Alunul (Corylus avellana)

Alunul (Corylus avellana)

- arbust indigen = 4-5 m inaltime, uneori are talie de arbore (8 m); tulpina ramificata de jos, de la baza (caracteristica arbustilor) scoarta neteda, cenusie-galbuie, cu pete albicioase; lastarii sint acoperiti cu perisori rosietici glan-dulosi; mugurii alterni, globulosi acoperiti cu peri glandulosi ;

- frunzele = 6-12 cm lungime, 5-9 cm latime, invers ovate, virful scurt ascutit, margini dublu-dintate, ambele fete paroase (la tinerete), mai accentuat pe fata inferioara la nivelul nervurilor; petiolul este, de asemenea, acoperit cu peri glandulosi ;

- florile = unisexuat-monoice; florile barbatesti, sub forma de amenti, se formeaza cu un an inainte si sint grupate cite 3-4 pe lujeri, iar florile femeiesti au aspectul unor muguri, cu doua smocuri rosii in virf, apar prin februarie-martie, inainte de a infrunzi;

- fructele (alunele) = achene cu coaja neteda, subtire si de culoare bruna, cite una sau mai multe la un loc, asezate In cupe cu lobi divizati pe margini. Fructificatia incepe aproximativ dupa 10 ani de vegetatie.

Longevitate, 80-90 de ani.

Este pretentios fata de lumina si de sol; pretinde soluri fertile, afinate si calcaroase.

Il intilnim frecvent la marginile si in luminisurile tuturor padurilor noastre, de la cimpie, pina la munte (mai frecvent In zona stejarului).

Fructele (oleaginoase) sint comestibile si mult cautate pentru gustul lor placut, atit de om cit si de unele mamifere din padure (veverite, porci mistreti etc).

Lemnul moale, fin si foarte elastic isi reflecta calitatile In lujerii si lastarii care se folosesc (prin despicare) la impletituri. Prin calcinarea lemnului se obtine un carbune fin, carbunele intrebuintat la desen.

Frunzele de alun sint recomandate sub forma de ceai, ca hemostatice (oprirea hemoragiilor), iar sub forma de bai, in tratamentul varicelor supurante.

Prin padurile si gradinile din tara noastra se mai intilnesc si alte specii de aluni. Citam: alunul-turcesc (Corylus colurna), arbore inalt de 20 m, cu alune mari turtite, coaja muchiata, groasa si tare; Corylus maxima (exotic), cultivat prin Oltenia, si Banat, are alune foarte mari (1,5-3,5 cm).

Caprifoiul (Lonicera xylostheum):

- arbust indigen catarator = aproximativ 3 m inaltime, ramurile sint lipsite de maduva (tubulare); se exfoliaza in fisii;

- frunzele = opuse, ovate, paroase pe ambele fete;

- florile = albe sau roz, dispuse perechi la baza frunzelor; infloreste in mai-iunie;

- fructele = bace rosii grupate perechi.

Frecvent in regiunile de deal si montane, in padurile de rasinoase, fagete, gorunete, stejarete. Este iubitor de umiditate si soluri bogate in hrana.

Pentru frumusetea florilor si parfumul lor placut, este cultivat prin parcuri si gradini (Lonicera japonica, L. caprifolium etc,), impodobind gardurile, boschetele etc.,-ale acestora.