Globul ocular - corneea, sclerotica, cristalinul

Globul ocular

Globul ocular e alc. din 3 tunici suprapuse concentric (formand peretele globului ocular) si din mediile transparente.

1.Tunica fibroasa are 2 portiuni: o portiune orala, transparenta=corneea si o portiune aborala=sclerotica, mult mai intinsa cu rol de sustinere si de protectie.

            Corneea apare ca o lentila convex - concava, complet lipsita de vase sanguine, prezentand variatii ale grosimii. In structura corneii intra 2 straturi anterioare de origine ectodermica si 3 posterioare de origine mezodermica. Celulele  epiteliului cornean contin numeroase microfilamente.  Substanta proprie (stroma sau dermul) corneii este un tesut conjuctiv fibro - lamelar ce cuprinde circa 100 de lamele sau straturi de fibre de colagen.

            Sclerotica se disting 3 straturi: epiclera, substanta proprie si lamina fusca.

Substanta propie este formata din tesut conjuctiv dens, sarac in elemente elastice si vase proprii. Lamina fusca este stratul intern de tranzitie spre coroida in care predomina fibre elastice, fibroblastele si melanocitele. Pe sclerotica se insera muschii oculomotori. Sclerotica este slab vascularizata si perforata de vase de tranzit, fiind aparent lipsita de capilare limfatice.

2.Tunica mijlocie are 3 portiuni: coroida, corpii ciliari si irisul.

Coroida - membrana conjunctivo-vasculoasa si pigmentara, interpusa intre sclerotica si retina vizuala. Corpii ciliari reprezinta continuarea in sens oral a coroidei, fiind situat intre coroida si iris. Muschiul ciliar este constituit din fibre musculare netede, dispuse in 3 grupe diferit orientate: fibre meridionale, fibre radiale si fibre circulare. Irisul are aspectul unei diafragme circulare ce delimiteaza un orificiu central, pupila. Prin pozitia sa irisul imparte compartimentul anterior al globului ocular in 2 camere (anterioara si posterioara) care comunica intre ele prin pupila. Irisul prezinta o structura complexa fiind format din 5 straturi, primele 2 straturi reprezinta o continuare a coroidei, ultimele 2 posterioare reprezinta o continuare a retinei oarbe ce acopera corpul ciliar. Culoarea neagra sau bruna este data de un strat anterior gros si de un nr mare  de melanocite. Hiperpigmentarile irisului - inflamatii cronice,  hipopigmentarea - animale albinoase. Nervii irisului sunt in majoritate fibre para- si ortosimpatice ce actioneaza asupra fibrelor musculare din iris. Exista de asemenea fibre senzitive pe fata anterioara si fibre vasomotoare.

3.Tunica interna (retina) are origine nervoasa diencefalica prezentand o portiune vizuala, fotosensibila,  situata posterior si ocupand 5/6 din circumferinta tunicii si o portiune oarba lipsita de elemente fotosensibile ce tapeteaza corpul ciliar si irisul. Retina e formata din 10 straturi de celule, numai unul e de origine epiteliala, restul sunt de natura nervoasa, fiind constituiti din neuroni si nevroglii. Nevrogliile radiale Muller ofera suport mecanic si nutritional neuronilor din retina; ei mediatizeaza transferul glucozei spre neuronii retinali. Regiunile specifice ale retinei vizuale sunt reprezentate de pata galbena, ora serata si papila optica. Pata galbena e o suprafata rotunda situata pe aria axului vizual al globului ocular. Ora serrata este zona de trecere intre ret. vizuala si ret. oarba. Papila nervului optic (pata oarba) reprez. de o suprafata circulara prin care fibrele optice parasesc globul ocular, retina aparand atrofiata sau absenta. Artera centrala a retinei patrunde in globul ocular pe la nivelul papilei optice, dupa care se ramifica in 4-5 ramuri, ce ocolesc pata galbena.

Umoarea apoasa ocupa cele 2 camere ant. si post. a globului ocular. Are aspectul unui lichid incolor, transparent, cu o compozitie chimica asemanatoare lichidului cerebrospinal. Indeplineste rolul de mediu refrigent, participa la nutritia cristalinului si la reglarea presiunii intraoculare.

Cristalinul este o formatiune lenticulara, biconvexa, transparenta, elastica, incolora, situata aboral de iris intre umoarea apoasa si corpul vitros. In structura cristalinului intra capsula, epiteliului anterior si fibre cristaline. Cristalinul este lipsit de nervi si vase, incat nutritia cristalinului se realizeaza prin difuziunea subsantelor nutritive din vasele de la nivelul proceselor ciliare si din umoarea apoasa. Cristalinul impreuna cu corpul ciliar participa la acomodarea ochiului pentru vederea la distante variabile.

Corpul vitros este un hidrogel ce adera puternic la retina; joaca rol de refringent, contribuie la mentinerea cristalinului in pozitie verticala si contribuie la hranirea retinei ce impiedica dezlipirea acesteia.