pendunculul inflorescentei prins din mijlocul bracteii, formatiune caracteristica florilor de tei; infloreste in iunie-iulie ;

- fructele = achene mici, sferice (nucule = nucusoare). Nu este pretentios fata de clima si, oarecum si fata de sol, dar nu rezista la inundatii. Lastareste si drajoneaza puternic.

Creste bine in special in regiunea de coline si subalpina ajungind pina la 800 m altitudine. Este teiul cel mai raspindit din tara noastra.

Referat: Celula - esenta vietii (fenomene biotice) Referat: Fuel Cells (Celulele de combustibil)

b)       fragmentele de tal ce se desprind de planta mama in inmultirea vegetativa

c)        tip de particular de oogamie in care atat gametii masculi cat si cei femeli sunt imobili

d)       tip de inmultire caracteristic algelor brune

e)       tip de aparat vegetativ cenobial

Capitolul 5: Mycophyta, Lichenophyta

18.   Caracterizati pe scurt tipurile de corp vegetativ intalnite in cadrul increngaturii Mycophyta

19.   Dintre speciile toxice din Bazidiomycetae, face parte si:

a)      Synchytrium endobioticum

b)      Morchella esculenta

c)      Plasmopara viticola

d)      Phytophtora infestans

e)      Amanita phalloides

20.   Structura talului de tip homomer intalnit la Lichenophyta implica:

a)      gruparea zonala a componentilor

b)      raspandirea uniforma a masei gelatinoase formata de alga in impletitura laxa a hifelor miceliene

c)      formarea unui cortex extern si a unei axe centrale medulare

d)      diferentierea unui cortex dorsal, a unei zone gonidiale, respectiv a unei zone medulare si a unui cortex ventral

e)      existenta unor substante gelatinoase in cortexul superior

21.   Specia de lichen cu tal filamentos, cenușiu-verzui, fixat pe ramurile arborilor, impiedicand schimbul de gaze cu mediul este:

a)     Usnea florida

b)     Xanthoria parietina

c)      Cladonia rangiferina          

d)      Cetraria islandica

e)      Ervenia prunastri

Capitolul 6: Hepaticophyta, Bryophyta

22.   Precizati care sunt particularitatile celor doua increngaturi ale mușchilor

23.   Structura de forma cilindrica, cu rol de conducere a substantelor nutritive si de imprastiere a sporilor, caracteristica unor specii de muschi se numeste :

a)     capsula

b)     haustor

c)      columela

d)     seta

e)     opercul

24.   Atunci cand anteridiile și arhegoanele sunt dispuse pe ramificatii diferite ale aceleași plante de mușchi vorbim de specii:

a)      dioice

b)      de mușchi hepatici

c)      monoice

d)      de mușchi frunzoși

e)      haplodiplobionte

Capitolul 7: 1.Pteridophyta

25.   Pentru ferigi protalul reprezinta:

a)      generatia diploida

b)      structura pe care se formeaza organele de reproducere - anteridia și arhegonul

c)      sporofitul

d)      generatia de lunga durata

e)      frunza cu rol in producerea sporilor

26.   Prezentati etapele ciclului de viata la ferigi, precizand care sunt organele de inmultire, caracteristicile generatiei gametofitice precum și a celei sporofitice

27.   Speciile de ferigi erbacee perene, cu tulpini și ramuri articulate, costate și brazdate sunt intalnite in:

a)      Ordinul Polypodiales

b)      Familia Lycopodiaceae

c)      Genul Selaginella

d)      Clasa Equisetopsida

e)      Familia Salviniaceae

28.   Familia Marsileaceae cuprinde:

a)      plante de mlaștini, perene, cu rizomi

b)      plante acvatice natante, lipsite de radacini

c)      specii microfile

d)      plante cu frunze reduse la scvame, dispuse in verticil, așezate intr-o teaca comuna

e)      specii cu sori liberi, așezati pe marginea sau pe dosul frunzelor

29.   Cand specia este formata din plante cu frunze cu limbul intreg, lanceolat, cu baza cordata și sori liniari, paraleli cu nervurile secundare, așezati pe dosul trofosporofilelor, aceasta se numește:

a)      Equisetum arvense

b)      Nephrolepis exaltata

c)      Lycopodium selago

d)      Polypodium vulgare

e)      Asplenium scolopendrium

Capitolul 7: 2. Spermatophyta

30.   La plantele cuprinse in Spermatophyta:

a)         corpul vegetativ pluricelular nu este diferentiat in organe

b)         fecundatia poate avea loc in absenta apei, gametii masculi neciliati ajung la cei femeiești prin intermediul tubului polenic

c)          inmultirea se realizeaza prin spori de forme și marimi diferite

d)         gametofitul reprezinta generatia de lunga durata

e)         inmultirea vegetativa se realizeaza prin intermediul fragmentelor de frunzulite, tulpinite, protoneme

Capitolul 7: 2.1. Pinophytina (Gymnospermae)

31.   Dintre cele 4 subclase ale subincrengaturii Pinophytina, Cycadopsida se deosebește prin:

a)      florile femeiești sub forma foliacee, penate cu 2-8 ovule ortotrope dispuse pe margine

b)      ramificarea simpodiala a tulpinii

c)      seminte invelite in aril carnos

d)      radacini cu pneumatofori

e)      flori femeiești in forma de cupa, lung pedunculate

32.   Atunci cand vorbim de specii de plante dioice, cu conurile femeiești alcatuite din solzi carpelari care concresc la maturitate și inchid seminte nearipate, ele apartin genului:

a)      Longevitate, 150-200 de ani.

Lemnul sau moale alb-galbui, usor si omogen, este intrebuintat in sculptura, strungarie, confectionarea plansetelor de desen si de bucatarie, a placilor fibrolemnoase si de aschii de lemn, mobila, lazi, sanuri, chibrituri etc. Prin topire, liberul este intrebuintat la legatul viei, impletituri, funii etc, inlocuind rafia.

Este folosit ca arbore ornamental. Parfumul placut al florilor si umbra deasa pe care o face, il recomanda a fi cel mai indicat arbore pentru impodobirea bulevardelor, strazilor etc.

Florile fiind bogat melifere, vara sint numai un zumzet de albine producind din nectarul lor cea mai cautata miere, intrebuintarile sale ca planta medicinala au fost aratate la prezentarea teiului-argintiu si a teiului-cu-frunza-mare.