 |
|
 |  |
| Confectii | Diverse | Film televiziune | Fotografie | Pescuit |
Pescuit
|
Qdidactic » dezvoltare & ... » pescuit Cum sa iti faci o adacere cu pastravi? - pastravarie - amplasamentul, apa, pestele |
Cum sa iti faci o adacere cu pastravi? - pastravarie - amplasamentul, apa, pestele
DATE GENERALE ALE INVESTITIEI
1.1 Introducere
In urma studiului efectuat in imprejurimile
Localitatii Brezoi - Vasilatu din Judetul Valcea s-a ajuns la
concluzia ca in zona exista posibilitatea amplasarii unei
pastravarii in diferite locatii care ofera
conditiile necesare . Reteaua hidrografica a zonei apartine in
intregime bazinului mijlociu si inferior al Oltului - principalul curs de
apa care strabate judetul Valcea de
1.2 Descrierea zonei
Amplasamentul ales pentru pastravaria de construit se afla pe un platou in apropierea paraului Vasilatu intr-o zona cu soluri grele si impermeabile care ofera conditii foarte bune pentru amplasarea bazinelor si un acces facil in incinta viitoarei pastravarii cu mijloace auto, folosind drumul forestier aflat in apropiere care poate fi racordat cu usurinta .In amonte de locul ales exista posibilitatea construirii unei captari de apa pe paraul Vasilatu. Datorita faptului ca in arnonte exista un lac de acumulare debitul apei pe parau va ramane in limite acceptabile si pe timp secetos, iar in cazul ploilor abundente este foarte redus pericolul unei viituri de proportii care sa inunde pastravaria . Alegerea amplasamentului unei pastravarii trebuie facuta tinand cont de o serie de conditii tehnice, comerciale si topografice, respectiv alimentare cu apa corespunzatoare, aprovizionare cu hrana ritmic si de buna calitate, desfacere asigurata, teren corespunzator unei constructii rentabile, conditii climatice propice dezvoltarii pastravului etc.
1.3 Conditii tehnice
Pentru alegerea amplasamentului unei pastravarii trebuie tinut cont de o serie de conditii tehnice, comerciale si topografice, respectiv alimentare cu apa corespunzatoare, aprovizionare cu hrana ritmic si de buna calitate, desfacere asigurata, teren corespunzator unei constructii rentabile, conditii climatice propice dezvoltarii pastravului etc.
SURSA DE APA
Apa este factorul determinant care influenteaza direct intregul proces de productie dintr-o pastravarie. Este necesara o cantitate cat mai mare de apa (debit), rece, cu o temperatura cat mai constanta, bogata in oxigen dizolvat, curata, izvorand dintr-un bazin impadurit cu cel mai putine exploatari si continand in dilutie saruri minerale nevatamatoare pestilor.
Temperatura si oxigenul dizolvat. Pastravii sunt pesti exigenti fata de temperatura apei si de continutul in oxigen a acesteia. Exista de altfel o proportionalitate intre temperatura apei si posibilitatea retinerii oxigenului din atmosfera. Cu cat o apa este mai rece cu atat continutul ei in oxigen dizolvat este mai mare.
Se stie ca pastravii au un optim de dezvoltare (hranire) cand temperatura apei are o anumita valoare, aceasta variind de la o specie la alta, astfel:
— pentru pastravul fantanei este de
+12 la+
— pentru pastravul indigen este
de+14 la+
— pentru pastravul curcubeu este de
+15 la +
Se desprinde de aici concluzia ca o
pastravarie care are drept scop producerea puietului pentru
repopulare (pastrav indigen) nu poate fi construita acolo unde
sursa de alimentare inregistreaza iarna, temperaturi peste +
Ar fi ideal ca temperatura apei sa fie
cat mai constanta, atat vara cat si iama, intre +12 si +
Din pacate, climatul temperat continental din tara noastra duce ia existenta unui numar redus de izvoare calde cu debit bogat ca la amplasarea pastravariilor sa se tina cont doar de limita maxima de temperatura admisa si nu de limita inferioara necesara dezvoltarii normale a pastravului curcubeu.
Este de retinut faptul ca,
in conditiile tarii noastre, o apa care inregistreaza
primavara temperaturi sub +
Temperatura influenteaza si arderile interne in organismul pastravilor. Cu cat aceasta este mai ridicata cu atat metabolismul creste, necesitatea de oxigen a pestelui creste si ea, in timp ce continutul de oxigen din apa scade.
Este bine ca acolo unde valorile temperaturii
sunt extreme, bazinele sa se construiasca mai adanci decat in mod
obisnuit, pentru ca influentele negative sa se faca
simtite cat mai putin. La amplasarea unei pastravarii,
sursa de alimentare cu apa trebuie, urmarita, din punct de vedere
termic, de-a lungul unui interval de minimum 12 luni. Este indicata o
sursa de alimentare a carei valori termice maxime sa nu
depaseasca cu mai mult de
Se recomanda, indeosebi pentru casa incubatoarelor si trocile cu puieti, posibilitatea alimentarii cu doua surse de apa cu origini diferite (izvor, parau, rau).
Am aratat mai sus cum continutul in oxigen dizolvat in apa este invers proportional cu temperatura acesteia.
Continutul de oxigen (O2) dizolvat al unei ape la presiunea
atmosferica de
Determinarea cantitatii de oxigen
dizolvat in apa se face prin metode de laborator, el constituind una din
conditiile de baza la construirea unei pastravarii;
determinarea oxigenului va fi facuta de catre specialisti,
odata cu stabilirea celorlalte proprietati fizico-chimice ale
apei care necesita prelucrarea probelor in laborator. Metoda folosita
de la inceputurile salmonicultuni, in uz si azi, este metoda Winkler (l
888). Pastravariile noastre au fost dotate cu sticle cotate
Winkler cu dop rodat Se procedeaza astfel: se scoate dopul sticlei, se
introduce aceasta cu gura in jos in apa, se intoarce sub apa si se
tine pana se umple. Dintr-o sticluta cu sulfat de mangan (
Pentru stabilirea precisa a oxigenului dizolvat, sticla se trimite la laborator, unde, cu ajutorul unor solutii de acid sulfuric concentrat, amidon si tiosulfit de sodiu, se face titrarea oxigenului stabilindu-se continutul exact. Sticla trimisa la laborator va avea scris pe ea temperatura apei in momentul luarii probei, data si locul prelevarii. Exista astazi metode expeditive de determinare rapida a oxigenului dizolvat, una din ele apartinand firmei HACH Chemical Company din S.U.A. Cu ajutorul unor reactivi pulbere pregatiti in pungi mici de plastic, al caror continut se adauga treptat intr-o sticluta gradata se face fixarea oxigenului. Se adauga, apoi, cu o pipeta, picaturi dintr-o solutie, pana cand culoarea sedimentului dispare, apa devenind incolora. Numarul picaturilor corespunde cu numarul de mg de oxigen al apei.
Reactia apei (pH) exprima concentratia ionilor de hidrogen, respectiv reactia ei: alcalina, neutra sau acida. Important este ca pH-ul unei ape sa fie cat mai stabil. Alcalinitatea este data de continutul in calciu si magneziu al unei ape (primul fiind sub forma de bicarbonat de calciu) si alte saruri alcaline. Apele noastre de munte sunt in general slab alcaline, avand o valoare a alcalinitatii apropiata de valoarea 0.
Duritatea unei ape este si ea functie de continutul celor doua saruri amintite mai sus (calciu si magneziu). Se spune ca o apa este dura cand dizolva greu sapunul si ca e slaba cand face clabuci si fierbe cu usurinta , legumele. Valoarea duritatii se da, de obicei, in grade germane. Apele noastre de munte au valoarea duritatii cuprinsa intre 2 si 15 grade germane. Bioxidul de carbon sau anhidrida carbonica (CO2) nu este indicata in apele de pastrav. O cantitate de 2 mg/1 poate fi tolerata de pastrav. Apele noastre de munte contin intre O si 2 mg CO2/1. A fost gasit in doua ape (Paraul Schit-Ceahlau si Valea Bistricioarei), la o valoare de 3 si, respectiv, 2,5 mg/1. Este prezent insa in cantitate mare in unele izvoare. El poate fi eliminat prin construirea de praguri pentru caderea apei si inlocuirea lui cu oxigen preluat de apa din aerul atmosferic. Prezenta Iui in ape care alimenteaza casa incubatoarelor si trocile cu puieti provoaca boala bulelor de gaz, foarte periculoasa pentru puieti. Din acest motiv, atunci cand se utilizeaza ca sursa de alimentare cu apa un izvor, continutul lui in CO2 in azotati, nitrati si sulfati trebuie neaparat verificat. Se recomanda ca un izvor sa nu fie utilizat imediat dupa captare.
Originea apei joaca si ea un rol important in salmonicultura. Se utilizeaza numai apele curgatoare, asa-numitele surse aerogene, avand avantajul unui continut bogat in oxigen si a unei temperaturi ridicate iarna si mai scazute vara. Nu vor fi utilizate apele din puturi decat pentru alimentarea incubatoarelor, cand sursa principala e tulbure sau prea rece si in acest caz numai dupa o oxigenare prealabila. Apele din puturi prezinta, ca si apele de izvor, avantajul ca au o temperatura constanta apropiata de optimul de incubatie a icrelor de pastrav si sunt limpezi. Este indicata utilizarea in pastravarii a apei lacurilor de acumulare, datorita unor calitati deosebite ale lor:
au o
temperatura relativ constanta, situata in limitele normale de
dezvoltare a pastravului nu coboara iarna sub +2 — +
sunt mai bogate in oxigen dizolvat si in saruri dizolvate;
nu contin gaze nocive pentru pastrav, ca CO2 si azotati sau sulfati;
asigura un debit constant si, in general, o apa limpede.
Este necesara insa o a doua sursa de alimentare pentru cazul cand apa lacului este tulbure ca urmare a lucrarilor de decolmatare sau intretinerii barajelor si lucrarilor hidroelectrice.
Debitul este factorul care determina productivitatea posibila la unitatea de suprafata, indeosebi in corelatie cu temperatura apei.O pastravarie nu se construieste acolo unde debitul nu este constant pe tot parcursul anului si nu este suficient pentru realizarea productiei calculate. Debitul va fi mai mare intr-o pastravarie de consum si mai mic in una de repopulare; mai mare atunci cand temperaturile maxime se apropie de valorile limita si mai mic cand temperaturile apei sunt constante si in limitele optimului de dezvoltare a salmonidelor. Debitul variaza in functie de suprafata luciului de apa si de cantitatea totala de peste, ce se creste anual. Parerile privitoare la cantitatea de apa ce trebuie sa alimenteze o pastravarie sunt foarte diferite. Din practica salmonicola de la noi si in conditiile climatului temperat se considera necesar un debit de 500—l 000 l/sec pentru un hectar luciu de apa si, respectiv, 1-2 l/minut pentru l kg pastrav productie marfa, debit care sa asigure inlocuire completa a apei din bazine la fiecare 5 ore.
La temperaturi sub
Relatii amanuntite privind debitele pentru diferite stadii de dezvoltare vor fi date intr-un capitol urmator
Personalul din pastravarii trebuie sa cunoasca atat debitul maxim ce intra in pastravarie in functie de sectiunea si panta canalului de alimentare, precum si debitul fiecarui bazin in parte, al casei incubatoarelor sau al trocilor cu puieti.
Limpiditatea. Pastravul fiind un peste care nu suporta, ca alte specii (crap, lin etc.), apa tulbure decat un interval de timp foarte scurt necesita in pastravarii apa cat mai limpede.
Cu cat pestii sunt mai tineri, cu atat exigenta lor fata de apa in privinta limpezimii este mai mare.
Apa tulbure, indeosebi incarcata cu suspensii fine, dauneaza icrelor prin depunerea unui strat de mal care acopera orificiul de respiratie al acestora (micropilul) si le omoara prin asfixie. Ea este cu atat mai daunatoare cu cat icrele se afla in stadiul premergator embrionarii.
Alevinii si puietii din troci si mai putin cei trecuti in bazine, inregistreaza un mare procent de mortalitate din cauza apei tulburi de primavara. Acest procent este deosebit de ridicat daica in momentul inceperii hranirii apa este tulbure.
Pentru remedierea acestei situatii, casa incubatoarelor, trocile si bazinele cu puieti se alimenteaza cu apa trecuta printr-un bazin de decantare si prin filtru.
Se recomanda ca pentru icre si puieti sa se utilizeze doua surse de alimentare — apa de izvor si de rau — sau, dupa caz, apa de parau si de rau, surse care sa poata fi astfel dirijate incat sa asigure o limpiditate acceptabila si in masura posibilului o temperatura cat mai constanta a apei.
O apa care dupa o ploaie de vara, nu se limpezeste intr-un interval de 24 ore nu este indicata pentru alimentarea unei pastravarii, decat, daca are calitati deosebite (temperatura constanta) si poate fi suplinita, in caz de turbulenta, indelungata, cu o apa limpede Din acest motiv se utilizeaza asa-numitele surse de apa reocrene (izvoare) sau limnocrene (paraie de munte curgatoare), care au o limpiditate maxima si o temperatura putin variabila, asa cum s-a mai aratat. Izvoarele (reocrene) sunt cele mai indicate din acest punct de vedere, insa pentru a le imbogati continutul sarac in oxigen dizolvat trebuie captate dupa ce au parcurs o anumita distanta de la locul de izvorare. m acelasi scop, si pentru a face ca o serie de compusi minerali-chimici, daunatori indeosebi puietului, sa fie eliminati din apa (nitrati, azotati), de la izvor sl pana la captare traseul de curgere va fi amenajat cu mici cascade.
Trebuie retinut faptul ca apa
utilizata la bazinele de consum sau reproducatori nu se trece prin bazinul
de decantare, intrucat pentru a o limpezi cand este tulbure din cauza ploilor,
ar fi necesar un bazin cu suprafata egala cu a intregii
pastravarii. Malul ce se acumuleaza in bazine va fi
curatat obligatoriu la inventarul de primavara si la cel de
toamna si dupa caz. atunci cand bazinele sau colmatat intr-un grad
mai mare decat cel obisnuit (un strat mai rnare de
TERENUL
Terenul viitoare pastravarii trebuie sa fie pe cat posibil plan sau putin inclinat, format din roci putin permeabile astfel incat, sa poata permit construirea bazinelor in sol.
Dispunerea lui fata de sursa de alimentare trebuie sa permita saparea bazinelor in sol cel putin jumatate din adancime, construirea bazinelor in elevatie avand numeroase dezavantaje.
Se vor evita terenurile umbrite cea mai mare parte a zilei mai ales atunci cand sursa de apa are o temperatura scazuta, precum si terenurile care constituie asa-numitele 'gauri de ger' sau sunt batute iarna de curenti puternici de aer rece.
Spatiul in care se va amplasa pastravaria fiind situat in bazinele de munte, de obicei in fosta albie majora a raului, trebuie sa permita dispunerea bazinelor perpendicular pe rau in lungime suficienta si sa nu w oblige la o raspandire pe o distanta prea mare a acestora .
La alegerea terenului pentru construirea pastravariei trebuie avuta in vedere si situatia arboretelor din bazinul de alimentare. Nu se va amplasa o pastravarie in bazinele cu arbori in Sp l si nici in cele cu arborele avand varste apropiate de varsta exploatabilitatii.
ACCESIBILITATEA
Daca inainte pastravariile se amplasau in locuri infundate, la izvoarele raurilor, urmarindu-se indeosebi producerea puietului pentru repopulari, astazi ele se amplaseaza in locuri accesibile si cat mai aproape de centre locuite, pentru a putea fi usor aprovizionate cu hrana si alte materiale, cat si pentru a putea crea conditii personalului pastravariei.
Oriunde ar fi amplasata si oricare va fi productia ei, pastravaria trebuie sa fie accesibila auto si sa fie conectata la reteaua electrica nationala. Se admit exceptii de la aceasta regula numai pentru pastravariile volante, construite in scop de repopulare.
Rezulta din cele de mai sus ca pastravariile pot fi amplasate oriunde acolo unde conditiile fizico-chimice ale apei corespund exigentei salmonidelor. Terenul si, respectiv, accesibilitatea sunt probleme care pot fi rezolvate cu mai multa usurinta chiar daca nu corespund intrutotul scopului urmarit.
In ultimul timp se tinde tot mai mult pentru amplasarea pastravariilor in regiunea de coline sau chiar campie, acolo unde exista o sursa de apa corespunzatoare. Atat aprovizionarea cu hrana, incadrarea cu personal corespunzator, supravegherea usoara, cat si cresterea rapida a pestelui datorita temperaturilor constante ale apei pledeaza in favoarea lor.
1.4 Date generale ale investitiei
Cresterea pastravului in diverse tari ale lumii se face fie in mod extensiv, fie intensiv, acest mod de crestere din urma aplicandu-se in majoritatea pastravariilor din tara.
Cresterea extensiva corespunde, in situatia de la noi, producerii puietului de o vara in toplite, hranit natural si la densitati mici — sau cresterii reproducatorilor din pastravariile de repopulare mici, In bazine mari, in care gasesc hrana naturala. Pentru o dezvoltare uniforma se indica si administrarea hranei artificiale suplimentare.
Producerea pastravului de consum se face intensiv la densitati mari si cu administrarea de hrana artificiala, conform necesitatilor de crestere.
Dupa scopul productiei, pastravariile noastre se impart in:
- Pastravarii de repopulare, cu scop de producere a icrelor si puietului necesar repopularii apelor de munte. Acestea, la randul lor, se diferentiaza in pastravarii de repopulare permanente, cu casa de incubatie si bazine pentru cresterea puietilor si reproducatorilor — si pastravarii volante, cu functionalitate sezonala. Acestea din urma au in componenta lor o mica statie de incubatie si l—2 bazine pentru parcarea reproducatorilor. Functioneaza in sezonul de toamna-primavara, cu icre recoltate de la reproducatori prinsi toamna din rau si eliberati dupa mulgere, sau cu icre embrionate aduse prin transfer. Asemenea pastravarii se construiesc de obicei in regiunea superioara a apelor de munte, unde necesitatea de repopulare anuala a retelei hidrografice montane o cere si unde, din lipsa de instalatii de transport, a greutatii in aprovizionare cu hrana si a temperaturilor scazute ale apei, nu este rentabila cresterea pastravului. Ele sunt deservite de personalul silvic in perioada de incubare a icrelor; puietii, dupa resorbtia partiala a pungii viteline, sunt deversati in toplite. Din acest motiv se construiesc in imediata apropiere a unui canton silvic.
- Pastravariile de consum au ca obiect producerea pastravului curcubeu, de la stadiul de icra pana la varsta de 2—3 ani, cand se valorifica. Ele sunt prevazute, pe langa casa de incubatie, cu bazine pentru cresterea din stadiul de puiet pana Ia stadiul valorificarii si pentru cresterea reproducatorilor de pastrav curcubeu.
Pentru pastrarea si prepararea hranei, pastravariile de acest gen sunt utilate cu bucatarie-magazie, iar cele conectate la reteaua electrica, cu grupuri frigorifice pentru conservarea in stare proaspata a deseurilor de carne.
-Pastravariile mixte au ca scop producerea pastravului de consum solicitat de piata locala sau de turisti si, in paralel, producerea icrelor sau puietului de pastrav necesar re-popularii apelor de munte din judet sau a celor din judetele invecinate.
Cu exceptia pastravariilor mari, construite dupa anul 1960, pastravariile mixte de la noi provin din pastravariile de repopulare transformate, in scopul rentabilizarii lor, pentru a produce, pe langa puiet, si pastravul de consum solicitat.
Ca si pastravariile de consuni, sunt deservite de personal permanent cu pregatire de specialitate.
Productivitatea muncii este ridicata in aceste pastravarii datorita eliminarii perioadelor do activitate redusa, caracteristice pastravariilor de repopulare sau celor de consum. Aici, procesul de productie incepe toamna cu recoltarea icrelor de pastrav indigen si continua primavara cu a celor de pastrav curcubeu, ingrijirea icrelor, a puietului, a pastravului destinat consumului si a reproducatorilor cere o activitate sustinuta in tot cursul anului.
Prezentul proiect prezinta solutiile constructive si functionale ale pastravariei Vasilatu .Capacitatea anuala de productie este de 14 tone pastrav de consum ,tehnologia procesului de productie prevede asigurarea producerii pastravului de consum, in cadrul unui ciclu de productie complet:
icre - puieti - pastrav de consum
Tehnologia de realizare a capacitati de productie proiectata prezinta structura pe faze de dezvoltare stabilita de memoriu tehnologic anexat prezentului proiect, care corespunde cu conditiile oferite de amplasament si de calitatea apei din paraul Vasilatu . Tehnologia aplicata nu conduce la producerea de noxe care polueaza mediul inconjurator si ca urinare nu s-au prevazut masuri speciale in aceasta privinta
l .5Amplasament si plan general
Lucrarile de amenajare a pastravariei se realizeaza la confluenta raului Vasiiatu cu raul Lotru Teritoriul este administrat de filiala silvica Rm.Valcea prin ocolul silvic Brezoi. Conform cerintelor tehnologiei, prin proiect se prevad
urmatoarele amenajari:
• Casa de incubatie cu o capacitate de 25 incubatoare tip Wacek
• Troci pentru cresterea puietilor in prima faza de dezvoltare si sopron pentru adapostirea acestora
• Filtru cu doua compartimente pentru casa de incubatie si troci
• Bazine pentru cresterea puietilor pana la varsta de 6 luni (PO)
• Bazine pentru cresterea pastravului de la varsta de 6 luni pana la varsta de unan(Pl)
• Bazine pentru cresterea pastravului de la varsta de un an pana la 2 ani si 6 luni (valorificare)
• Bazine pentru reproducatori(R)
• Bazin pentru rezerva de apa si pentru selectie si pescuit
• Calugari din beton pentru bazine
• Bucatarie -magazie
• Laborator si locuinta cu 2 apartamente
• Anexe gospodaresti
• Remiza pentru scule si unelte
• Spatii frigorifice pentru pastrarea hranei
• Drumuri si platforme
• Imprejmuire perimetrului pastravariei
• Captare si aductiune de apa din raul Vasilatu
• Retele in incinta pentru alimentare cu apa si canalizare
• Retele electrice exterioare si racord la pastravarie
• Retele electrice interioare
• Dotare cu utilaje necesare realizarii productiei
Accesul in incinta se va realiza printr-un
drum balastat pe distanta de
Alimentarea cu energie electrica se va realiza prin racordarea la linia electrica aeriana de medie tensiune ,care traverseaza amplasamentul.
Luciul de apa prevazut in proiect se compune din:
Luciu de apa pentru cresterea puietilor in troci 5 Om
Luciu de apa pentru cresterea puietilor in (PO)
Luciu de apa pentru cresterea puietilor in (P l)
Luciu de apa pentru cresterea
pastravilor in (P2)
Luciu
de apa pentru cresterea reproducatorilor (R)
Luciu
de apa pentru carantina
Luciu de apa pentru rezerva si pescuit
Total luciu de apa
In urma realizarii lucrarilor propuse indicii de plan general se prezinta astfel:
Suprafata incintei
CAPITOLUL II
SURSELE PRINCIPALE DE APA, ADUCTIUNI, MATERIALUL BIOLOGIC SI HRANA
Pastravul este un peste rapitor care se hraneste aproape in exclusivitate cu came, sursa principala de proteine. Hrana ce i se administreaza va trebui sa asigure, in procentul aflat in natura, proteinele, hidratii de carbon si lipidele. Principalele alimente utilizate in hrana pastravului sunt:
a. Carnea de cal si vita constituie hrana care se administreaza din cele mai vechi timpuri in pastravariile noastre. Se recomanda administrarea carnii in stare cruda (acordand atentie deosebita controlului calitatii), intrucat fierberea ii reduce mult valoarea nutritiva. Prezinta inconvenientul ca, administrata timp indelungat, provoaca tulburari intestinale care provoaca alterarea apei din bazin.
b. Deseurile de abator se utilizeaza si astazi ca hrana in pastravarii. Calitatea si coeficientul nutritiv al acestor deseuri depinde de produsele care intra in componenta lor. Splina si ficatul au valoarea nutritiva cea mai mare si sunt utilizate in special la cresterea puietului. Celelalte organe se vor utiliza la hranirea pestelui matur.
c. Sangele este un aliment bogat in proteine si se utilizeaza proaspat sau conservat.
d. Branza de vaci se utilizeaza indeosebi la hranirea alevinilor (fiind bogata in metionina) in amestec cu splina si sange. Este un aliment sarac in vitamine si cu coeficient nutritiv redus.
e. Crisalidele sau nimfele constituie un aliment complex care in amestec cu pestele marin formeaza hrana utilizata in pastravariile japoneze.
f. Pestele oceanic sau marin marunt constituie unul dintre cele mai complexe alimente avand un coeficient nutritiv ridicat (5). Distribuirea lui ca hrana pestilor poate genera o serie de boli periculoase (Ichtiosporidiaza, mixosomiaza etc.).
g. Faina de carne este un aliment concentrat usor de conservat care se administreaza in amestec cu fainuri vegetale.
h. Faina de peste contine aproape in intregime substantele necesare cresterii pastravului, fiind un aliment complex, atunci cand este preparata din peste proaspat
i. Fainuri vegetale pe langa faptul ca sunt hranitoare servesc drept liant al celorlalte alimente ce se administreaza in proportie de aproximativ 20%.
j. Pestisorii vii constituie unul din cele mai valoroase alimente pentru reproducatori. Se recomanda pentru cresterea reproducatorilor de pastrav indigen.
k. Diverse organisme din fauna naturala ce constituie o hrana excelenta pentru reproducatori. Lipanul se creste in captivitate numai cu hrana de acest gen.
l. Vitaminele sunt substante indispensabile pentru dezvoltarea si functionarea normala a organismelor. Absenta lor provoaca o serie de tulburari organice si predispuse organismelor la boli. Se cunosc astazi 16 vitamine, importante pentru cresterea pastravului fiind: Vitamina A, Vitaminele din grupul B (Tiamina Bls Riboflavina 62, Piridoxina B6 si bu), Vitamina H, Vitamina C, Vitamina PP, Colina, acidul folie, acidu! pantotenic si inozitolul sunt substante absolut necesare hranirii pestelui.
m. Hrana granulata. Hranirea cu o hrana gata preparata calculata astfel incat sa contina toate ingredientele necesare cresterii normale a pastravului si care sa poata fi conservata un timp mai indelungat, rezolva o serie de neajunsuri care deriva din hranirea pastravului cu hrana animala si creeaza premisele unei salmoniculturi moderne. Datorita tehnologiei de fabricatie cat si faptului a firmele producatoare sunt intr-un pennanent contact cu utilizatorul, hrana poate fi adaptata conditiilor specifice fiecarei perioade din timpul anului in functie de situatia din pastravarie putandu-se regla intr-un mod cat mai exact concentratiile elementelor nutritive (si a medicamentatiei necesare) astfel incat sa deserveasca cu cat mai mare succes nevoile pastravariei.
Coeficientul nutritiv. Cu cat o hrana este mai bogata in substante nutritive si cu cat este mai bine asimilata de pastrav, cu atat coeficientul nutritiv al acesteia este mai mare. Valoarea coeficientului nutritiv reprezinta cantitatea de hrana necesara unui kilogram de pastrav.
Stabilirea necesarului de apa
Debitul de apa necesar alimentarii pastravariei s-a stabilit in functie de suprafata bazinelor si consumurile specifice de apa pentru diversele stadii de dezvoltare realizate de pastravi .Experienta in practica salmonicola autohtona evidentiaza un debit necesar intre 0.05-0.101itri/s*m2 luciu apa pentru bazinele de puieti,consum si reproducatori.
Rezulta astfel:
-pentru casa de incubatie si troci 42 l/s
-pentru bazineleP0 45 l/s
-pentru bazinele P1 72 l/s
-pentru bazinele P2 160 l/s
-pentru bazinele R 42 l/s
-pentru bazinele carantina 9 l/s
-total 370 l/s
Calitatile fizico-chimice ale apei
|
Nr. Crt |
Indicatori chimici |
Limite admise STAS-4706-74 |
Limite admise FAO |
Proba Vasilatu |
||||
|
|
|
|
|
|
||||
|
|
t°C-apa |
|
|
|
||||
|
|
t°C-aer |
|
|
|
||||
|
|
O2 dizolvat mg/1 |
|
|
|
||||
|
|
Saturatie O2 % |
|
|
|
||||
|
|
O2 dizolvat la 5 zile mg/1 |
|
m |
|
||||
|
|
PH |
|
|
|
||||
|
|
Alcalinitate in vol/1 |
|
Sub 20 |
|
||||
|
|
Bicarbonati mg/1 |
|
|
|
||||
|
|
Calciu Ca2+ mg/1 |
|
|
|
||||
|
|
Magneziu mg/1 |
|
|
|
||||
|
|
Cloruri mg/1 |
|
|
|
||||
|
|
Sulfati mg/1 |
|
|
|
||||
|
|
Materii organice KMnO4/mg/l |
|
|
|
||||
|
|
CO2 liber mg/1 |
|
|
|
||||
|
|
H2S mg/l |
absent |
|
absent |
||||
|
|
Oxidril OH mg/1 |
|
|
absent |
||||
|
|
Amoniu NH4 mg/1 |
|
|
|
||||
|
|
Fosfati PO4 mg/1 |
|
absent |
absent |
||||
|
|
Fier mg/1 |
|
|
|
||||
|
|
Suspensii |
|
|
|
||||
|
|
SiO2 mg/1 |
|
|
|
||||
|
|
Duritate totala |
|
|
|
||||
|
|
Duritate temporara |
|
|
|
||||
|
|
Duritate permanenta |
|
|
|
Din analiza datelor rezulta ca indicatorii de calitate a apei se incadreaza in limitele prevederilor STAS 4706-74 si ale comisiei europene FAO pentru silvicultura, calitatile sursei de apa studiate fiind corespunzatoare reproducerii si dezvoltarii salmonidelor si pentru alimentarea cu apa a amenajarilor piscicole.
CAPITOLUL III
EXIGENTELE SPECIEI DE PASTRAV.
Elemente de comportament de imperechere si de hranire
Dat fiind specificul pastravariei speciile care vor face obiectul descrierii in acest
capitol sunt:
Salvelinus Fontinalis
Salmo Gairdneri
Salmo Trutta Fario
Pastravul indigen (Truite connnune-Fra.,Brown trout-Eng)
traieste in apele de munte, din apusul Europei pana in
muntii Urali,in cele ale Africii de Nord(Algeria,Maroc) si in cele
ale Asiei Mici .A fost introdus in America de Nord , India, Africa, Noua
Zeelanda si Madagascar la sfarsitul secolului trecut La noi in
tara in afara apelor si paraielor de munte , unde este
preponderent, se afla raspandit si in lacurile alpine si de
baraj,de la altitudinea de 200m.(Cema) pana sus in golul alpin
la,2260m(Tau Portii).Din lungimea totala de
ocupa
Descriere: Corp puternic in forma de fus, putin turtit lateral si acoperit cu
solzi marunti. Inotatoarea codaia este scobita in tinerete si aproape dreapta la exemplarele batrane si Ia cele care traiesc in lacurile alpine si de baraj. Celelalte inotatoare sunt usor rotunjite ; linia laterala este putin pronuntata si are in lungul ei intre 110 si 125 de solzi. Maxilarele sunt prevazute cu numerosi dinti adusi inauntru dovedind veleitati de mare rapitor. Exemplarele batrane au maxilarul inferior mai lung si curbat in sus, masculul avand abdomenul plin si orificiul genital marit si umflat. Cuprinsi de focul dragostei, pastravii urca in carduri spre izvoare, sarind si obstacole chiar de un metru inaltime, insa nu toate exemplarele intreprind drumul spre apele limpezi si oxigenate ale izvoarelor, unele dintre ele se „bat' in apropierea locului de trai in cazul in care gasesc aici conditii bune de boiste.
Femela urmata de 1-2 masculi, isi depune icrele in locuri curatite de mal, frecandu-si abdomenul de pietris, iar masculii le stropesc cu lapti. Dupa aceasta, femela acopera icrele cu pietris intr-un strat subtire. Dupa aceasta pestii slabitii se lasa dusi de curentul apei si revin la vechile locuri de adapost. Pastravii din bazinele pastravariilor depun icrele ceva mai tarziu decat cei din rau, in ultimii ani recoltarea icrelor prelungindu-se pana la sfarsitul lunii decembrie.
Marimea icrelor si numarul pe care
il depune o femela depind de greutatea ei, de varsta si indeosebi de
bogatia in hrana a apei in care traiste. Icrele, de culoare
portocaliu-galben au un diametru cuprins intre 3 si
Icrele stau in apa un numar variabil de zile in functie de temperatura apei, in general in apele noastre, puietul iese pe la mijlocul lunii martie - inceputul lunii aprilie dupa 140-180 zile de la depunere, dupa ce a acumulat un numar de grade-zile variind intre 330 si 380.
Pastravul fantanei (Salvelinus fontinalis) este originar din
regiunea izvoarelor fluviilor de pe coasta atlantica a Americii de Nord, a fost
introdus in Europa in jurul anului 1889, iar la noi in anul
Fiind ruda apropiata cu pastravul indigen, fantanelul il intrece pe acesta in armonia culorilor care-i dau o frumusete de neasemuit. Are spatele brazdat de dungi serpuinde portocalii pe un fond verde masliniii, flancurile sunt de culoare variind intre argintiu portocaliu si rosu, si sunt presarate cu numeroase stelute cu colturi rotunjite, de culoare portocalie sau rosu carmin, unele din ele inconjurate de inele albastrui, inotatoarele ventrale , cea anala si cea codala sunt rosiatice si au la margine cate o dunga neagra, inotatoarea codala are aceasta dunga numai la baza de jos a ei. Dorsala si nodalca au culoarea spatelui si sunt si ele brazdate de dungi serpuite. Femela are culori mai sterse decat masculul. Pana spre mijlocul celui de-al doilea an de viata are pe flancuri niste umbre rotunde-ovale. In perioada de boiste, abdomenul devine rosu portocaliu, masculul avand in lungul lui pete negre care» impreuna cu maxilarul usor curbat, il fac usor de deosebit de femela Exemplarele crescute in pastravarii pierd coloratia frumos armonizata, culorile devin sterse, uniforme.
In tara de bastina
traieste in apele limpezi puternic oxigenate si care nu
depasesc vara temperaturi de +
Spre deosebire de pastravul indigen
fantanelul este un peste vioi, vesnic in miscare, adapostul
jucand un rol secundar in viata lui. Hrana, constituita din melci, rame si
felurite insecte si-o procura de pe fundul apei sau de la suprafata ei,
consumand si semeni mai mici de ai sai. Cresterea este mult mai
rapida decat la indigen devenind apt pentru pescuit la varsta de 2 ani cand
atinge o lungime de 20-
Reproducerea are loc toamna, incepand cu luna
octombrie si sfarsind cu jumatatea lunii noiembrie, cand femelele
depun intre 2500 - 5000 icre de kg./greutate corp, cu un diametru intre 4 si
Puietii iesiti din icre sunt foarte sensibili, procentul de mortalitate in cazul in care nu li se asigura conditii optime si o ingrijire atenta si mai ales o apa rece si limpede este de pana la 90%. in pastravarii desi se adapteaza cu usurinta la temperaturi mai ridicate , este sensibil la apele poluate si la cele incarcate cu suspensii organice sau mal, sensibilitate care-i provoaca boli ale branhiilor atat la tineret cat si la adulti.
Pastravul curcubeu (Salmo Gairdneri) este denumit si pastrav american fiind originar din California. A fost introdus in Europa in 1880. Exista doua varietati de pastrav curcubeu:
pastrav curcubeu propriu-zis (rainbow trout) : - pastrav „cap de otel' (steelhead trout)
In Europa au fost aduse amandoua
varietatiile de pastrav curcubeu care astazi datorita
incrucisarilor facute de-a lungul anilor, la noi, a rezultat o
forma intermediara care pastreaza in mare parte caracterele formei
migratoare (steelhead truot). Ajuns la talia de
Colorat mai putin frumos decat semenii
sai din aceeasi familie, pastravul curcubeu este
verde-cenusiu uneori albastrui pe spate,argintiu stralucitor pe
flancuri si albicios pe abdomen. Este mai putin exigent la conditiile
fizico-chimice ale apei decat ceilalti pastravi, suporta mai
bine turbiditatea crescuta a apei si se multumeste cu un
continut mai scazut de oxigen dizolvat (6-7 cm3/!). In ce
priveste temperatura apei suporta temperaturi pana la
in apele naturale la varsta de 2 ani atinge
lungimea de 20-
Maturitatea sexuala o atinge la doi ani
masculul si la trei ani femela (uneori in conditii optime de dezvoltare si
la varsta de doi ani). Depunerea icrelor are loc la inceputul lunii Martie si
sfarsind cu luna Aprilie. In apele curgatoare naturale
pastravul curcubeu nu se reproduce, depune insa icre in lacurile
alpine si in raurile care alimenteaza lacurile de baraj in care a fost
introdus. La un Kg. greutate corp se obtin intre 2300 si 4000 de icre
galbene sau portocalii de 4 pana la
se adapteaza la cresterea in bazine inchise si la hranirea artificiala;
este mai putin sensibil la temperatura in crestere a apei in zilele foarte calduroase;
reproducatorii se cresc mult mai usor decat cei de pastrav indigen, si se pot sorta chiar din pastravul destinat consumului;
creste mai repede decat pastravul indigen, cu conditia asigurarii hranei de buna calitate
este mai rezistent la boli decat pastravul indigen.
Calitatea apei. Apa este factorul determinant care influenteaza direct intregul proces de productie dintr-o pastravarie. Este necesara o cantitate cat mai mare de apa (debit), rece, cu o temperatura cat mai constanta, bogata in oxigen dizolvat, curata, izvorand dint-un bazin impadurit cu cat mai putine exploatari si continand in dilutie saruri minerale nevatamatoare pentru pesti. Pastravii sunt pesti exigenti fata de temperatura apei si de continutul in oxigen a acesteia. Exista, de altfel, o proportionalitate intre temperatura apei si posibilitatea retinerii oxigenului sin atmosfera. Cu cat o apa este mai rece cu atat continutul ei in oxigen dizolvat este mai mare. Se stie ca pastravii au un optim de dezvoltare (hranire) cand temperatura apei are o anumita valoare, aceasta variind de la o specie la alta, astfel:
pentru
pastravul fantanei este de la +
pentru
pastravul indigen este de la +
pentru pastravul curcubeu este de la +15 ° C - +19 ° C.
Se mai stie, de asemenea, ca unele
specii suporta mai usor decat altele temperaturile ridicate, in timp ce
altele suporta mai bine pe cele coborate. Astfel, pastravul curcubeu
se hraneste pana la o temperatura de +
Se desprinde de aici concluzia ca o
pastravarie care are drept obiectiv producerea puietului pentru repopulare
(pastrav indigen), nu poate fi construita acolo unde sursa de
alimentare inregistreaza temperaturi peste +
Ar fi ideal ca temperatura apei sa fie cat
mai constanta, atat vara cat si iarna, intre+12QC - +
Este de retinut faptul ca, in
conditiile tarii noastre, o apa curgatoare inregistreaza
primavara temperaturi sub +5'C, nu este indicat a fi utilizata ca
sursa de alimentare pentru pastravariile de consum, indeosebi in casa de
incubatie a acestora. O apa rece, care nu se incalzeste vara
peste +
CAPITOLUL IV
MEMORIU TEHNOLOGIC
Pastravaria Vasilatu va avea
un profil unic reprezentat de producerea pastravului de consum .
Capacitatea de productie anuala proiectata este de 14t
pastrav pentru consum greutatea medie la care se va valorifica
pastravul este de
Se prevede folosirea spatiilor proiectate la intreaga capacitate asigurandu-se realizarea in flux continuu a productiei proiectate .
In continuare se prezinta tehnologia de realizare a capacitatii de productie ,cu stabilire spatiilor necesare si a consumurilor specifice pentru fiecare faza de crestere a pastravului.
4.2Stabilirea productiei de pastrav numerica pe stadii de dezvoltare
4.2.1. Stabilirea necesarului de icre pentru producerea puietilor de pastrav curcubeu pentru realizarea capacitatii de 14t pastrav de consuni
pierderi de la varsta de un an pana Ia varsta de 2.5 ani cea. 12%;
117,000 buc. pastrav => 1.12x117,000-133,000 buc. pastrav in varsta de unan(Pl);
pierderi de la varsta de 6 luni pana la varsta de un an cea. 20%;
133,000 buc. pastrav =>1.20xl33,000=166,000buc. pastrav de 6 luni(PO+)
pierderi de la varsta de 4-5 saptamani pana la varsta de 6 luni cca.45%;
166,000 buc. puieti de pastrav => l .45x166,000-302,000 buc. puieti de pastrav in varsta de 4-5 saptamani (PO);
pierderi de la ecloziune pana la varsta de 4-5 saptamani cea. 32%;
302,000 buc. puieti de pastrav => i .32x302,000-444,000 bucati puieti dupa ecloziune (de o zi);
pierderi in timpul incubatiei si in timpul ecloziunii cea. 25%
444,000 bucati icre eclozate =>1.25x444.000=592,000 bucati icre;
4.2.2 Stabilirea necesarului de incubatoare
Necesarul de incubatoare pentru cantitatea de 592,000 bucati icre s-a stabilit pe baza experientei de la alte pastravarii si a prevederilor 'Insructiuni de salmonicultura privind cresterea pastravului' rezultand un numar de 25 incubatoare revenind in medie 23680 buc icre la un incubator tip Wacek.
4.2.3 Necesarul de reproducatori
In vederea producerii cu continuitate a necesarului anual de 592,000 icre de pastrav curcubeu se prevede asigurarea bazei de reproducatori si spatiile necesare de intretinerea acestora.
Necesarul de reproducatori s-a stabilit luandu-se in considerare potentialul mediu de productie (numar de icre pe Kg corp femela)cu un raport intre sexe de un mascul la 3 femele
4.3 Reproducatori de pastrav curcubeu
Productia de icre /kg corp femela este in medie de cca.2,200 buc. icre. La o greutate medie a unui reproducator de 0.400kg (2.5 buc./kg corp) rezulta o productie de 900 icre / buc. femela.
592,000 buc. icre la 900 icre / buc. femela => 658 buc. Femele
1042 buc. femele la l mascul la 3 femele => 220 buc. masculi
total reproducatori 878 buc. pastrav (cca.351 Kg).
4.3. l Necesarul de pastravi pentru mentinerea stocului de reproducatori
Mentinerea stocului de reproducatori care sa asigure o productivitate optima necesita ca la un interval de trei ani stocul existent sa fie integral inlocuit cu pastravi din cei mai valorosi produsi in pastravarie tinandu-se seama ca productia optima se realizeaza de catre reproducatori cu varsta de 3-5 ani.
4.4 Necesarul de pastrav curcubeu pentru mentinerea stocului de reproducatori
Stocul de reproducatori fiind de 878 buc. rezulta ca pentru inlocuirea reproducatorilor care au varsta de peste 5 ani se vor retine anual din pastravi de 2 ani destinati pentru consum cantitatea de 292 buc.
Avandu-se in vedere ca la varsta de 2 ani pana la varsta de 3 ani cand reproducatorii intra in productie se inregistreaza pierderi normale in timpul cresterii la stabilirea numarului de pastravi care se vor retine se vor avea in vedere si pierderile dupa cum urmeaza:
Pierderi normale de la 2 la 3 ani: cca.5%
292 buc. pastravi de 2 ani => l .05x292=307buc.pastrav de 2 ani (cca.37kg)
Pastravii necesari pentru mentinerea stocului de reproducatori (307 buc.)se vor retine anual dintre pastravii crescuti in pastravarie pentru consum la finele celui de al doilea an de existenta al lor ,pe baza unei sortari riguroase care sa asigure pastrarea celor mai viguroase exemplare.
In conditiile mentionate, situatia stocului de reproducatori necesari sa existe in permanenta in pastravarie si carora trebuie sa li se asigure spatiile de crestere se prezinta astfel:
-reproducatori de 3 ani
-reproducatori de 4 ani
-reproducatori de 5 ani
-total reproducatori
-pastravi necesari pentru reintinerirea stocului de reproducatori
292buc.
292 buc.
292 buc.
878buc.(cca351kg)
307buc.(cca.37 kg)
4.5 Productia pastravariei
Pentru asigurarea unei productii constante a pastravariei la nivelele stabilite, calculata pe stadii de dezvoltare anual se vor realiza in cadrul pastravariei;
-icre de pastrav curcubeu 592,000 buc.
-puieti de pastrav in varsta de 6 luni(PO) 302,000 buc.
-puieti de pastrav in varsta de 6 hmi(PO+) 166,000 buc.
-puieti de pastrav in varsta de un an(Pl) 133,000 buc.
-pastrav in varsta de 2.5 ani (P2+) 117,000 buc.
Stoc de reproducatori :
-reproducatori de 3 ani 292 buc.
-reproducatori de 4 ani 292 buc
-reproducatori de 5 ani 292 buc
-total reproducatori 878buc.(cca.351kg)
-pastravi necesari pentru
reintinerirea stocului de reproducatori 307buc.(cca.37 kg)
4.6 Dimensionarea luciului de apa
Elementele de baza care au fost luate in calcul s-au axat pe caracteristicile biochimice ale apei din sursele de alimentare si de temperatura stenoterma a apei din raul Vasilatu. Debitul preliminat pentru alimentarea bazinelor si a consumurilor specifice fiecarui stadiu de dezvoltare a pastravului s-a stabilit in functie de cerintele pastravi lor fata de conditiile de crestere a pastravi lor la m2 luciu de apa si de specificul zonei in care se va amplasa pastravaria.
Luand in considerare cerintele mentionate necesarul de luciu apa calculat este urmatorul:
-pentru crestere puieti in troci 30m2
-pentru crestere puieti (PO) 230m2
-pentru crestere (PI) 720m2
-pentru crestere (P2) 2,280m2
-pentru crestere reproducatori (R) 300m2
-pentru carantina 90m2
-bazine retentie pentru crestere (P2) 560m2
-rezerva apa si pescuit 700m2
4.7 Dimensionarea bazinelor
4.7.1 Troci pentru cresterea alevinilor
Pentru cresterea puietilor in prima faza de dezvoltare se prevede amenajarea a 25 bucati troci cu dimensiuni de 200x60x30 cm,amplasate sub sopron care le asigura protectia .Necesarul de troci s-a calculat luandu-se in considerare densitatea initiala de populare de cea 7,600 bucati puieti/buc. troaca i densitatea la finele perioadei de crestere de cea 4,900 buc. puieti/buc troaca.
4.7.2 Bazine pentru cresterea puietilor (PO)
Se prevede realizarea a 10 bazine cu
urmatoarele dimensiuni :Lungimea 15m,Iatimea bazinelor 1.5m,
adancimea apei la alimentare de
Pe intregul contur al bazinelor se va
prevedea o suprainaltare de 0.2 rn de la nivelul apei necesara pentru
mentinerea puietilor in bazine si pentru protectie la
eventualele cresteri ale nivelului apei .Luciul de apa pentru un bazin
este de
4.7.3Bazine pentru cresterea pastravului de consum si reproducatori (P1,P2,R)
Pentru cresterea pastravului de consum bazinele se vor realiza cu dimensiuni diferentiate, corespunzator stadiilor de dezvoltare a pastravi lor si in functie de ampl asament, astfel:
-bazine pentru cresterea
pastravi lor (PI) Sbuc.cu L=30m,l=3m,cu luciul de apa de
-bazine pentru crestere
pastravi lor (P2) l O buc. cu L=30m l=4m , cu luciul de apa de 120
m2/bazin in total
-bazine pentru cresterea
pastravi lor (P2)6 buc. cu L=30m, l=6m ,cu luciul de apa de
180m2toazin,in total
-bazine retentie (BR1,BR2) cu luciul de apa
de
In total luciul de apa la cele 18 bazine repartizate pentru (P2) este de 2,840m2
-bazine pentru cresterea reproducatori lor(R) 4buc cu L=30m, l=4m,cu luciul de apa de 120m2 ftazin,in total 480m2.
Adancimea apei la bazinele P1,P2 si R este de
0.8m la intrare si de 1.2m la iesire.P intregul contur al bazinelor se prevede
o suprainaltare de
Bazinele de carantina se prevede de 15rn lungime si 3 rn latime in total 90m2 luciu de apa.
4.7.4Modul de folosire al bazinelor de puieti
Puietii se tin in troci pana la varsta de 2 luni dupa care se trec in bazinele de puieti pana la varsta de 5-6 luni .In aceste bazine tinand seama de faptul ca puietii de pastrav sunt inca in prima faza de crestere densitatea este mai mare decat in bazinele de consum (435 buc. puiet/m2 luciu apa).
4.8. Cresterea pastravului, sistemul de hranire si hrana necesara
4.8.1. Consideratii generale .
Pentru realizarea parametrilor planificati privind productia pastravarie^hrana si sistemul de hranire adecvat speciei, in functie de stadiile de crestere constituie conditii de prima importanta pentru ca pastravul sa poata fi valorificat la o varsta timpurie cu cheltuieli de productie reduse .Se impune angajarea la pastravarie a unui personal calificat.
4.8.2 Cresterea puietului de pastrav
Se va acorda o atentie deosebita mentinerii debitului normal de apa (pentru ca icrele sa nu duca lipsa de oxigen dizolvat), controlului permanent al temperaturii, asigurarii mediului optim penau in cubatia icrelor (serniintuneric)precurn si scoaterii zilnice a icrelor moarte, curatirii filtrelor ori de cate ori este nevoie etc.Perioada de incubatie este de cca.330-380 grade zile, pentru icrele de pastrav curcubeu.Dupa trecerea perioadei de incubatie ate loc ecloziunea din icre a puietilor .Ecloziunea dureaza maimulte zile approx. o saptamana (cca.50grade-zile)fiind influentata direct de temperatura si calitatea apei.Pe masura ce puietii au fost eclozati din icre ei se ingramadesc la intrarea apei in incubatoare, adica acolo unde apa contine mai mult oxigen dizolvat.Pentru acest considerent este necesar a se mari debitul de apa ce intra in incubatoare ,iar pentru a evita ranirea pungii viteline a puietilor se schimba sensul de circulare a apei in incubator in asa fel ca apa intrand intre peretii cutiilor ehterioare si cei ai cutiilor interioare sa intre sub forma unui curent ascendent cu viteza redusa .In aceasta faza puietii eclozati avand nevoie de lumina se vor ridica treptet capacele de pe incubatoare, avand grija totusi ca puietii sa nu fie expusi direct razelor solare.lncepand din aceasta perioada ingrijirea ce se va da puietilor de pastrav se va face tinand seama de doua aspecte distincte si anume:
Cresterea puietilor in troci
Cresterea puietilor in bazinele de puieti
Deosebirile intre cele doua etape de crestere a puietilor sunt determinate, in principal de stadiul de dezvoltare, de mediul in care sunt crescuti, de densitatea puietilor, elemente care la randul lor impun administrarea unui anumit fel de hrana si intr-un anumit mod .In incubatoare puietii sunt tinuti 4-5 saptamani timp in care resorbtia pungii viteline se produce in proportie de 2/3 moment in care incepe hranirea lor .Dupa aceasta perioada puietii se trec in troci incepand hranirea ,acaasta perioada tebie urmaria cu atentie pentru a nu se pierde momentul in care acestia invata sa prinda hrana.Dca acest moment nu este urmarit si nu se intervine la timp cu hrana puietii vor inregistra un procent mare de mortalitate,iar cei care raman se vor dezvolta necorespunzator.Densitatile initiale la care se cresc puietiii in troci sunt in mod obisnuit de cea. 10,000-12,000 bucati/troaca.Puietii se cresc in troci cea. 2 luni .Prima hrana care se distribuie alevinilor va fi constituita din ou .branza de vaci si lapte smantanit ,iar dupa cateva zile creier, sange, splina si ficat de vita,acestea avand un continut ridicat de vitamine, proteine, fier etc.Hrana se administreaza tocata marunt, de cel putin de 5-6 ori pe zi raspandita in cantitati mici si in cat mai multe puncte. Trocile se vor curata zilnic de hrana neprinsa de puieti si de puietii morti pentru a evita inbolnavirea puietilor.Se recomanda ca ozi pe saptamana sa nu se administreze hrana, aceasta recomandare fiind valabila pentru toate stadiile de dezvoltare.
Cresterea puietilor in bazinele pentru puieti.
Dupa o perioada de approx 2 Iutii de crestere in troci puietii sunt trecuti in bazinele de crestere pentru puieti sortati pe trei categorii in functie de talia lor.In acest stadiu de dezvoltare puietii sunt crescuti in numar mai mic pe rn2 luciu de apa, densitatea medie recomandata Ia inceputul perioadei de crestere in bazine de maxim I,000/m2 .Hranirea evolueaza treptat catre hrana granulata.Stagiul in aceste bazine dureaza 5-6 luni dupa care sunt sortati pe trei categorii de marime si trecuti in bazinele (PI) .La implinirea varstei de un an acestia se trec in bazinele (P2).Se renunta complet la vechea metoda de hranire naturala intrucat coeficientul de conversie este nesatisfacator (peste 3) deasemenea predispunand pastravul la imbolnaviri .Din acest motiv hranirea se face cu hrana granulata care poate fi cumparata cu compozitie stabilita de specialist in conditiile particulare ale fiecarei pastravarii si care pe langa continutul nutritiv poate contine medicatie de prevenire si eventual tratare a diferitelor boli.
Cresterea reproducatorilor
Pentru cresterea reproducatori lor se vor folosi bazinele special prevazute pentru acest scop dimensionate in concordanta cu cerintele biologice ale pastravului reproducator .Sistemul de hranire nu difera in general de cel al pastravului de consum dar se va tine seama de urmatoarele precizari :
Stabilirea necesarului de hrana se va face in functie de talie care conditioneaza cantitatea de hrana administrata
Cu doua zile inainte de recoltarea icrelor hranirea inceteaza, bazinele de reproducatori vor fi supravegheate in permanenta urmarind mentinerea unei cat mai bune stari de igiena si circulatie a apei Ca masura permanenta pentru pastrarea conditiilor normale de igiena la fiecare sortare a pastravi lor dar nu la un interval mai mare de 2 luni bazinele de puieti si de crestere se vor goli si vor fi curatate si dezinfectate .
4.9 Personal
Pentru asigurarea bunei functionari si a continuitatii fluxului tehnologic din pastravarie se prevede urmatoarea schema de personal:
-l Tehnician pastravar
-l Piscicultor permanent
-l Sofer (mecanic intretinere)
-l Un muncitor permanent
Capitolul V
MEMORIU TEHNIC
A. Date generale de recunoastere a investitiei
1.Denumirea investitiei: Pastravaria VASILATU Profilul pastravariei Vasilatu este de consum cu o capacitate anuala de 14 tone pastrav.
2.Prin procesul tehnologic, in vederea realizarii productiei proiectate, se prevede construirea urmatoarelor constructii si instalatii tehnologice:
- Casa de incubatie cu o capacitate de 24 de incubatoare tip Wacek.
- Troci pentru cresterea puietiior in prima faza de dezvoltare si sopron pentru protectia acestora.
- Decantor pentru casa de incubatie si troci.
Bazin pentru cresterea puietiior pana la varsta de 6 luni (PO)
- Bazine pentru cresterea pastravului de la 6 luni la varsta de l an.(P1)
- Bazine pentru cresterea pastravului de la l an la 2 ani si 6 luni (P2)
Bazin pentru reproducatori (R)
- Bazine pentru colectarea apei de rezerva si pentru selectie si
pescuit.
Calugari din beton pentru bazinele amenajate.
- Bucatari e-mag azi e.
- Laborator si locuinta 2 apartamente.
- Anexe gospodaresti.
- Remiza pentru utilaje.
- Spatii frigorifice pentru pastrarea hranei.
- Drumuri si platforme
- Imprejmuirea perimetrului pastravariei
Captari si aductiuni de apa din pr. Vasilatu si pr. Larga
Retele interioare pentru alimentare cu apa si de canalizare
Retele electrice exterioare si racord la pastravarie
Retele electrice interioare la constructiile tehnologice
Dotarea constructiilor tehnologice cu utilaje necesare realizarii productiei la nivelul proiectat.
B. Date pentru stabilirea amplasamentului
Amplasamentul pastravariei
este in teren administrat de Ocolul Silvic Cornet, situat la distanta de
Suprafata terenului care va fi afectata
prin realizarea investitiei este de
C. Date pentru asigurarea necesarului de apa
1. Alimentarea cu apa a pastravariei(cu debit total de 5001/s) se va face din pr. Larga 65l/s si din pr. Vasilatu 4351/s.
Aductiunile de apa de la sursele de apa
pana la pastravarie se prevad a se realiza din conducte de
beton sau metal pe distanta de cca.
Prizele de captare vor consta din praguri de beton de 0.5m inaltime la pr. Larga si de 1.20m inaltime la pr. Vasilatu, destinate dirijarii apei la camerele de captare de la care urmeaza a se racorda conductele de aductiune pana la bazinele si consumatorii din pastravarie.
Calitatea apei din pr. Vasiiatu si pr. Larga a fost determinate pe baza de analize de apa efectuate prin laboratorul de specialitate. Calitatea apelor ce urineaza a 11 folosite in pastravarie se incadreaza in conditiile de calitate prevazute pentru ape de calitatea I-a , corespunzatoare reproducerii si dezvoltarii si pentru alimentarea cu apa a amenajarilor salmonicole.
2. Apa potabila necesara pentru alimentarea locuintelor si a bucatariei se prevede a se obtine dintr-un put forat.
Consumul de apa potabila necesar pentru pastravarie este urmatorul:
consum zilnic -
- consuni orar -
3. Apa necesara pentru combaterea incendiilor
urmeaza a se prelua din bazinele de pastravi sau din pr.
Vasilatu cu ajutorul unei motopompe cu Q de 8001/minut (
D. Date pentru asigurarea lucrarilor de canalizare
1. Apele menajere de locuinta, inainte de a fi descarcate in pr. Vasilatu de prevad a fi epurate mecanic printr-o fosa septica, iar cele de la bucatarie printr-un separator de grasimi.
2. Apele meteorice , calculate pentru perimetrul pastravariei se prevad a fi descarcate in pr. Vasilatu prin canale de evacuare a apei de la bazinele de pastravi. Pentru protectia la inundatii se prevede amenajarea unui dig de protectie pe intreg conturul pastravariei , calculate pentru apele in exces la asigurarea de 1%.
3. Apele folosite in amenajarile piscicole sunt evacuate impreuna ci
cele meteorice, in pr. Vasilatu prin canalele de evacuare din pastravarie.
Calitatea apelor evacuate este practice identic cu cea de la
alimentare fiind provenita exclusive de la bazinele de crestere a
pastravilor.
E. Date privind racordul la reteaua de gaze si reteaua termica
Nu este cazul, incalzirea locuintelor si a utilitarilor pastravariei fiind prevazuta a se face cu lemne.
F. Date pentru alimentarea cu energie electrica, traseelor , liniilor si retelelor electrice din afara incintei obiectivului
1.Alimentarea cu energie electrica a pastravariei se prevede a se face prin racordarea la reteaua electrica de medie tensiune din zona. Alimentarea cu energie electrica se prevede a se realiza printr-un post trafo propriu.
2. Date de exploatare
2a. Timpul maxirn de intrerupere admis in procesul tehnologic este de 24 ore pentru categoria de receptori III.
2b. Consecintele unei eventuale intreruperi a alimentarii cu energie electrica nu influenteaza asupra procesului de productie.
G. Date pentru lucrarile de posta si telecomunicatii
i Procesul tehnologic de pastravarie nu ridica probleme deosebite privitor la prestatiile de posta si telecomunicatii, fapt pentru care nu se prevede dotarea cu post telefonic.
H. Date privitoare la drumuri si accese
Amplasamentul este situate la distanta de
In interiorul pastravariei de prevad drumuri de acces la casa de incubatie, locuinta si bucatarie, care se vor balasta, iar pentru acces la bazine sunt prevazute drumuri si poteci din pamant inierbat
Amplasamentul pastravariei nu ridica probleme privind traversarea de drumuri publice sau alte categorii de drumuri, unitatea asigurandu-si circulatia interioara prin drumurile mentionate si prin poteci de legatura la bazine si cladiri dimensionate corespunzator cu cerintele procesului de productie.
I. Date in legatura cu modul de asigurare a cazarii fortelor de munca
Necesarul de forte de munca, in perioada de executie, are asigurata cazarea pe plan local si I amenajarile propuse prin organizarea de santier.
Necesarul de forte de munca pentru productia curenta fiind redus (4 salariati permanenti) nu se pun probleme deosebite de transport in comun.
Personalul de productie va fi compus dintr-un tehnician pastravar, un piscicultor permanent, un sofer (mecanic de intretinere) si un muncitor permanent care au asigurat cazarea in amenajari propuse in incinta pastravariei.
J. Date privind utilajele necesare
Pentru buna desfasurare a activitatii in pastravarie sunt necesare urmatoarele utilaje:
-1. Incubatoare Wacek
-2. Hidrobion
-3. Cantar electronic
-4. Carucior-
-5. Camioneta Dacia 1307 Pick-up
-6. Termometru
-7. Camera frigorifica-12m3
-8. Masa de lucru
-9. Microscop }
-10. Motopompa 0.3m3/min
-11. Sortator icre
-12. Sortator puiet
-13. Masina de marcat
-14. Generator electric
l buc.
1 buc.
2 buc.
l buc.
20 buc.
1 buc.
2 buc.
1 buc.
2 buc.
l buc.
l buc.
l buc.
l buc
CAPITOLUL VI
NECESARUL DE HRANA SI MEDICAMENTE. COSTURI ESTIMATIVE
Hrana
|
NR. CRT. |
DENUMIRE PRODUS |
DIMENSIUNI |
Kg. |
PRET/Kg |
VALOARE | |
|
STARTER EXTRUDES | ||||||
|
|
NUTRA4.0 |
|
|
|
| |
|
|
NUTRA 3.0 |
0,44>S7 |
|
|
| |
|
|
NUTRA2.0 |
|
|
|
| |
|
|
NTJTRAO |
|
|
|
| |
|
|
NUTRA1 |
|
|
|
| |
|
GROWER PALLET FEED |
|
| ||||
|
|
CLASIC 2A |
|
|
|
| |
|
|
CLASIC 3,4 |
|
|
|
| |
|
|
TOTAL |
|
|
|
| |
Medicamente
|
NR. CRT. |
DENUMIRE PRODUS |
Kg. |
PRET/Kg |
VALOARE |
|
|
FLUBACTJN - Pulbere UZ VETERINAT CHIM1OTERAPEUT1C |
|
|
|
CAPITOLUL VII
MEMORIU ECONOMIC
I. Capacitate de productie - 14.000 Kg. pastrav de consum
II. Valoarea productiei marfa
III. Calcul pret cost:
Hrana* 25.034,19 €
Medicamente 169,55 €
Salarii 1.053,89 €
Amortizment +apa 416,67 €
Cheltuieli generale regie - 750,00 €
TOTAL CHELTUIELI 27.424,52
PRET DE COST €:14.000 Kg=1.96€
PROFIT=34.735,48
*Transportul hranei este inclus in pretul hranei.
CAPITOLUL 8
CONCLUZII
Din analiza datelor prezentate in documetatia de fata au rezultat urmatoarele:
1).Capacitatea anuala a obiectivului este de 14 tone pastrav de consum.Pentru realizarea acestei productii se va proiecta o casa de incubatie cu 24 incubatoare si
5238 m luciu de apa in bazine pentru cresterea pastravului in diferite stadii de dezvoltare.
2).ln documentatie se prezinta tehnologia de crestere a pastravului pentru consum(ciciu de productie de 2.5 ani).Necesarul de icre se va produce de catre reproducatori prevazuti a se stoca permanent,care se vor reimprospata permanent.
3).Obiectivele de constructie corespunzatoare si racordul la sursa de energie electrica se vor proiecta de un subproiectant de specialitate.
4).Din analiza economica rezulta un profit de 34.735,48€.
BIBLIOGRAFIE
Ndegrutiu, A. si colab. - Fauna cinegetica si salmonicola, ARED 2000
Negrutiu, A. - Vanatoare si salmonicultura, Ed. Didactica si Pedagogica, 1984
Negrutiu, A., Codreanu, C. - indrumar de lucrari practice de vanatoare si salmonicultura, Reprografia Universitatii « Transilvania » Brasov, 2000
Tarziu, D. - Ecologie, Litografia Universitatii 'Transilvania' Brasov, 1994
Decei, P. - Cresterea pastravului, Ed. Ceres, Bucuresti, 1978
Cotta, V. - Economia vanatului si saimonicultura, Ed. Agro-silvica, Bucuresti, 1956
Decei, P. - Salmonicultura, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1964
Decei, P. - Gospodarirea apelor de munte, Ed. Agro-silvica, Bucuresti, 1964
Pojoga, 1. — Piscicultura moderna in apele interioare, Ed. Ceres, Bucuresti, 1977
Chiriac, E.; Udrescu, M. - Ghidul naturalistului in lumea apelor dulci, Ed. Stiintifica, Bucures
***- Norme tehnice privind pierderile normale, prin mortalitate, acceptate in procesul de productie pe specii, clase de varsta si categorii de pastravarii (in procente) - I.C.A.S. – Bucuresti
Macoveschi, I.; Ploscaru, R. - Principalele boli ale salmonidelor din unitatile de crestere, Liga Legendelor Lumii 'Gnomes Land', Bucuresti
*** - Reglementari contabile pentru agentii economici - Ministerul Finantelor, Ed. Ecomonica, Bucuresti, 2002
| Contact |- ia legatura cu noi -| |  |
| Adauga document |- pune-ti documente online -| |  |
| Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| |  |
| Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |  |
 |
|||
|
|||
Analize pe aceeasi tema | |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||