Pescuit
Initiere in pescuitINITIERE IN PESCUITINITIERE IN PESCUIT (I)
Sunt pescar. De maine! Pasul I: alege-ti prietenii! N-am auzit inca de cineva care sa se apuce de pescuit, asa, singurel Intai a vazut pescari la margine de apa; a cascat gura; daca a vazut o 'captura', a cerut lamuriri Sau, cel mai probabil, un amic pescar l-a luat o data la balta, i-a pus o undita in mana si TROSC! Un pestisor! Ce pestisor?! Un monstru!!! Dar, cel agatat a fost viitorul pescar! Banuiesc, daca citesti aceste randuri, ca esti cam acolo, cititorule. Vrei sa te apuci SERIOS de pescuit. Sa investesti, timp, bani, pricepere Nu te repezi sa cumperi prima 'scula' frumoasa care iti iese in cale! Ace, gute, plute, plumbi etc Stai un pic si cugeta: vreau sa pescuiesc anumiti pesti sau vreau sa ies la balta cu amicii si sa prind si eu impreuna cu ei? In primul caz, trebuie sa cauti pe site-ul nostru, rubrica ce crezi ca ti se potriveste. In ultima varianta - cea mai intalnita - ramai aici: iata ce ai de facut. Decide daca acesti prieteni sunt si buni colegi, dispusi sa te invete ceva; daca maniera lor de pescuit iti este pe plac; daca vrei ca in urmatorii ani, week-end de week-end, vrei sa 'iesi la balta' cu ei. Presupunand ca raspunsul este pozitiv, vezi cu mare atentie cum pescuiesc ei - cat de 'buni' sunt? Daca ai incredere, intreaba ce-cat-in ce sa investesti; un sfat este sa nu te zgarcesti, chiar de la inceput: cumpara scule bune, de firma, chiar daca sunt mai scumpe. Gandeste critic, nu accepta totul ca 'bun': mai intreaba si pe altii, chiar pe acest site. Te-ai informat, ai investit, acum - spor la treaba!, aventura acum incepe. Pasul I bis: Esti singur? Ia-o incet! Orinde te-ai duce, pe rau, pe balta sau la mare, orice peste ai tinti, 'scula universala' este UNDITA. Daca ai avut inspiratia sa te informezi inainte de a investi, iata cateva sfaturi: cumpara de la inceput o undita 'buna', de calitate, scumpa: trebuie sa fie usoara - vei sta multe ore cu ea in mana; lungimea de 4 sau 5 metri este optima atat la inceput - este mai usor de manuit - cat si mai tarziu (vei pescui din barca sau langa mal, comoditatea este o calitate si o necesitate indiscutabile) linia fina (masura este milimetrul; la undita, linia de 0,20 mm este optima), de calitate (rezistenta - in kilograme; supletea - in dolari, la cursul zilei); o linie buna are diametrul mic, este rezistenta (peste 2 kg) si nu are 'memorie'; cand o cumperi, ia cam un metru de fir, fa-i un nod la mijloc si trage de capete, dar nu sa arati vanzatorului ca esti un Hercule 'incognito', ci doar ca sa iti dai seama cat de mult se alungeste sau daca se rupe prea usor, la nod. Si nici sa nu te tai in fir
chiostecul (vom vedea ce este acesta), tot fin (0,12-0,14 mm) plumbisorii mici, trebuie sa fie moi, sa se deformeze usor, stransi intre degete. plutele fine, de 0,2 - 0,5 grame; acestea trebuie sa fie rezistente, sa nu sperie pestele si sa fie si vizibila pentru pescar.
momeala cea mai folosita este viermusul; se mai folosesc cocoloase de paine, cubulete minuscule de mamaliga, larve de chironomidae, rame mici, bobite de canepa fiarta etc. In functie de pestele urmarit - si, astfel, de momeala folosita, alegem carligul. carligele trebuie sa fie mici, fine, bine ascutite; calitatea unui carlig este vizibila si la pret (marimile variaza in functie de model; regula este ca cifrele mari desemneaza carlige mici, iar cifrele mici - carlige mari!).
Inarmat cu aceste minime cunostinte, sa pornim la treaba: 1. Sa legam un carlig. Intai, un sfat: Antreneaza-te la legarea nodurilor folosind un carlig mare (chiar foarte mare!) si o bucata de guta groasa. Cand a `nceput sa-ti iasa 'si cu ochii `nchisi', treci la acul de 16 si guta de 0,12. Bucatile de guta de care se ataseaza acul se numesc chiostec; acestea sunt fine (0,12-0,14 mm) si au o lungime de circa 25 cm. Daca folosim un ac cu paleta, nodul urmator este cel mai folosit.
2. Sa facem o 'linie'. Linia este intermediarul intre acul cu chiostec si undita. Deci, firul trebuie sa fie un pic mai rezistent (mai gros). Atunci cand linia este atasata de undita (vom vedea cum) si va avea montat chiostecul, ea nu va trebui sa fie mai lunga decat undita, ci cam egala:
atasam pluta de linie prin intermediul micului ochi al acesteia si / sau al varnisurilor. echilibram pluta cu plumbisori mici (tip sfera despicata) pe care ii atasam 'sub' pluta.
'mutam' pluta si plumbii prin culisare ceva mai 'sus' si taiem bucata de guta pe care am facut montajul (se presupune ca se poate deteriora linia la strangerea plumbilor) facem un nodulet bucla,
de care vom atasa chiostecul (tot prin intermediul unei bucle) cu carligul.
de la acesta din urma, masuram o lungime (cu vreo 30-40 de cm mai mare decat undita) de guta, pe care o sectionam de pe rola de fir. acestui capat (pe care il trecem printr-un varnis potrivit pe grosimea varfului unditei) ii facem un nou nod bucla
si il atasam cam la 15-20 cm de varful unditei; apoi, 'matisam' linia pe varful unditei
si o fixam cu varnisul chiar in varf,
in asa fel incat linia sa nu fie mai lunga decat undita. 3. Sa mergem la pescuit. Cel mai bine este sa ai o traista care sa se poarte singura. Dar cum asa ceva inca nu s-a inventat, un rucsac e numai bun (se poarta comod si ai mainile libere. Libere sa care undita si alte chestii, care nu incap in rucsac! Ce trebuie sa avem in rucsac?
permis de pescuit sau bani suficienti pentru plata, la baltile particulare scaunel pliant termos cu cafea sau ceai; canita; apa ceva de-ale gurii - tigari (bricheta), ciocolata, un sandwich etc o rola de 'guta' in caz ca se rupe linia cateva chiostece facute de acasa o pluta-doua, de rezerva plumbisori pentru echilibrat pluta (in figura, in cutioara)
un clestisor de unghii (pentru taiat monofilamentul) sau foarfeca; briceag
un 'vas' in care se prepara nada o punga pentru gunoi (mai mare, s-ar putea sa ai nevoie sa strangi si gunoiul altora, nu numai al tau) hartie igienica plasturi pentru rani diverse; e bun si un algocalmin, o aspirina, ceva - daca ai vreo suferinta, nu uita medicamentele acasa! alifie contra arsurilor solare; strugurel pentru buze (ultimul e bun si iarna!) alifie contra insectelor o punga pentru 'capturi' o pelerina de ploaie; poate si un pulover, manusi etc Ce trebuie sa avem langa rucsac? undita cu liniile pregatite (astea pot fi in rucsac) nada, momeala palarie (de soare sau de ploaie) ochelari de soare incaltari solide, eventual impermeabile un juvelnic pentru a pastra pestele viu pana la plecare sau pana la cantarire-fotografiere si eliberare un mincioc (pentru optimisti!) un suport pentru undita Ce NU trebuie sa avem la noi? casetofon sau alte dispozitive de enervat pescarii mai mult de 100 ml de 'tarie' mai mult de 500 ml bere/vin sotia (sotia prietenului, evident) Cateva sfaturi. inainte de a te aseza pe marginea apei, gandeste-te daca mai poti pleca; ai grija, in caz de ploaie, sa mai poti scoate masina din locul in care ai lasat-o; daca ai dubii, incearca drumul intai cu piciorul; iarba umeda te poate trimite direct in apa! incearca sa fii cat mai 'comod' - bagaje usoare, nu umflate!, scaun confortabil, alimentele si bauturile preferate; haine largi, bune in caz de intemperii, nu foarte batatoare la ochi. nu sta in bataia soarelui fara protectia minima necesara: ochelari de soare, crema-ecran, camasa (nu ignorati arsurile 'minore' de pe antebrate, ceafa, omoplati care apar cand purtati un maieu! Soarele ESTE periculos la orele de maxima expunere.). iarna, nu te avanta pe gheata daca nu esti sigur ca va rezista; in nici un caz, nu te duce singur! Daca tot aveti dubii, renuntati! N-ati venit la balta sa 'muriti cu el de gat!' Ceaiul fierbinte incalzeste, nu consumul excesiv de alcool - acesta din urma, de fapt, vlaguieste organismul. Daca nu esti bine imbracat si ti-e frig, mai bine te duci acasa! in barca, respecta regulile de mai sus, privitoare la vreme. in plus: stai jos; nu face miscari bruste; asculta de conducatorul barcii; fii cu ochii in patru pana la 16!; ai grija sa nu incurci pe altii; poarta o vesta de salvare, chiar daca pare incomoda si penibila. Are rolul - asa cum ii spune si numele - sa iti salveze viata! De aici incolo, devenim 'specialisti!' INITIERE IN PESCUIT (II)
4. N-ai plecat? Aaa, ai si ajuns! Crezi ca, daca ai undita pregatita, ai rezolvat treaba? Ehei, mai e mult pana sa bagi peste in juvelnic Pasul 1: Trage-ti sufletul. Ai ajuns; masina e parcata la loc bun (mai poti sa si pleci daca incepe ploaia, nu exista pericolul sa cada in apa, nu o arde soarele, nu ai 'uitat' casetofonul deschis cu manelele la maxim.), ti-ai lasat bagajele bine ascunse in portbagaj si te-ai oprit pe mal. Amatoru' neinformat (nu e cazul nostru, noi tocmai ne informam) isi monteaza undita, pune un vierme si PLICI! in apa. Noi nuuuuuuuu!!!. Mirosim! Adulmecam! Observam! Luam aminte! Cum? Iata:
· musai ca cineva a ajuns inaintea noastra (legea lui Murphy spune ca oricat de devreme ai veni, locurile 'bune' sunt deja ocupate). · apropie-te si saluta primul. · apoi, taci si priveste.
· vezi ce face; vezi cum face. · daca scoate chiar si cel mai amarat peste, trebuie sa iti arati respectul si consideratiunea. · daca nu prinde, e vremea rea: prea mult sau prea putin soare, prea tare sau prea slab vantul; valuri prea mari sau apa prea calma; gaseste-i TU o scuza! · intreaba de taxa; poate este nevoie de permis. · vorbeste despre vreme; · abia acum il intrebi: ce peste exista in balta (eu nu ma pricep, credeti ca as putea gasi niste maruntis, uite, in stuful ala?); 'la ce mananca' pestele din balta (nade, momeli, monturi); daca nu intelegi, spune-i si roaga-l sa-ti arate; daca stii despre ce e vorba, flateaza-l: 'cu ace asa de mici? nu mi-ar fi trecut prin cap! dar dumneavoastra, cu atata experienta' · te-ai lamurit? acum studiaza din nou apa; vezi daca 'misca' la suprafata; cam la ce distanta de mal; intreaba-te cam care ar fi adancimea (daca te intrebi, nimeresti macar aproximativ); vezi de unde bate vantul (impotriva vantului, risti sa-ti intre carligu'-n ochi!); vezi de unde vin valurile (nu-i obligatoriu sa bata amandoua in acelasi sens, chiar daca asa se intampla de regula) · ocheste un loc in care poti sa stai si sa pescuiesti cat mai comod (sa prinzi si peste, ca altfel, cel mai comod e tot acasa!) · acu' fugi repede la masina, descarca tot, ocupa-ti locul pe care l-ai visat intreaga saptamana · abia acum poti spune ca AI SOSIT!!! Pasul 2: Organizeaza-te · intai, lasa bagajele jos. · nu acolo!, nu vezi ca se uda! · vezi incotro vei arunca undita (in partea cealalta vei monta juvelnicul). · pozitioneaza scaunul (ia-ti unul comod si de carat si de stat; eventual, picioarele scaunului sa nu se infiga in pamantul moale; daca se infig ale tale, cauta alt loc!)
· nu te limita la prima alegere; aseaza-te, de proba, de mai multe ori, pana esti multumit, cam la un metru de marginea apei (fii atent, malul poate sa se prabuseasca! odata cu tine!!! iar unul din voi - tu sau malul - va avea ziua ruinata.(atentie.jpg)), in asa fel incat sa poti 'circula' pe dinaintea lui fara sa cazi in apa. · instaleaza-ti juvelnicul (ia unul lung, de 3-5 metri!) in asa fel incat: a) sa nu il agati cu undita; b) din pozitia sezand, sa poti pune cu grija, incet, pestele in juvelnic; n-are rost sa incerci sa-i inveti sa zboare, au incercat si altii, iar pestii care au vazut cum este sa zboare, nu au mai trait ca sa mai poata povesti · instaleaza-ti, tot la indemana, 'bolul' pentru nada (cele mai bune sunt dintr-un fel de musama, impermeabile, usoare, comod de folosit; un lighean sau o galeata sunt in general, acceptate, dar nu sunt la fel de bune). · prepara-ti nada (pana inveti trucurile, smecheriile, retetele, cel mai bine este sa cumperi o nada gata facuta, de la magazin; cea buna este destul de scumpa, dar nu te 'arunca': una romaneasca pentru 'albitura' este OK): peste 'praful' din bol, pui apa DIN BALTI (nu veni cu ea de acasa, de la robinet!!!), putin cate putin. Oricand poti sa mai pui apa in nada, dar de scos Deci, atentie! In nada astfel pregatita poti sa mai 'arunci' niste boabe moi de porumb (din cutie), viermi, rame taiate etc. · monteaza undita, asa cum ai invatat acasa (in timpul asta, nada preparata are timp sa se inmoaie bine, sa se umfle, sa combine gusturile componentelor) · lanseaza undita; daca in 2-3 minute 'iei' ceva, poti sa incepi sa nadesti Dar, am cam sarit peste etape. Sa revenim. INITIERE IN PESCUIT (III)
5. PESCUIESTI !!! 1. Sa ne intoarcem la nade si momeli NADA Nada este materialul care atrage pestii. E adevarat, o nada buna atrage si cainii de pe malul apei, care, daca nu esti atent, ti-o hapaie la repezeala. Prin urmare, tine-o aproape! Nada mai atrage si pescari. Sunt destui care vin sa incerce 'ia sa vedem, aici se ia ceva?' Deci, tine-o ascunsa; si mai la umbra. Ideal este sa fie langa scaunul pe care stai, la umbra ta, eventual acoperita cu un prosop umezit in prealabil! Mai atrage albine, gaze si invidia unora de pe 'balta', nu neaparat colegiala. Dar, scopul principal pentru care este creata este acela de a atrage pestii in zona pescarului.
De regula nada nu este altceva decat un fel de praf, in care sunt incluse 'fainuri' de vegetale: grau, porumb, tarate, canepa etc. Ca 'suport', cel mai folosit este mamaliga, simpla sau cu arome. Acestora li se adauga atractanti: de gust, de miros, exista si atractanti de sex! (sau feromoni; aceasta este cea mai recenta gaselnita a producatorilor; atractantii de sex sunt pentru pestii din apa; pentru sexul opus folositi sarm, sapun, parfum, ford mondeo, mariott, USD) Cei mai folositi atractanti sunt vanilia si anasonul; uzuale sunt aromele de capsuni, fragi, fructe de padure, o sumedenie cele mai 'neobisnuite' sunt usturoiul, aroma de scoici si am auzit chiar de alifiile chinezesti contra guturaiului! Pentru gust, zaharul e aparent imbatabil. Dupa asemenea lista de bucate, este evident ca, de fapt, nu exista reguli: se folosesc bucati de carne insangerata, perisoare, rame tocate etc CE TREBUIE SA LIPSEASCA DIN NADA Evident, clorul din apa de la robinet; benzina de pe maini, daca ai ramas in pana pe drum; vaselina, detergentii si alte asemenea. Am recomandat - si recomand si acum, cu caldura - pentru incepatori, sa cumpere nada de la magazin. Asa esti sigur ca s-au mai chinuit unii cu ea pana au ajuns la o formula eficienta; esti sigur ca nu gresesti; iti formezi nasul (e mai sanatos sa nu le gusti!) pentru cele 'cerute' de peste; nu pierzi prea mult timp cu preparatul (acasa). Exista destule nade si atractanti, produse realizate in urma unor cercetari indelungate, care dau rezultate bune; calitatea nadelor trebuie judecata si dupa pret: cele ieftine au in general o singura calitate: sunt ieftine. Cele scumpe pot fi si bune; la cele de import trebuie luat in calcul transportul, taxele etc si poti lua plasa: daca scazi toate astea, rezulta ca de fapt ai cumparat o nada ieftina cheltuind bani multi! Mai intreaba pe cineva! Intreaba-ne pe noi! MOMEALA Momeala este chestia pe care o pui in carlig. De regula, cel mai bine este ca ce pui in carlig sa nu lipseasca din nada: daca pui un viermisor, sa ai cativa viermisori in nada; daca pui rama, toaca cateva rame si combina-le cu prafurile cumparate; daca pui paine, pune in nada o franzela! Nu, nu pune o franzela; miezul de paine, umezit, apoi stors bine si amestecat astfel cu nada, o 'leaga' pe aceasta din urma si o face mai greu de imprastiat pe fundul apei. 2. Deci, ce punem in carlig? De regula, punem bobite de paine framantate bine (dispretuite - pe nedrept! - in ultima vreme, desi se prinde bine cu ele), cubulete de mamaliga (daca stau bine pe carlig), 'babaroase' (bucatele de mamaliga framantata cu miez de paine; asta sigur sta bine pe carlig), pufuleti, boabe de canepa, de porumb (fiert sau din conserve gata pregatite si aromate), de grau (fiert si aromat sau numai fiert) etc. Toate astea, pot contine arome. Chiar este bine sa contina arome. Am spus de suficient de mult ori cuvantul arome? Mai spun o data: arome! Ce mai punem: muste, viermi, rame, coropisnite, gaze, ganganii, scoici, melci, larve de insecte Cum le punem in carlig? Cu grija, rabdare si mare atentie. De ce cu atentie? Ia, sa fac o paranteza: 3. Paranteza utila Cand iti intra un carlig in deget, primul lucru pe care il faci este 'hiii!!!' Abia apoi injuri. In timpul asta, scoti carligul. Acesta este cazul fericit. Cazul nefericit, in care carligul intra mai adanc, difera: faci tot 'hiii!!!', apoi 'aaaauuuu!!!' si abia pe urma injuri. Injuraturile dureaza mai mult. Sunt intrerupte de 'aaaauuuu!!!'. Daca carligul a intrat suficient de adanc (auzi la mine, suficient!!!), ar trebui sa apara si 'valeeeeuuu!!!'. Deci, in acest din urma caz, nu trage carligul afara imediat, doare mai tare pentru ca spinul carligului va smulge tesutul! Vezi daca nu cumva poti sa-l scoti pe partea cealalta, e mai putin traumatizant. Acum scoate repede din bagaje rivanolul (sau apa oxigenata), vata si leucoplastul. Daca esti ipohondru sau daca acul a fost mare si murdar, du-te mai tarziu la policlinica si iti mai fac ei o intepatura (antitetanos), in alta parte. Pentru ratiuni de ordin practic, mai spun ca trusa mea medicala este un borcan de plastic, de bulion, care se inchide ermetic si contine: rivanol, vata, leucoplast, algocalmin; pentru deplasari mai indelungate iau si un antibiotic. Am mai spus, dar repet: cei bolnavi sa-si ia cu ei medicamentele uzuale; in plus, e bun un antiimflamator pentru intepaturi de insecte - consultati medicul!!! MEDICUL! Inchid paranteza asta lunga, dar necesara. 4. Cum le punem in carlig - II VIERMELE Sunt niste mici secrete pe care toti pescarii le stiu. Iata cum punem viermele: il tinem strans Ati vazut, s-a storcit! Luam, deci, un vierme nou, cu mare grija. (Viermii 'buni' au ceva mic si negru inauntru, care se misca repede in interior si de-a lungul trupului voluptuos al domniei sale).
Partea mai groasa o infigem in carlig, dar numai, cum sa va spun, numai 'pielea' sa fie intepata; virmele bine infipt da puternic din cum sa zic, din coada (care e 'cap'!), e energic, plin de vlaga si extrem de atragator pentru pestisorii mici care sunt - acum, la inceput - tinta noastra. 5. Paranteza pentru pestisorii mici Una din cele mai frumoase capturi din cariera mea a fost - desigur! - una ratata: ajunsesem pe malul apei, studiasem, observasem {i pregatisem un viermisor pe un carlig 'de 18', sa 'iau pulsul' apei. Un zgomot mi-a atras atentia undeva, in spate, si, reflex, am intors capul. Exact in clipa aia, un 'monstru' burtos, cu solzii cat un pachet de tigari (as mai fi pescar, daca nu as exagera - un pic?), mi-a inhatat viermele cu care cautam pesti mici si s-a pravalit in adancuri de a sarit apa pe mal! Am intors capul la ACEST zgomot. La timp, ca sa imi sara pluta drept in ochi! Pentru ca 'monstrul' a tras spre adancuri atat de tare incat, dupa ce a intins linia si mi-a facut varga semn de intrebare a rupt acul meu rosu - mandria tarii! - eliberand minunatul 'arc' astfel armat direct spre mutra inspaimantata (sau surprinsa, ca sa imi menajez mandria) a sincerului dumneavoastra Gata cu paranteza 6. VIERMELE se intoarce! Pentru pestii mari, viremii cu care cautam pestii mici sunt la fel de atragatori, dar ii lasam acum in pace, pe ei ii vom ochi mai tarziu. Retine: nu exista momeala mai buna decat un vierme dolofan si debordand de energie. Nu exista! Punct. 7. RAMA Daca viermelui i-am mai dat de 'cap', rama ne pune in mare dificultate Dumneaei, supranumita momeala universala (se 'ia' cu rama si salau, si biban, la fel de bine ca si batranul caras sau tanarul crap; nici adolescentul somn nu o refuza, chiar deloc!), n-are nici cap, nici coada! Sau are, cate doua din fiecare. Ma rog, sa trecem peste asta. Ce are rama, ei bine, are o sa! Sau, ca sa fim exacti, are o portiune mai ingrosata, situata inspre cap. Sau, o fi coada? ACOLO se infige carligul! In acest fel minunat, de carligul nostru admirabil legat va atarna o rama suculenta si ademenitoare. Ademenitoare pentru pesti. Rama se mai poate taia si vara cu taietura in carlig, precum un ciorap gros pe piciorul fin al unei gratioase domnisoare. In acest din urma caz, va garantez ca nu va mai atarna!
|