Inul pentru fuior Linum usitatissimum L.

Inul pentru fuior Linum usitatissimum L.

1.importanta economica - Inul se cultiva pentru fibrele aflate in tulpina (18-25 %), care se folosesc in diverse tesaturi. De pe un hectar de in se poate obtine o cantitate de fibre din care sa se produca cca. 1200-1400 m² de panza. Panza de in se foloseste pentru: haine de calitate superioara; lenjerie de pat si corp; pentru pictura; curele de transmisie sfoara cu diverse utilizari; parasute, corabii si incaltaminte; material lemnos de cea mai buna calitate.

Tulpinile de in (lemn+fibre) se pot utiliza pe scara larga in industria celulozei si a hartiei de foarte buna calitate. Semintele intregi, sub forma de faina si turte se folosesc in medicina. Uleiul are un grad de sicativitate mai ridicat decat cel de la inul pentru ulei. Se utilizeaza in industria lacurilor si vopselelor.

-raspandire: Inul pentru fibre este cunoscuta ca sursa de fibre inca din antichitate. In Egipt si zona Mesopotamiei inul era cultivat cu cca. 4000 de ani i.e.n. A fost cunoscut si utilizat de chinezi, indieni, greci si romani. In evul mediu, inul pentru fibre a fost extins in nordul, vestul si centrul Europei servind ca sursa pentru confectionarea panzeturilor cu diverse intrebuintari.

2.suprafete cultivate si productii obtinute - Suprafata mondiala cultivata cu in pentru fibre este de cca. 1,030 mil.ha. Cele mai mari tari cultivatoare de in pentru fibre sunt: Polonia, Franta, Belgia, Olanda, Irlanda, Federatia Rusa. In Irlanda fibra de in este baza a unei adevarate industrii manufacturiere nationale (tesaturi, dantele etc.). In plan mondial suprafata cultivata cu in pentru fibre s-a redus in ultimii ani datorita concurentei altor fibre naturale mult mai usor de obtinut. In Romania se cultiva azi in jur de 2,0 mii ha (de la 80 mii in anul 1989). Cele mai bune productii de in destinat obtinerii de fibre se realizeaza in judetele: Brasov, Depresiunea Harghitei si Covasnei, Satu Mare, Suceava, Salaj si partea litorala a judetului Constanta.

-compozitia chimica In tegument, semintele contin celule epidermice care in contact cu apa formeaza mucilagii care determina ponderea semintelor una de alta. Samanta de in pentru ulei are o compozitie chimica complexa: apa 7,5 - 9,0 %; substante grase 40 - 46 %; substante proteice 22 - 25 %; hidrati de carbon 19 - 24 %; cenusa 3,4 - 4,1 %; celuloza 5,5 - 8,9 %. Uleiul contine acizi grasi saturati, palmitic 8 - 15 % si acizi grasi nesaturati: oleic 15-35 % si linolenic 60 %.

3.Cerintele fata de clima si sol - Productia si calitatea acesteia la inul pentru fibre este dependenta, mai puternic de factorii climatici decat este productia si calitatea inului pentru ulei si la cel mixt: Este o planta a climatelor racoroase si umede. Germineaza la minim 3 - 4°C, rezista in faza de semanat-rasarire la temperaturi de la -3,8°C.la -4,9°C. Pentru rasarire inul pentru fibre are nevoie de o suma a gradelor de temperatura de 116-148°C. Este pretentios fata de modul cum sunt repartizate precipitatiile in perioada de vegetatie: ploi marunte la intervale scurte de timp. Este pretentios fata de sol. Inul pentru fibre da rezultate bune pe soluri usoare (nisipo-lutoase), mijlocii (luto-nisipoase si lutoase), profunde, bine structurate, fertile, permeabile, neimburuienate.

Zone de cultura In Romania sunt delimitate trei zone de favorabilitate: Zona foarte favorabila - Zona I de cultura cuprinde: depresiunile intracarpatice si depresiunile subcarpatice. Zona a II-a de cultura cuprinde: depresiunile intracolinare din Transilvania; Zona a III-a cuprinde: Campia Transilvaniei; centrul si sudul Moldovei.