Crapi
Primavara cand apele incep sa
se incalzeasca crapul incepe
sa misune in cautarea hranei. In apele mari, cu
inertie termica mare crapii se aduna in golfuri sau alte zone cu apa mai mica
ce se incalzeste mai usor.
Vara pe canicula
si pe o apa calda crapul se retrage la apa adinca sau in cazul
apelor curgatoare pe albia apei cautand ape mai oxigenate. In
cazul baltilor cu izvoare in mod sigur ii veti gasi in apropierea acestora.
Nu refuza nici umbra unui cocioc plutitor cu apa de 2-3 m sub el
Toamna cand
incepe sa se raceasca apa crapul da
intr-o foame ceva de speriat, mananca tot ce prinde sa adune grasimea necesara
trecerii iernii. Unii spun ca e cea mai buna perioada septembrie-noiembrie
pentru pescuitul crapilor capitali. Cu cat inainteaza mai
mult spre iarna crapul aduna mai multa grasime deci si mai multe kilograme.
Iarna odata cu
inversarea straturilor de apa crapul se retrage la locurile
de iernare, in general gropi cu fund malos si isi reduc activitatea si hranirea
la limita supravietuirii.
Crapul se hraneste
scurmand fundul apei pana la o adancime de 20 de centimetri. Meniul de
baza este format din larve, viermi, scoici, plante
etc. dar exemplarele mari, probabil din cauza necesarului mare de proteine, mai
degusta si pestisori, broaste acestea sunt particularitati sau raci. In mod
normal un crap consuma zilnic o cantitate de hrana
egala cu dublul greutatii sale. Incercati sa va inchipuiti cate larve trebuie
sa manance un crap de 20-25 de kg intr-o zi si ce efort trebuie sa depuna pt a
aduna aceste larve, nu mai bine prinde el doi-trei baboi ca palma si gata masa?
Asta se intampla in general in apela fara scoici. Tenul se hraneste in primul an de viata cu plancton vegetal apoi trece la treburi mai
consistente cum ar fi diferite ierburi, tulpini si rizomi de papura, castane de
apa etc apoi mai spre batranete la chestii si mai consistente: pestisori,
scoici, broaste.
In aprilie - mai are loc reproducerea
crapului. In acest timp, crapii se aduna in cirduri mari, se apropie de maluri si isi depun icrele, lipindu-le
de ierburi. In timpul pontei se lovesc intre ei cu burta spre a usura
eliberarea produselor genitale, fapt care a atras
momentului pontei si numele popular de "bataie". O femela depune cam 140000 de
icre pe fiecare KG din greutatea ei; icrele masoara 1 -1,5
mm diametru. Depunerea are loc in mai multe rastimpuri, dar in mod obisnuit in
orele diminetii, pe vegetatia submersa. Durata incubatiei este de 4-6 zile la o
temperatura de 20 GRD; larvele ce eclozeaza au o lingime de 4 -5,5
mm. Dupa ecloziune aceste larve stau imobile pe vegetatie; dupa resorbtia
sacului vitelin, ele incep sa inoate activ, hranindu-se cu zooplancton.
