Studiul histo-anatomic al organelor vegetative la Hippophaë rhamnoides

Studiul histo-anatomic al organelor vegetative la Hippophaë rhamnoides

1. Material si metoda

Materialul vegetal a fost obtinut la inflorire, de la specia Hippophaë rhamnoides recoltata din Gradina Botanica a Universitatii din Craiova. Conservarea materialului vegetal (tulpini, frunze) s-a realizat cu ajutorul alcoolului etilic de 70^c.

S-au efectuat sectiuni transversale cu briciul anatomic prin tulpina si frunza plantei. Sectiunile au fost spalate cu apa distilata, apoi au fost supuse unui proces de clarificare, utilizand o solutie de hipoclorit de sodiu 10% (apa de Javel). Spalarea succesiva a sectiunilor s-a realizat pentru eliminarea agentului de clarificare.

Colorarea sectiunilor a fost efectuata cu ajutorul a doua solutii: rosu de Congo si sulfat de anilina, obtinute separat. Coloratiile depind de compozitia chimica a membranelor celulare: rosie pentru membranele celulozice, galben-bruna pentru membranele lignificate si galben-aurie pentru membranele cutinizate.

Sectiunile colorate si fixate au fost studiate utilizand un microscop binocular de tip Krüss (obiectivele ×10, ×20, ×40) si apoi fotografiate cu ajutorul unui sistem Nikon, alcatuit dintr-un microscop cu exponometru automat tip Afx-Dx, camera foto Fx-35Dx si camera video Sony CCD-Iris.

2. Rezultate si discutii

Tulpina

Lastarul tanar, de un an varsta, are epiderma formata din celule cu peretele extern vizibil mai ingrosat decat ceilalti si acoperit de o cuticula subtire.

La nivelul epidermei se afla numerosi peri tectori pluricelulari, stelati, cu pedicelul unietajat sau bietajat, iar ramurile corpului, unicelulare cu pereti ingrosati.

Scoarta este parenchimatica, de tip meatic, celulele externe fiind bogate in cloroplaste.

Tesuturile conducatoare formeaza doua inele concentrice, aproximativ de aceeasi grosime, cu structura secundara, la periferia celui liberian aflandu-se fibre de sclerenchim, solitare sau grupate, toate avand peretii ingrosati, dat nelignificati.

Inelul de liber este format din tuburi ciuruite, celule anexe si celule de parenchim.

Inelul de lemn prezinta vase rare, dispuse in siruri radiare, parenchim celulozic si lignificat, precum si o cantitate mica de libriform.

Maduva este subtire, parenchimatica, de tip meatic.

La un nivel mai in varsta al aceluiasi lastar anual se observa urmatoarele deosebiri: in pozitie hipodermica ia nastere felogenul, care formeaza o cantitate apreciabila de suber (10 straturi).

Epiderma, cu putini peri tectori, se mai pastreaza doar pe alocuri; unele celule din scoarta primara au nisip oxalifer; fibrele perifloemice formeaza cordoane groase, avand peretii foarte ingrosati si lignificati; inelul de lemn este mai gros decat cel de liber si prezinta o mare cantitate de libriform.

Figura 1 - Sectiune transversala prin tulpina de Hippophaë rhamnoides
(coloratie rosu de Congo-sulfat de anilina, ×40)

Referat: Celula - esenta vietii (fenomene biotice) Referat: Fuel Cells (Celulele de combustibil)

Figura 2 - Sectiune transversala prin tulpina de Hippophaë rhamnoides
(coloratie rosu de Congo-sulfat de anilina, ×100)

Figura 3 - Sectiune transversala prin tulpina de Hippophaë rhamnoides
(coloratie rosu de Congo-sulfat de anilina, ×100)

Figura 4 - Sectiune transversala prin tulpina de Hippophaë rhamnoides
(coloratie rosu de Congo-sulfat de anilina, ×100)

Petiolul

Conturul sectiunii transversale este semicircular. Epiderma are celule mari, cu peretele extern vizibil mai ingrosat, dar acoperit de o cuticula subtire. Din loc in loc se afla stomate si peri tectori stelati, stralucitori. In pozitie hipodermica se afla 1-3 straturi de colenchim inelar. In parenchimul fundamental, de tip meatic, se afla un fascicul conducator foarte mare, central, in forma de arc aproape inchis, cu structura primara.

Figura 5 - Sectiune transversala prin petiolul de Hippophaë rhamnoides
(coloratie rosu de Congo-sulfat de anilina, ×40)

Figura 6 - Sectiune transversala prin petiolul de Hippophaë rhamnoides
(coloratie rosu de Congo-sulfat de anilina, ×100)

Figura 7 - Sectiune transversala prin petiolul de Hippophaë rhamnoides
(coloratie rosu de Congo-sulfat de anilina, ×100)

Figura 8 - Sectiune transversala prin petiolul de Hippophaë rhamnoides
(coloratie rosu de Congo-sulfat de anilina, ×100)

Figura 9 - Sectiune transversala prin petiolul de Hippophaë rhamnoides
(coloratie rosu de Congo-sulfat de anilina, ×100)

Frunza

Epiderma vazuta de fata este formata din celule poligonale, cu peretii laterali drepti sau usor ondulati la fata inferioara. Stomatele, de tip anomocitic, se afla numai in epiderma inferioara, deci limbul este hipostomatic. Pe ambele fete ale limbului, dar mai ales pe cea inferioara se afla numerosi peri tectori stelati. In sectiune transversala, nervura mediana este proeminenta moderat la fata inferioara si cuprinde un fascicul conducator mare, cu structura asemanatoare celui din petiol. Ambele epiderme, dar mai ales cea inferioara prezinta peri stelati. Celulele epidermei superioare au peretele extern vizibil mai ingrosat decat ceilalti. Mezofilul este diferentiat in tesut palisadic, adesea tristratificat, cu celule inalte, la fata superioara si tesut lacunos la fata inferioara, deci limbul are o structura bifaciala-dorsiventrala.

Figura 10 - Sectiune transversala prin frunza de Hippophaë rhamnoides
(coloratie rosu de Congo-sulfat de anilina, ×40)

Figura 12 - Sectiune transversala prin frunza de Hippophaë rhamnoides
(coloratie rosu de Congo-sulfat de anilina, ×40)

Figura 11 - Sectiune transversala prin frunza de Hippophaë rhamnoides
(coloratie rosu de Congo-sulfat de anilina, ×100)

Figura 13 - Sectiune transversala prin frunza de Hippophaë rhamnoides
(coloratie rosu de Congo-sulfat de anilina, ×100)