Pastravarie - parti componente ale unei pastravarii

PASTRAVARIE - PARTI COMPONENTE ALE UNEI PASTRAVARII

1 Instalatii principale

Pentru a putea functiona in conditii normale, pastravaria are nevoie de o serie de instalatii. Unele din ele, cum sunt: priza de apa, canalul de alimentare si evacuare, casa incubatoarelor etc., sunt comune pentru toate categoriile de pastravarii, iar altele, ca: bazinele pentru cresterea pastravului de consum, bucataria de carne, instalatia frigorifica etc., sunt necesare numai in pastravariile care produc si pastrav de consum.

A.     PRIZA DE APA

Priza de apa sau opustul, cum i se mai spune, este constituita dintr-un baraj de zidarie, o casoaie de lemn umpluta cu piatra sau, mai simplu, dintr-o cascada podita, fiecare din ele avand rolul de a capta apa si a o ridica la un nivel astfel incat  sa intre pe canalul de alimentare (foto.).

Indiferent care va fi solutia aleasa priza de apa trebuie sa indeplineasca unele conditii si anume:

v    sa fie solida si astfel construita incat sa nu fie dislocate de cele mai mari viituri;

v    sa asigure debitul necesar in pastravarie si in caz de seceta sa poata capta intregul debit al paraului;

v    sa fie astfel amplasata incat sa asigure o panta corespun­zatoare canalului de alimentare si bazinelor la evacuare;

v    sa nu fie costisitoare.

Casoaia de lemn se aseaza pe un pat de fascine introduse la mini­mum 50 cm sub nivelul fundului albiei si va fi incastrata canalului, cel putin 1,5 m.

La coronament, dupa ce a fost umpluta cu piatra, se captuseste cu dulapi, spre a evita strecurarea apei printre pietre.

La mijlocul ei se lasa o cuveta, care va fi mai joasa cu 0,25 - 0,50 m decat partile laterale si mai inalta cu circa 0,25 - 0,50 m decat fundul gurii canalului de alimentare.

Malurile se asigura cu cate o casoaie impotriva eroziunilor.

In aval se construieste un radier din bile, cu rol de a evita subminarea casoaiei de actiunea apei in cadere.

In fata pintenului, denumit casoaie de protectie, situat in partea canalului de alimentare, se construieste o grebla de lemn cu distanta intre sipci de 5 - 10 cm, cu rol de a retine materialele grosiere transportate de apa (bolovani, lemne, radacini etc.).

In partea de jos a casoaiei de protectie, in locul unde porneste gura canalului, se va face o deschizatura ce se prevede cu un gratar si un suber avand rol de reglare a apei ce intra pe canal.

Cascada podita ce se construieste la priza de apa va fi obisnuita de tipul celei cu casite de piatra, pe margini avand insa o inaltime mai mare decat aceasta. In casita situata pe partea canalului de alimentare se lasa o deschizatura pentru intrarea apei in canal.

Acest gen de priza se construieste, obisnuit, acolo unde malurile albiei sunt joase, unde panta terenului nu necesita ridicarea nivelului apei prea mult si unde debitul paraului este relativ constant. Asemenea prize de apa sunt construite la pastravariile Lepsa (foto.), Dejani.

Barajul se construieste din zidarie de piatra cu mortar de ciment sau din beton.

El are o cuveta pentru evacuarea surplusului de apa si un stavilar pentru reglarea mecanica a debitului ce intra in canalul de alimentare.

Fiind lucrari mai scumpe se executa numai acolo unde celelalte genuri de lucrari descrise nu sunt indicate si, in general, acolo unde trebuie captat intregul debit, unde albia are caracter torential sau in cazul pastravariilor mari de consum, unde este necesar un debit foarte mare. La inaltimi depasind 1 m, barajele vor fi prevazute, cu scari pentru trecerea salmonidelor. Asemenea prize de apa au fost construite la pastravariile Lacu Rosu, Slanic (foto.), Ceahlau.

   

B.        CANALUL DE ALIMENTARE

Canalul de alimentare este instalatia care necesita cea mai atenta executie respectarea regulilor de constructie, intrucat un canal necorespunzator construit, poate duce la ramanerea bazinelor si casei incubatoarelor fara apa si deci la moartea intregului efectiv piscicol.

Dupa materialul utilizat la construirea canalului, acesta poate fi din dulapi de lemn, din busteni de brad sectionati si  scobiti (ulucuri), din tuburi de azbociment sau beton.

Din ulucuri, dulapi de lemn sau tuburi de azbociment se construieste obisnuit canalul de alimentare al casei incubatoarelor, cand sursa de apa o constituie un izvor, sau canalele de deviatie din canalul principal, cand acestea au un traseu redus.

In ultimul timp, insa, la toate pastravariile noi, canalul de alimentare se executa din tuburi de beton premo, din zidarie de piatra bruta cu mortar de ciment din beton armat, sau mai simplu din conducta de fonta.

La executarea canalului trebuie respectate urmatoarele reguli:

panta canalului sa fie de aproximativ 1/100 m si in nici un caz mai mica de 0,5/100 m; sa fie uniforma sau sa creasca progresiv; sa nu fie un aliniament cu o panta mare urmat de unul cu o panta redusa;

sa fie dimensionat astfel incat sa asigure debitul necesar in pastravarie, plus 10%;

sa fie construit pe o suprastructura solida sau, in cazul cand aceasta lipseste, din 5 in 5 m sa se aseze traverse de beton pentru a-i da stabilitate;

sa fie construit in debleu (sapatura) si, dupa caz, acoperit cu dale de beton si apoi cu un strat de pamant gros de minimum 50 cm, spre a se evita inghetul apei din interior;

la trecerea prin locuri mlastinoase sau peste paraie sa se construiasca drenuri in vederea drenarii lui in timpul inghetului;

eventualele izvoare calde de pe parcursul lui sa fie captate si introduse in interior;

din 100 in 100 m si la schimbari de directie sau treceri pe sub sosele sa aiba bazinase de control de dimensiuni 1 x 1 m , cu fundul asezat la 0,50 m sub nivelul canalului si prevazut cu gura de evacuare pentru curatirea impuritatilor aduse de apa si depuse aici. Bazinasele vor avea coronamentul cu 20 - 30 cm deasupra solului si vor fi acoperite cu capace din dulapi de lemn, prevedere valabila pentru canalele acoperite.

C.     BAZINUL DE DISTRIBUTIE

Bazinul de distributie se construieste la intrarea canalului in pastravarie. El serveste la dirijarea apei si reglarea debitului pentru diferitele sectiuni de bazine si pentru casa incubatoarelor.

In el se face, dupa caz, si amestecul apei de izvor cu cea de parau, iarna pentru a ridica temperatura apei ce intra in casa incubatoarelor iar vara pentru a cobori pe cea din bazine.

Din bazinul de distributie pleaca intotdeauna minimum doua canale.

Intr-o pastravarie pot exista unul sau mai multe bazine de acest gen, dupa caz. La canalele din tuburi sub presiune rolul bazinului il preiau vanele.

D.    BAZINUL DE DECANTARE

Bazinul de decantare este necesar in toate pastravariile in care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apa de parau.

Apa de izvor care alimenteaza casa incubatoarelor si apa de parau care alimenteaza bazinele de reproducatori si cele ale pastravului de consum, in mod obisnuit, nu se decanteaza.

Bazinul de decantare nu va fi utilizat in timpul iernii, cand apa paraului este limpede, spre a evita inghetul ei. Din acest motiv, sursa de alimentare va avea o derivatie care nu va trece prin bazinul decantor.

Obisnuit, bazinul de decantare se construieste pe traseul canalului de alimentare al casei incubatoarelor, trocilor si al bazinelor de puieti.

Referat: Interviu cu Maestrul sportului FIDE Tiberiu Georgescu Referat: Fotbalul la 14-18 ani

La unele pastravarii, unde apa care constituie sursa de alimentare, datorita rocilor friabile, este tot timpul tulbure, bazinul decantor este necesar si la bazinele de reproducatori si la cele pentru pastrav de consum. Trebuie avut in vedere Il construirea lui, eficienta costului care de multe ori il face dispensabil.

Dimensiunile bazinului de decantare variaza in functie de capacitatea casei incubatoarelor, de suprafata bazinelor de puieti limpezimea apei care le alimenteaza.

Se considera ca un bazin cu dimensiunile de 5 x 10 m si adanc de 1 m satisface necesitatea de decantare a apei casei incubatoarelor si trocilor pentru circa 300 000 icre sau puieti. Pentru curatirea impuritatilor ce se depun pe fund, el este prevazut cu orificii do evacuare curatire.

Pentru o mai buna decantare a apei, bazinele decantoare sunt despartite in interior, astfel incat sa oblige apa sa parcurga un drum cat mai lung, sa-si domoleasca viteza si deci sa decanteze cat mai bine impuritatile aduse in suspensie.

E.     CANALELE DE ADMISIE

Canalele de admisie a apei in bazine, asa cum le arata numele, conduc apa din canalul de alimentare in bazine (figura 1).

La insertia lor cu canalul de alimentare, pentru o usoara reglare a debitului necesar bazinului, se construiesc niste bazinase de distributie, cu o sectiune patrata (0,5 x 0,5m) si cu fundul sub nivelul canalului. Acestea nu se acopera cu pamant, ci numai cu dulapi de lemn, ca si cele de control.

Canalele de admisie se construiesc fie din azbociment, fie din dulapi grosi de 5 cm.

Figura 1.  Canale de admisie:
a- plan; b- sectiune transversala; 1- abatator; 2- canal de alimentare;
3- bazinas de distributie; 4- suber; 5- canal de admisie;
6 - platforma inclinata; 7- dig bazin; 8- capac

Bazinasele de distributie in cazul vanelor comunica intre ele prin tuburi de scurgere pentru evitarea stagnarii apei si craparea vanelor in timpul inghetului.

La intrarea in bazin ele trebuie sa fie situate cu 50 cm deasupra nivelului maxim al apei din bazin, pentru a asigura caderea acesteia, oxigenarea ei si evitarea inghetului apei pe canal in timpul iernii.

La caderea apei in bazin, pentru oxigenarea ei si impiedicarea intrarii pestilor din bazine in canalele de admisie, se aseaza o platforma inclinata din beton sau din dulapi.

Acest lucru se realizeaza prin asezarea de gratare la gura canalelor de admisie. Iarna, insa, ele prezinta pericolul inghetarii apei si deci nu pot fi utilizate decat in anotimpul cald.

F.      BAZINELE

Bazinele variaza ca forma si dimensiune, in functie de scopul in care sunt construite, de natura te­renului si de specia care face obiectul culturii artificiale in pastravaria respectiva.

Bazinele de puieti sunt necesare in pastravariile de repo­pulare permanente, in cele de consum sau in cele mixte.

In cazul in care solul este argilos sau impermeabil se construiesc din pamant. In marea majoritate insa, se construiesc din beton, inclusiv fundul, fapt ce permite o mai buna manipulare, supraveghere si hranire a puietilor. Pericolul consumarii puietilor de catre soarecii de apa si diverse insecte daunatoare care isi au culcusul in digurile de pamant este astfel inlaturat.

Dimensiunile bazinelor de puieti sunt astfel alese incat sa fie inguste si lungi. Raportul intre laturi este, in mod obisnuit, de 10/1.

Adancimea apei variaza intre 0,30 si 0,50 m la admisie si 0,75 - 1 m la evacuare, in functie de temperatura apei. Suprafata unui bazin va fi cuprinsa intre 20 si 60 m² si totalul lor reprezinta 10 - 20% din intreaga suprafata de bazine.

Rezultate foarte bune in cresterea puietilor pana toamna dau bazinele circulare cu alimentare perimetrala si evacuare la centru. Ele prezinta avantajul crearii unui curent circular pe toata suprafata lor si faciliteaza mult curatirea impuritatilor depuse pe fund, care se aduna la centru. Se construiesc din beton, la dimensiunea de 2 - 3 m in diametru, 0,40 cm adancime la margini 0,50 la centru.

Intr-o pastravarie de consum, numarul bazinelor va fi de 5 - 6 pentru 1 - 5 tone pastrav de consum respectiv, 10 - 12 pentru 1 - 10 tone.

Bazinele de puieti pot fi utilizate si pentru sortare. Fundul lor va avea o panta lina inspre evacuare.

Bazinele pentru reproducatori se construiesc din pamant natural acolo unde solul permite si vor avea fundul acoperit cu un strat de pietris.

Digurile despartitoare dintre bazine au latimea la coronament de 1,5 - 2 m taluzul cu o panta de 1/1, in cazul construirii lor in sol natural.

Fundul bazinelor va avea o panta inspre evacuare si una inspre mijlocul lor de circa 1/30 m. Raportul intre laturi este de 10/2 m iar suprafata unui bazin de 100 - 200 m

Adancimea apei va fi de 1 - 1,20 m la admisie si 1,50 - m la evacuare.

In cazul construirii bazinelor din beton adancimile pot fi mai mici. Digurile despartitoare dintre bazine, in acest caz, nu vor depasi latimea de 0,40 m la coronament. Fundul va fi din sol natural, presarat cu pietris.

Intr-o pastravarie de repopulare, numarul de bazine de acest fel variaza in functie de numarul speciilor ce se cresc artificial si bineinteles de cantitatea anuala de icre ce se produce. Un numar de 3 - 4 bazine pentru fiecare specie, cu o suprafata astfel calculate incat sa revina fiecarui kilogram de pastrav reproducator 1 - 2  m² luciu de apa (exceptie pastravul curcubeu) se considera suficienta.

Suprafata totala a bazinelor de reproducatori reprezinta un procent de 5 - 10 fata de totalul suprafetei bazinelor, pentru fiecare specie destinata repopularii sau cresterii artificiale.

Alimentarea cu apa a bazinelor de reproducatori se va face, obligatoriu, direct din canal, pentru fiecare bazin in parte.

Bazinele pentru pastravul de consum se construiesc, de asemenea, din pamant, acolo unde este posibil, si din beton sau piatra bruta cu mortar de ciment in terenuri permeabile.

Asa cum le arata numele, aceste bazine folosesc la cresterea pastravului de consum si deci, in pastravariile de repopulare nu sunt necesare.

Raportul intre laturi este de 10/4 - 10/5 iar suprafata cuprinsa intre 200 si 500 m² pentru fiecare bazin.

Apa va avea    adancimea celei din bazinele de reproducatori, putand, insa, pentru economie, sa fie mai mica (0,80 m la admisie, 1,20 m la evacuare), in functie de temperaturile extreme ale apei.

Trebuie retinut faptul ca intr-o apa mai adanca pastravul se dezvolta mai bine.

Fundul bazinelor, format din pamant natural cu pietris, va avea o inclinare inspre mijloc si alta inspre evacuare de circa 1/30 m, pentru a putea fi usor golite si curatite. In cazul in care forma bazinelor se apropie de cea patrata, alimentarea cu apa se va face prin doua canale de admisie.

Suprafata totala a bazinelor de crestere (consum) reprezinta 60 - 70 % din totalul suprafetei bazinelor dintr-o pastravarie de consum. Se recomanda ca alimentarea lor cu apa sa se faca separat pentru fiecare bazin in parte.

Ori de cate ori este posibil, bazinele descrise pana acum se construiesc din pamant, intrucat in ele se dezvolta o bogata fauna nutritiva minuscula, iar resturile de hrana neconsumata de pesti este descompusa de bacterii.

Desi pare paradoxal, bazinele din ciment sunt mai putin igienice, iar pestii din ele sunt expusi mai usor la  boli. Acolo unde argila se gaseste in apropiere, chiar daca terenul este permeabil, bazinele se vor construi din pamant. Impermeabilitatea lor se va asigura cu un nucleu de argila gros de 20 - 25 cm, introdus in mijlocul digului cu 50 - 75 cm sub nivelul fundului si 25 cm mai jos de nivelul superior al digului.

De regula, digul dinspre evacuare, in care se incastreaza si calugarii de evacuare, se executa din beton armat pentru a impiedica pierderea pestilor in timpul iernii, cand, sub gheata, se pot produce la calugari fisuri care nu pot fi observate decat dupa dezghet.

Bazinele circulare (rotunde) sunt cele care castiga cel mai mult teren in practica salmonicola de la noi.

Se construiesc din beton armat, peretii avand o inclinare de circa 1/8 m. Fundul bazinului este si el inclinat spre centrul lui.

Diametrul bazinelor variaza in functie de specia ce urmeaza a fi crescuta in fiecare, fiind mai mare pentru cele de lostrita si mai mic pentru cele de pastrav. Bazinele circulare construite la noi au diametrul cuprins intre 6 si 12 m si s-au dovedit a fi foarte bune.

Alimentarea cu apa se face perimetral iar evacuarea la centru, imprimandu-se astfel apei un puternic curent circular.

Adancimea apei in bazin variaza intre 0,75 (pastrav) si 1,0 m (lostrita).

Pentru evitarea evadarii pestilor, dat fiind ca in ele se tin pesti mari, la coronament bazinele au o plasa de sarma.

Intr-un bazin circular toata patura de apa este in miscare, iar aceasta se primeneste in intregime intr-un timp mai scurt decat apa din bazinele dreptunghiulare.

Bazinele circulare pot avea unul sau doua canale de admisie, asezate tangential cu peretii bazinului, unul in apropierea celuilalt. Alimentarea fiecaruia va fi facuta direct din canalul de alimentare.

Bazinele de carantina sunt construite in intregime din beton, pentru o usoara dezinfectare a lor si pentru tratarea efectivului piscicol cantonat aici.

Se utilizeaza atunci cand se aduc pesti vii din alte pastravarii, pentru a evita introducerea unor boli sau paraziti straini de pastravarie. In ele se vor creste, dupa scoaterea din incubatoare, un timp, puietii rezultati din icre aduse in transfer de la pastravarii suspecte de anumite boli.

Se construiesc in partea din aval a pastravariei, complet izolate de restul bazinelor si alimentate fiecare separat cu apa. Intr-o pastravarie de consum se construiesc 2 - 3 asemenea bazine, de dimensiunile obisnuite pentru cele de puieti.

Bazinele pentru experimentare sunt construite din beton si au dimensiuni reduse (1 x 3 x 0,75 m sau 0,6 x 2 x 0,50 m). In ele se urmaresc o serie de experiente ce se fac in cadrul pastravariei, ca: introducerea in alimentatie  a unei noi retete de hranire (cantitati, ore de hranire cresteri, efecte, etc.), tratamente cu diferite substante medicamentoase sau dezinfectante etc.

Necesitatea acestor bazine rezida in faptul ca fiecare pastravarie are un microclimat aparte, iar conditiile fizico-chimice ale apei difera, fapt care face ca sa se stabileasca an anumit echilibru intre factorii de mediu si peste, intre acestia     si o serie de paraziti sau boli care se deregleaza atunci cand pestele este introdus in alt mediu.

Sunt necesare 5 - 6 bazine de acest fel in fiecare pastravarie.

Bazinele pentru pescuit sportiv, in numar de 1-2, in mod obisnuit de forma circulara, servesc, asa cum le spune si numele        pentru pescuit sportiv la bucata. Ele se construiesc in cel mai izolat colt, de obicei la intrarea in pastravarie sau in afara incintei acesteia.

Suprafata, ca si numarul lor, este in functie de cantitatea de pastrav prevazut a se valorifica prin pescuit sportiv.

Toate bazinele, incepand cu cele de puieti si sfarsind cu cele de reproducatori vor avea in interiorul lor platforme de scandura (mese) submese, la 30 cm sub nivelul apei sau respectiv la 50 cm deasupra fundului bazinului. Ele servesc indeosebi pentru adapostul pastravarului impotriva razelor solare.

Asezarea lor in punctele in care se administreaza hrana le face utile si ca mese de hranire, eventuala hrana neconsumata depusa pe aceste platforme fiind scoasa apoi din bazin pentru a nu se altera.

Numarul platformelor este direct proportional cu suprafata bazinelor, aceste platforme trebuind sa acopere 5 - 1 % din suprafata, invers proportional cu aceasta. 0 platforma are dimensiunea 60 x 100 cm pentru bazinele de puieti si 80 - 120 cm pentru bazinele de consum si reproducatori, dimensiuni care variaza in functie de latimea bazinelor.

Bazinele se dispun, pe cat posibil, perpendicular pe albia raului in lunca majora a caruia sunt asezate, pentru a primi lateral curentul ce se scurge la vale a evita inghetul puternic din timpul iernii.

Pastravariile din regiunea de munte alimentate cu apa rece vor fi situate in terenuri cu o expozitie sudica, pentru ca razele solare sa cuprinda cea mai mare parte a zilei bazinele, spre a incalzi apa din ele.

Se recomanda, insa, ca bazinele din regiunile calduroase (coline, campie) si cele alimentate cu sursa de apa ce se incalzeste vara sa fie orientate dinspre nord spre sud, pentru ca soarele sa incalzeasca apa cat mai putin posibil.

G.    CALUGARUL

Calugarul serveste la reglarea nivelului apei din bazine si la evacuarea acesteia.

Se construiesc fie din dulapi de brad sau stejar, fie din beton armat, acesta din urma fiind mult mai rezistent.

Indiferent care este tipul de calugar, acesta are doua parti: una orizontala, care pleaca de pe fundul bazinului si iese pe sub dig in afara lui una verticala (calugarul propriu-zis), fixata fie in interiorul bazinului, fie in exteriorul acestuia (figura 2).

Partea orizontala este prevazuta, pe toata suprafata ei dinspre bazin, cu sita si gratar pentru a permite intrarea apei in calugar si retinerea pestilor in bazin. Pentru evacuarea apei, calugarul orizontal are la capatul din bazin o vaneta (suber) care, prin scoatere, permite evacuarea totala a apei si pescuirea bazinului.

Calugarul vertical are in interior niste vanete care, prin scoatere sau adaugire, permit reglarea nivelului apei din bazin.

Sectiunea interioara a calugarului este dimensionata in functie de marimea bazinului si de debitul pe care-l solicita pestii din bazin.

H.    GROAPA DE PESCUIT

Groapa de pescuit este o lucrare care usureaza munca pastravarului cu ocazia efectivului piscicol din bazine si inlatura ranirile sau mortalitatile ce pot avea loc cu ocazia acestei operatii.

Se construieste fie in interiorul bazinelor (atunci cand acestea sunt prevazute cu calugari de beton), fie in exteriorul lor. De obicei, se construieste numai in bazinele pentru reproducatori

si la cele de crestere, in cele de puieti rolul lor fiind suplinit cu usurinta de o lada de pescuit care se introduce sub calugarul orizontal, in canalul de evacuare.

Groapa de pescuit consta dintr-un bazinas dimensionat in functie de suprafata bazinului, fiind in mod obisnuit de 0,50 - 0,75 lungime si 0,25 - 0,50 m adancime. Coronamentul ei este  situat la nivelul fundului bazinului.

Groapa de pescuit este prevazuta, la jumatatea ei, cu un gratar de fier cu rol de a retine pestii in momentul evacuarii bazinului, gratar de pe care pestii se iau apoi         cu minciogul.

I.       CANALUL DE EVACUARE

Canalul de evacuare serveste la strangerea apei utilizata in pastravarie si la evacuarea ei in albia raului.

Se construieste, dupa caz, fie din pamant natural, fie din zidarie de piatra cu mortar de ciment. In unele pastravarii situate in imediata apropiere a raului si in care bazinele sunt asezate perpendicular pe acesta, canalul de evacuare        poate lipsi, apa fiind evacuata direct in rau.

J.      CASA INCUBATOARELOR

Casa incubatoarelor difera dupa natura pastravariei, putand fi o simpla instalatie limitata la un sopron de scanduri, in cazul pastravariei volante si o cladire cu sau fara locuinta la etaj, in cazul pastravariei permanente.

Ea foloseste pentru incubarea icrelor si deci la producerea puietilor necesari atat pentru repopularea apelor cat         pentru cresterea reproducatorilor si a pastravului de consum.

Se construieste din zidarie de piatra bruta, cu mortar de ciment. Utilizarea materialului lemnos reduce mult din durabilitatea acesteia, putrezind usor. Pentru economie de spatiu, deasupra casei incubatoarelor, terminate cu un planseu de beton, se construieste din caramida sau barna, locuinta pastravarului.

Casa incubatoarelor se va construi in demisol, astfel incat pana la 1,50 m inaltime sa fie ingropata in pamant, urmarindu-se prin aceasta evitarea inghetarii apei din incu­batoare in timpul iernilor geroase.

In interiorul casei incubatoarelor exista o serie de instalatii menite sa asigure o normala desfasurare a procesului de incubare, astfel:

a.     Filtrul este o constructie din beton armat, cu rol de a curati de impuritati apa venita de la bazinul de decantare sau direct din canalul de alimentare. Filtrul este necesar atat in cazul cand alimentarea o constituie un izvor, cat mai ales in cazul folosirii apei de parau.

Exista o serie de tipuri de filtre, ca: filtrul cu stofa, filtrul in butoaie, filtrul cu garduri de nuiele si pietris etc. Astazi aceste tipuri nu se mai folosesc, nefiind eficiente, iar in pastravariile noastre se utilizeaza doua tipuri de filtre ce s-au dovedit cele mai indicate, si anume: filtrul dublu si filtrul cu 4 compartimente.

b.     Ulucurile de distributie se construiesc din dulapi de lemn sau din beton si alimenteaza separat fiecare rand de incubatoare.

Ele se aseaza la o inaltime de circa 20 cm fata de partea superioara a incubatoarelor, astfel incat sa permita oxigenarea apei in cadere, cu conditia sa nu stropeasca incubatoarele datorita unei caderi prea mari.

c.      Ulucurile de evacuare se construiesc din acelasi material si au rolul de a capta apa ce iese din incubatoare. Ele sunt asezate cu circa 5 - 10 cm mai jos decat fundul cutiei exterioare a incubatoarelor, pentru a permite evacuarea totala a apei acesteia si deci curatirea ei.

d.     Postamentul serveste ca suport pentru incubatoare. Se construieste de obicei din beton sau din zidarie de piatra bruta cu mortar de ciment, intrucat lemnul, datorita umezelii din interiorul incaperii putrezeste repede. Ulucurile de distributie si evacuare fac corp comun cu postamentul.

e.     Incubatoarele servesc la incubarea icrelor de la fecundare si pana la ecloziune. Uneori in incubatoare se tin provizoriu si puietii iesiti din icre pana in momentul in care sunt livrati catre diversi beneficiari sau se introduc in bazine si in locurile de deversare. Forma si marimea incubatoarelor a evoluat mereu, mentinandu-se de-a lungul timpului cele care s-au dovedit a da rezultate mai bune.

K.     SOPRONUL PENTRU TROCI

Sopronul pentru troci este cladirea care se impune din ce in ce mai mult in pastravariile noastre. Se stie ca, dupa ecloziune, puietii rezultati din incubarea mai multor randuri de icre, trebuie rariti astfel incat intr-un incubator sa nu ramana mai mult de 10 000 alevini. Rarirea acestora se face introducandu-i in troci sau puiernite.

In ultima vreme, trocile se confectioneaza din beton, putand avea dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm. Ele se construiesc cate doua, lipite una de alta (Ceahlau, Dejani, Balea etc.). Sopronul trocilor este format dintr-un acoperis in doua ape, cu pereti exteriori. Trocile vor fi dispuse de o parte si de alta a ulucului de alimentare a acestora, care va fi astfel dimensionat incat pentru fiecare troaca sa poata primi un debit de 2 l / sec. Trocile vor fi prevazute cu capace de lemn, care sa poata acoperi jumatate din suprafata lor. In ultima vreme majoritatea pastravariilor au fost dotate cu troci din material plastic rezistente, usor de manipulat si de intretinut.

L.      LOCUINTA PASTRAVARULUI

Locuinta pastravarului trebuie sa fie construita astfel incat sa permita supravegherea usoara a intregii pastravarii si sa ofere conditii de confort personalului care deserveste unitatea respectiva.

2 Instalatii anexe

A          BUCATARIA DE CARNE

Este cladirea in care are loc prepararea hranei umede necesare hranirii pastravului din bazine. Ea poate lipsi intr-o pastravarie de repopulare, fiind absolut necesara intr-o pastravarie de consum. Se construieste din piatra sau caramida, avand pardoseala prevazuta cu instalatii de scurgere. Este formata din doua incaperi: una in care se depoziteaza cantitatea de hrana ce urmeaza a se prepara intr-o zi, iar alta in care are loc operatia de fierbere si tocare a carnii si preparare a amestecului necesar.

Intrucat in ultima vreme se foloseste ca hrana la pastravi concentrate in saci de plastic inchise ermetic, bucatariile de carne nu mai sunt necesare decat ca magazii.

B       GHETARIA

Intr-o pastravarie care produce pastravi pentru consum este indispensabila o ghetarie. In ghetarie se pastreaza uneori un timp oarecare, si alimentele usor alterabile necesare hranirii pastravului. Ea se construieste din zidarie de piatra bruta cu mortar de ciment, fiind ingropata in pamant. Are doua incaperi, una pentru depozitarea ghetii, iar alta pentru pastrarea alimentelor. Locul unde se construieste ghetaria trebuie sa aiba expozitie nordica, sa fie lipsit de umiditate si sa permita construirea unui sant de scurgere a apei ce rezulta din topirea ghetii. Ghetaria se umple cu gheata luata de pe bazine sau din rau, pe vreme de ger puternic. Introducerea ei in ghetarie se face obisnuit printr-un orificiu situat in acoperis.

O ghetarie buna pastreaza gheata de la un an la altul, sau pana prin luna august. In pastravariile conectate la reteaua de curent electric, ghetaria este inlocuita cu camera frigorifica, aceasta putand congela carnea la - 15°C, conservand-o astfel timp indelungat. Este absolut necesara in cazul utilizarii ca hrana a pestelui furajer.

C       MAGAZIA PENTRU PASTRAREA HRANEI USCATE

Magazia este cu atat mai necesara cu cat cantitatea mare de deseuri de abator folosita in hrana pastravului va fi inlocuita cu hrana uscata, concentrate, granulata. Astazi nu trebuie sa existe o pastravarie fara un spatiu corespunzator pentru depozitarea si pastrarea hranei granulate si a fainurilor vegetale ce intra in compunerea hranei atunci cand se utilizeaza deseurile, asa-numita hrana umeda. Aici se pastreaza si drojdia de bere furajera, nelipsita din hrana pastravului.

Magazia trebuie astfel construita incat sa fie aerata si lipsita de umiditate. Din acest motiv, podeaua se construieste obisnuit din scandura sau daca este din ciment se dubleaza cu gratare din lemn. In pastravariile noastre, magazia pentru hrana uscata se construieste obisnuit la un loc cu bucataria de carne, ea constituind a treia incapere a acesteia.

D      MAGAZIA PENTRU UTILAJE

Magazia este necesara in toate pastravariile de consum de mare capacitate. Ea se construieste din beton si se dimensioneaza astfel incat sa poata primi sortatorul pentru pesti, aeratorul, hidrobionul, distribuitorul de hrana uscata, incubatoarele in perioada nefolosirii lor, precum si autoduba care deserveste pastravaria.